• ads
  • Justiţie de familie (2)

    Justiţie de familie (2)
    vizualizări
    13 octombrie 2015 | 08:03

    Un membru al familiei este avocat, iar altul – judecător. Justiţia din R. Moldova, cunoscută pentru cumetrismul şi nănăşismul de care este împânzită, se confruntă cu un alt fenomen care-i pune în pericol integritatea. În multe familii, dacă soţul sau soţia este judecător, atunci, cel puţin, unul din ceilalţi membri ai familiei este, aproape sigur, avocat. Avocat care apără inculpaţi, inclusiv în faţa rudelor şi prietenilor aflaţi în fotoliu de judecător. De multe ori, asemenea situaţii deloc sănătoase nasc suspiciuni întemeiate, iar, uneori, şi dosare penale.

    Continuare din numărul trecut

    Cazurile familiilor Melinteanu şi Moraru, relatate anterior de ZdG, sunt singulare doar prin prisma faptului că cel puţin un membru al familiei, care făcea justiţie şi, totodată, trafic de influenţă, bazându-se pe relaţiile de familie, a ajuns pe mâna oamenilor legii. Justiţia din R. Moldova este, însă, dominată de asemenea relaţii.

    Soţia lui Ion Pleşca: „Nu particip în instanţa în care lucrează soţul”

    De exemplu, la Curtea de Apel (CA) Chişinău, jumătăţile a nu mai puţin de opt judecători activează în acelaşi domeniu. Tonul este dat de Tatiana Pleşca, soţia preşedintelui CA Chişinău, Ion Pleşca, care este avocată. Alexei Rotarciuc, soţul judecătoarei Dina Rotarciuc, a fost procuror. În 2014, după ce a plecat din procuratură, a obţinut licenţa de avocat. Totodată, ginerele judecătoarei, Igor Balmuş, este procuror, iar Ştefan Balmuş, fratele procurorului, este avocat. Soţia judecătorului Victor Pruteanu este avocat. La fel şi Tatiana Craiu, soţia magistratului Nicolae Craiu. Tot avocat este şi soţul magistratei Marina Anton, dar şi soţul judecătoarei Svetlana Balmuş. Soţul judecătoarei Maria Guzun este judecătorul Ion Guzun, care activează la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ).

    Tatiana Pleşca, soţia lui Ion Pleşca, susţine că reuşeşte să evite eventualele suspiciuni sau conflicte de interese, care ar putea apărea în activitatea sa de avocat prin simplul fapt că nu participă în dosarele care sunt la CA Chişinău. „Nu particip în instanţa în care lucrează soţul. Atunci când era la Botanica (Ion Pleşca, n.r.), nu participam la Botanica, deşi legea nu ne interzice să participăm”, zice ea. Au fost, însă, şi avocaţi care au refuzat să răspundă la întrebarea cum reuşesc să evite eventualele conflicte de interese care apar în activitatea lor. „Nu doresc să răspund la această întrebare. De ce? Nu doresc”, ne-a spus avocata Natalia Pahopol, soţia judecătorului Anatolie Pahopol. Alexei Rotarciuc, soţul judecătoarei Dina Rotarciuc, a închis în timp ce îl întrebam despre subiect, iar, ulterior, nu a mai răspuns la apeluri.

    Vicepreşedinte CSJ: „În ultimul timp, judecătorii s-au responsabilizat”

    Tendinţele de la CA Chişinău se păstrează şi la CSJ, acolo unde nu mai puţin de 8 judecători au, cel puţin, un membru al familiei în avocatură sau procuratură. Şi aici, totul începe de sus. Elena Poalelungi, soţia lui Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, activează în cadrul Ministerului Justiţiei, fiind angajată, în 2013, în funcţia de şefă a Secţiei Executori judecătoreşti. Maria Cozma, nepoata preşedintelui, este judecătoare la Judecătoria sect. Centru, fiind numită anul trecut, după ce a activat o scurtă perioadă la Judecătoria sect. Râşcani, care este condusă de Oleg Melniciuc, unul dintre finii de cununie ai lui Poalelungi. Cozma a lucrat acolo în calitate de şefă a secretariatului instanţei. Svetlana Gordilă, soţia lui Nicolae Gordilă, vicepreşedintele CSJ, este avocată. Diana Scobioală, fiica Iuliei Sârcu, vicepreşedinta Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al CSJ, este directoare executivă a Institutului Naţional al Justiţiei, cea care formează viitorii justiţiabili. Soţul magistratei, Isai Sârcu, este procuror, fiind şeful Secţiei personal din cadrul Procuraturii Generale. Şi soţul judecătoarei Maria Ghervas, Iurie Ghervas, este procuror. Soţia magistratului Ghenadie Nicolaev, Angela Nicolaev, este avocat. Tot avocat este şi Anatolie Filincov, soţul Svetlanei Filincova, fosta vicepreşedintă a CSJ, dar şi Svetlana Moraru, soţia judecătorului Petru Moraru. În avocatură activează şi Elena Tudoran, soţia magistratului Oleg Sternioală.

    Judecătorul Nicolae Gordilă, vicepreşedintele CSJ, susţine că scrie cerere de recuzare dacă pe dosar a participat soţia sa, în calitate de avocată. „Evităm conflictele de interese prin abţinere de la examinare sau prin abţinerea soţiei de a participa pe un anumit dosar. Dacă văd sau am informaţie că dânsa a participat pe dosar, inclusiv la urmărirea penală, deodată îmi iau abţinere şi dosarul trece la alt judecător. Legea aşa prevede, aşa şi facem. Noi încercăm să evităm astfel de momente şi nu ne implicăm în asemenea chestii. În ultimul timp, judecătorii s-au responsabilizat mai mult şi totul e normal”, susţine Gordilă. Soţia sa, avocata Svetlana Gordilă, zice şi ea că se abţine să participe în dosare care sunt sau au fost judecate de soţul său. „Chiar şi atunci când un dosar se întoarce de la CSJ la Apel şi văd numele lui, spun clientului că nu pot să particip pe dosar. Fac asta, în primul rând, pentru a evita discuţii şi pentru a nu nemulţumi clientul şi partea adversă”, spune Svetlana Gordilă. În familia Nicolaev, spune avocata Angela Nicolaev, soţia judecătorului Ghenadie Nicolaev, lucrurile sunt bine puse la punct. „La noi totul este clar. Eu lucrez doar pe dosare civile, iar soţul judecător – doar pe dosare penale. Din acest motiv, niciodată nu ne intersectăm”, explică aceasta.

    „Şi asta se întâmplă, din păcate…”

    Nicolae Roşca, fostul preşedintele al Colegiului Disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, susţine că o soluţie pentru a contracara acest fenomen, al clanurilor din justiţie, practic nu există. „Nu ştiu dacă este o soluţie. Câteodată te gândeşti, în mod firesc, că atunci când un copil creşte într-o familie de jurişti, el acumulează o anumită experienţă, iar atunci când se duce undeva, nu o face pentru că e fiu de judecător, ci pentru că, din copilărie, a fost cu problemele astea şi el se manifestă şi are o atracţie faţă de acel domeniu. Şi e parcă firesc să fie aşa. Dar, la noi parcă e altfel. Judecătorii se susţin unii pe alţii la promovarea în INJ a copiilor lor, avocaţii se susţin la susţinerea examenelor pentru fiii lor. Şi nu pentru că acel copil e foarte bun, ci doar pentru că este copilul cuiva”, zice Roşca.

    „Desigur, legea reglementează aceste relaţii. Ea nu permite ca soţia sau copilul avocat să participe pe un dosar gestionat de tatăl judecător. Dar, în anumite situaţii, dacă un judecător are un fiu, el cu siguranţă poate să-şi permită, în aceeaşi instanţă, să intre la un alt judecător, coleg, şi să discute despre o eventuală favorizare. Şi asta se întâmplă, din păcate. Totul depinde aici, însă, de persoana judecătorului. Eu am ajuns la concluzia că la noi, totuşi, trebuie să fie schimbaţi toţi judecătorii, în special cei de la CSJ. Toate aceste reforme despre care vorbesc ei nu vor da rezultate dacă nu vor fi schimbaţi oamenii. E nevoie de oameni noi, care nici măcar să nu se gândească, chiar dacă soţul sau soţia sunt avocaţi, că ar putea influenţa mersul unui dosar”, crede Nicolae Roşca, acum avocat şi profesor universitar.

    Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de către A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Cerințele de asigurare minime pentru daunele produse pasagerilor, bagajelor și mărfurilor, votate de Parlament

    Parlamentul a votat joi, 9 iulie, în lectură finală proiectul de lege cu privire la răspunderea și cerințele de asigurare a operatorilor aerieni și a operatorilor de aeronave. Potrivit noii legi, operatorii aer…
    Cerințele de asigurare minime pentru daunele produse pasagerilor, bagajelor și mărfurilor, votate de Parlament

    Deputat PPDA, despre faptul că Gațcan este păzit de SPPS: „Gațcan merge și la veceu cu Furculiță. Este păzit ca nimeni să nu discute cu el”

    „Ștefan Gațcan trebuie să-și dea demisia”. Asta a declarat deputatul Platformei DA, Vasile Năstase, care susține că revenirea docorului-deputat în Parlamentul de la Chișinău este „o rușine”. Parlamentarul a mai…
    Deputat PPDA, despre faptul că Gațcan este păzit de SPPS: „Gațcan merge și la veceu cu Furculiță. Este păzit ca nimeni să nu discute cu el”

    Monitorul Oficial va fi digitalizat

    Monitorul Oficial al Republicii Moldova va fi editat atât în format electronic, cât și în format tipărit, cu aceeași forță juridică. Parlamentul a aprobat, în prima lectură, un proiect de modificare a Legii pri…
    Monitorul Oficial va fi digitalizat

    Moțiunea simplă împotriva politicilor în domeniul sănătății a fost respinsă de Parlament

    Moțiunea simplă împotriva politicilor guvernamentale în domeniul sănătății nu a fost susținută în plenul Parlamentului de la Chișinău. Pentru respingerea moțiunii au votat deputații PSRM și PDM. După ce ministr…
    Moțiunea simplă împotriva politicilor în domeniul sănătății a fost respinsă de Parlament

    A treia tranșă din asistența macrofinanciară, în valoare de 40 mln euro, din partea UE, anulată. Anunțul făcut de lidera PAS

    Vineri, 10 iulie, Uniunea Europeană va aproba eliberarea tranșei a doua din asistența macrofinanciară, în valoare de 30 milioane de euro, pentru R. Moldova. Anunțul a fost făcut de către lidera PAS, Maia Sandu,…
    A treia tranșă din asistența macrofinanciară, în valoare de 40 mln euro, din partea UE, anulată. Anunțul făcut de lidera PAS

    Aproape 8 mii de cereri pentru reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă, recepționate de CNAS în 8 zile

    În opt zile, începând cu 1 iulie curent, reprezentanții Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) a recepționat aproape 8 mii de cereri pentru reexaminarea pensiei pentru limita de vârstă. Astfel, până la 8 i…
    Aproape 8 mii de cereri pentru reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă, recepționate de CNAS   în 8 zile