Principală  —  Investigatii   —   Anchetă The Washington Post: Serviciul…

Anchetă The Washington Post: Serviciul de securitate al Rusiei lucrează pentru a submina guvernul pro-occidental al Moldovei prin intermediul lui Ilan Șor. Dodon, fostul „vehicul de influență al FSB în Moldova” plătit cu aproape 45 de mii de dolari lunar

O serie de documente secrete obținute de serviciile de informații ucrainene au fost consultate de către jurnaliștii de la publicația americană „The Washington Post”. Jurnaliștii scriu că în R. Moldova, serviciul secret al Rusiei, FSB, continuatorul KGB, îl susține activ pe controversatul politician și afacerist Ilan Șor, fugit din țară și supus sancțiunilor SUA, pentru a răsturna regimul de la Chișinău și a readuce țara în sfera de influență a Rusiei. Publicația relevă și faptul că Igor Dodon, celălalt politician pe care Rusia a mizat în R. Moldova în ultimii ani este plătit cu aproape 45 de mii de dolari lunar.

Vedeți, mai jos, traducerea integrală a articolului din The Washington Post

Când mii de protestatari s-au adunat luna trecută în fața președinției R. Moldova, cerând demisia liderului pro-occidental al țării, omul din spatele demonstrației – un lider al partidului de opoziție în exil în Israel – a primit imediat aplauzele Moscovei.

Un politician rus de rang înalt l-a lăudat pe organizatorul protestului, Ilan Șor, numindu-l „un partener de încredere pe termen lung” și chiar a oferit regiunii moldovenești conduse de partidul lui Șor o înțelegere pentru gaz rusesc ieftin, potrivit serviciului de presă al lui Șor. Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei îi spun „cel tânăr”. La 35 de ani, Ilan Șor a devenit o figură principală în eforturile Kremlinului de a submina această fostă republică sovietică, spun documentele și interviurile cu oficialii moldoveni, ucraineni și occidentali.

Materialul obținut de serviciile secrete ucrainene analizate de The Washington Post – ilustrează modul în care Moscova își continuă încercările de a manipula țările din Europa de Est, chiar dacă campania sa militară din Ucraina este un eșec. FSB a canalizat zeci de milioane de dolari de la unele dintre cele mai mari companii de stat din Rusia pentru a dezvolta o rețea de politicieni moldoveni și de a reorienta țara spre Moscova, reiese din documentele și interviurile obținute.

Trezoreria SUA a impus miercuri sancțiuni mai multor organizații și persoane din Rusia sau Moldova, Ilan Șor numărându-se printre ei. Trezoreria SUA menționează că Ilan Șor „acționează împreună cu alți oligarhi pentru a crea tulburări politice în Moldova”. Acesta „a primit sprijinul Rusiei” și a încercat în iunie, împreună cu entităţile din Moscova, să submineze cererea Moldovei de a primi statutul de candidat UE.

Moscova susține de multă vreme o enclavă separatistă în interiorul granițelor Moldovei, care este ocupată de trupele ruse, iar conflictul înghețat a fost o frână în eforturile Moldovei de a se integra în Europa de Vest.

În primele luni ale războiului din Ucraina, Guvernul R. Moldova se temea că tancurile rusești vor trece peste granița țării, mai ales dacă portul Odesa, la 65 de km distanță, va cădea. Această amenințare militară imediată s-a diminuat, dar tensiunea crește, fiindcă se încearcă folosirea gazelor naturale – precum și a consecințelor pe care le au atacurile aeriene rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina vecină – pentru a forța o schimbare a conducerii politice.

La sfârșitul lunii septembrie, managementul principalelor două canale TV pro-ruse din R. Moldova a fost transferat unui apropiat al lui Șor, oferindu-i-se o platformă majoră pentru a promova o agendă aliniată Moscovei în această mică țară cuprinsă între Ucraina și România. În plus, arată comunicațiile interceptate, FSB a trimis o echipă de strategi politici ruși pentru a consilia partidul lui Șor. Și, conform documentelor, FSB a supravegheat o înțelegere prin care un oligarh rus a achiziționat unul dintre principalele active ale lui Șor, pentru a-l proteja de autoritățile moldovenești.

Partidul Șor urma să fie poziționat ca unul „al acțiunii concrete”, populist „în adevăratul sens al cuvântului”, partid care „schimbă viața oamenilor în bine”, scriau strategii ruși într-un raport către FSB, care e printre documentele analizate de The Washington Post.

Într-un interviu, Șor a negat că ar fi primit vreodată sprijin de la Moscova, inclusiv de la serviciile de securitate. „Suntem un partid absolut independent care apără doar poziția cetățenilor moldoveni”, a spus el. Șor a dat vina pe poziția pro-occidentală a guvernului moldovean pentru că a adus țara aproape de ceea ce el a numit „colaps economic”. Într-o declarație emisă joi în urma impunerii sancțiunilor SUA, Șor le-a numit sfidător o „victorie” care arăta că președinta R. Moldova „s-a înspăimântat de proteste, înțelegând că zilele ei sunt numărate și că o vom arunca de pe poziția ei.”

Oficialii moldoveni și americani se tem că eforturile Kremlinului de a submina R. Moldova, parte a unei campanii care datează de câteva decenii, s-ar putea intensifica dacă aceasta va suferi pierderi mai multe în Ucraina. „Recent, în timp ce Rusia se confruntă cu eșecuri militare și indignare globală din cauza acțiunilor sale brutale în Ucraina, agenții ruși au luat în considerare măsuri din ce în ce mai disperate pentru a preveni erodarea în continuare a influenței sale”, a spus Trezoreria în declarația sa în care a anunțat sancțiuni împotriva lui Șor și a altor persoane.

Moldova, care împreună cu Ucraina a primit statutul de candidat UE în iunie, este deosebit de vulnerabilă la presiunea rusească din cauza dependenței de aproape 100% de gazul rusesc. Creșterile de peste cinci ori la prețul de gaze în acest an au lovit puternic populația sa de 2,5 milioane, iar facturile la energie acum se ridică la peste 60 la sută din costul mediu de trai al unui moldovean, spun oficialii de la Chișinău.

„Sunt foarte stânjeniți de întreaga operațiune din Ucraina și au nevoie de succes undeva”, spune Oleg Serebrian, vicepremierul R. Moldova, într-un interviu. „Frica mea personală e că Moldova este o țintă mai ușoară decât Ucraina. Deci, pentru un fel de reînarmare morală a societății ruse, ar putea folosi diferite instrumente în Moldova. Prima este cea economică.”

Gazprom, monopolul rusesc al gazelor naturale controlat de stat, a redus livrările către Moldova cu 30 la sută în această lună și amenință cu noi reduceri în noiembrie. Atacurile aeriene ruse care vizează infrastructura energetică a Ucrainei cresc și mai mult presiunea. Ucraina a furnizat 30 la sută din energia electrică a Moldovei, dar bombardarea centralelor electrice din Ucraina înseamnă că Moldova a trebuit să se întoarcă în schimb către România, iar liniile electrice de acolo transmit deja la capacitate maximă.

În plus, transnistria, enclava ocupată de trupele ruse care controlează centrala electrică care furnizează restul de 70 la sută din necesarul de energie electrică a țării, a declarat în această săptămână că reduce drastic aceste volume din cauza reducerilor de aprovizionarea cu gaze de către Gazprom, lăsând autoritățile moldovenești într-o încercare disperată de a compensa deficitul. „Orice bombă care cade pe o centrală ucraineană este o bombă care cade și pe alimentarea cu energie electrică a Republicii Moldova”, a spus Nicu Popescu, ministrul de externe al R.Moldova.

Oficialii se tem că protestele organizate de Șor, deși sunt relativ mici pentru moment, ar putea escalada odată cu venirea iernii și că o criză energetică ar putea fi folosită pentru a răsturna guvernul.

„După Ucraina, Moldova este cea asupra căreia ne concentrăm atenția”, a spus un oficial occidental.

Noua procuroră anticorupție a Republicii Moldova a reținut luna aceasta 24 de persoane, inclusiv membri ai partidului lui Șor, în legătură cu presupusa finanțare ilegală a demonstrațiilor, procurorul afirmând că anchetatorii au confiscat 20 de pungi negre pline cu 3,5 milioane de lei (circa 181.000 de dolari) în numerar. Partidul Șor a spus că arestările au fost „presiuni” din partea autorităților pentru a perturba protestele antiguvernamentale.

Șor a declarat într-un interviu că guvernul moldovean este de vină pentru creșterea crizei economice, deoarece „încălcă statutul de neutralitate al Moldovei și face rău poporului moldovenesc, deoarece astăzi, pentru oamenii obișnuiți, [bunele relații cu Moscova] sunt baza pentru obținerea prețurilor normale la gaze.”

„Un idol adevărat”

Documentele oferă o imagine rară a lumii întunecate a operațiunilor de influență rusești în Moldova și a instrumentelor pe care aceasta le folosește: gazele naturale și finanțării ilicite.

„Rușii sunt foarte buni în a exporta două lucruri: energia și corupția”, a spus un înalt oficial de securitate din Moldova, care, la fel ca alții, a vorbit sub condiția anonimatului în discuția unei probleme sensibile.

Natalia Miliutin (sotia), Dmitrii Miliutin, Valerii Soloha Foto: Центр „Досье”/Rise Moldova

Din 2016, operațiunile FSB în Moldova sunt conduse de Dmitri Miliutin, general în serviciul de securitate care lucrează ca adjunct al șefului Departamentului Informații Operaționale, potrivit documentelor. În cea mai mare parte a timpului petrecut în post, spun oficialii, Miliutin a lucrat prin Igor Ceaika, un om de afaceri rus care este fiul fostului procuror general al Rusiei. Ceaika este ambasadorul în Moldova al unei asociații de afaceri legate de Kremlin, Delovaya Rossiya.

De asemenea, Trezoreria i-a impus miercuri sancțiuni lui Ceaika, spunând că „împreună cu secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov”, acesta a „elaborat planuri detaliate pentru a submina-o pe președinta R. Moldova, Maia Sandu și pentru a reîntoarce Moldova în sfera de influență a Rusiei”.

În plus, se menționează în documentul Trezoreriei SUA, guvernul rus a folosit „companiile lui Ceaika pentru a canaliza bani către partidele politice colaboratoare din Moldova. Unele dintre aceste fonduri ilicite au fost alocate pentru mită și fraudă electorală.”

Miliutin a comunicat cu Ceaika de peste 6000 de ori între decembrie 2020 și iunie 2022, potrivit documentelor de la serviciile de informații ucrainene.

FSB „discuta cu [Ceaika] ceea ce trebuia de făcut în fiecare moment”, a spus un oficial de securitate ucrainean, referindu-se la acele documente. Chaika „e ca un portofel pentru ei”.

FSB, Miliutin, și Ceaika nu au răspuns solicitărilor noastre de a comenta aceste informații. Peskov a declarat că „bineînțeles” îl cunoaște pe Ceaika, dar nu a lucrat niciodată la niciun plan cu el pentru a restabili influența rusă în Moldova. „Nu am nimic de-a face cu Moldova”, a spus el.

Documentele arată că, până de curând, principalul vehicul de influență al FSB în Moldova a fost Partidul Socialiștilor, condus anterior de Igor Dodon, care a fost președinte pro-Moscova al R. Moldova între 2016 și 2020. Ceaika nu și-a ascuns niciodată legăturile strânse cu Dodon: a deținut în comun afaceri în Rusia cu fratele mai mic al lui Dodon în domeniul imobiliar și gestionarea deșeurilor, conform documentelor oficiale de înregistrare ale companiei.

Strategia Partidului Socialiștilor a eșuat în 2020, când populația moldovenească l-a respins pe Dodon, după o serie de scandaluri de corupție. Într-un videoclip înregistrat în secret, apărut în public în 2019, Dodon a recunoscut că a primit finanțare de la Kremlin – inclusiv de la Gazprom – și a spus că are nevoie de 800.000 până la 1 milion de dolari pe lună pentru a acoperi „costurile de funcționare” ale partidului său.

Dodon, care a fost acuzat de trădare, îmbogățire ilicită, corupție și finanțare ilegală a partidului, nu a răspuns solicitărilor de comentarii trimise purtătorului de cuvânt al Partidului Socialiștilor, unde acesta încă este membru. În instanță, Dodon a negat acuzațiile, spunând că dosarul lui este „100% politic”.

Moldovenii au votat pentru Maia Sandu, o fostă economistă a Băncii Mondiale, aceasta devenind noua președindă a țării din 15 noiembrie 2020.

Ca răspuns, FSB a elaborat un plan — datat din 21 noiembrie 2020 și analizat de The Post — pentru a folosi poziția socialiștilor ca cel mai mare partid din Parlament, împreună cu partidul lui Șor, pentru a menține influența rusească, inclusiv prin adoptarea unei legi care ar transfera controlul asupra serviciului moldovenesc de securitate și informații de la președinte la Parlament. Partidul lui Dodon, cu toate acestea, a fost și el înfrânt la alegerile parlamentare din iulie 2021, iar planul nu a ajuns să fie implementat.

Publicitate
Publicitate
Igor Dodon și Igor Ceaika

Strategii politici moldoveni angajați de FSB au raportat la Moscova în septembrie 2021 că înfrângerea Partidului Socialiștilor a fost „rezultatul unei crize sistemice” și că Dodon e o persoană cu o „reputație deteriorată ireversibil” a cărei îndepărtare de pe scena politică ar trebui efectuată cu o „virtuozitate chirurgicală”.

Virtuozitatea a venit sub forma unei înțelegeri, arată documentele. După ce Dodon a demisionat din Partidul Socialiștilor, a fost numit președinte al consiliului de afaceri moldo-rus, o organizație înființată de Delovaya Rossiya, legată de Kremlin. Salariul lunar al lui Dodon, plătit de consiliul de afaceri, era de 29.016 USD, plus un bonus lunar de 14.508 USD, arată documentele. (În total, 44,5 mii de dolari lunar, n.r.)

Contractul, totuși, a venit cu condiții atașate. Dodon a trebuit să clarifice tot ce a spus public cu noul său angajator, arată o captură de ecran a unei conversații între Dodon și Ceaika. În conversația din 2 decembrie 2021, Dodon a insistat că este „o persoană liberă”.

„Liberă, dar limitată de etica corporativă a Uniunii [ruso-moldovene]”, a spus Ceaika.

„Ați început să mă îngropați devreme”, a răspuns Dodon. „Dacă puneți condiția ca, pentru una dintre declarațiile mele publice, să îmi reduceți salariile și să închideți noul consiliu de afaceri… atunci să vorbim despre asta în detaliu”, zicea Dodon.

Moscova și-a intensificat rapid căutarea înlocuitorului politic al lui Dodon. Șor, care a intrat în politică dintr-un mediu care conducea o bancă importantă din R. Moldova și un lanț de magazine duty-free împreună cu aeroportul comercial din Moldova, a fost văzut de oamenii care lucrau pentru FSB ca fiind un showman populist, dar manipulabil, arată documentele. A câștigat succesul timpuriu în 2015, când a fost ales primar al orașului Orhei din Moldova. Însă doi ani mai târziu, a fost găsit vinovat în dosarul fraudei bancare – un furt din 2014 care a lăsat guvernul R. Moldova cu un deficit bugetar de 8% din produsul intern brut.

Ilan Șor apare la protestele din Chișinău vorbind online

Șor a rămas primar în timp ce a făcut apel la condamnarea primită în prima instanță, dar apoi a părăsit țara pentru a pleca în Israel în 2019, negând acuzațiile de furt bancar, pe care le-a descris ca fiind motivate politic. Șor a continuat să conducă partidul din exil și a ocupat locul trei la alegerile parlamentare din 2021, cu 5,7% din voturi.

„Pentru unii, [Șor] provoacă în mod clar alergie, o persoană inacceptabilă. Dar pentru alții, el este un adevărat idol și lider”, potrivit unui raport din aprilie 2021 scris de acei strategi pentru FSB.

Trezoreria a menționat în declarația sa că „soția lui Șor este cântăreața pop rusă Sara Lvovna Șor, care a fost decorată de [președintele rus Vladimir] Putin ca artist onorat al Rusiei”. Este cunoscută sub numele de scenă Jasmin.

Strategii politici angajați de Kremlin au călătorit pentru prima dată la Chișinău din Rusia în martie 2021 pentru a lucra în secret cu partidul lui Șor, arată documentele. Ei au făcut eforturi mari pentru a se asigura că prezența lor este nedescoperită, cumpărând cartele SIM prepay și păstrând ascunse adresele apartamentelor pe care le închiriau – chiar și membrilor partidului lui Șor, potrivit unei note scrise de unul dintre ei care face parte din documentele analizate.


Printre măsurile pe care le-au recomandat partidului Șor a fost aceea de a șterge cât mai mult posibil „fundalul negativ”, condamnarea penală anterioară a lui Șor, și de a încerca să curățe imaginea pe internet. Într-un grafic care făcea parte din recomandările trimise înapoi către FSB, strategii au propus să le ofere jurnaliştilor „recompense” pentru a şterge articole „în circumstanţe extreme” sau pentru a obţine „control asupra deciziilor judecătoreşti” dacă partidul Șor alege, în schimb, să dea în judecată pentru defăimare.

Șor a spus că partidul său a apelat la serviciile mai multor „consultanți internaționali”, dar că nu era la curent cu vizita din martie 2021, deoarece nu locuia atunci în Moldova.

De asemenea, Șor a primit asistența FSB pentru o altă parte a imperiului său de afaceri. Pe fundalul unui conflict cu autoritățile moldovenești, FSB a coordonat îndeaproape un acord din 2020 în care pachetul de control al lui Șor în compania care conduce aeroportul important din punct de vedere strategic din Chișinău a fost transferat unui influent miliardar rus, Andrei Goncharenko, arată documentele. Goncharenko „a fost instruit în toate”, a spus un ofițer superior FSB într-o discuție despre înțelegere, arată documentele.

Șor a spus într-un interviu că nu a deținut niciodată acțiuni în aeroport – și că a demisionat din funcția de președinte al consiliului de administrație al acestuia în vara anului 2019, când controlul companiei a fost, potrivit știrilor, vândut lui Nathaniel Rothschild, un om de afaceri britanic. Dar documentele FSB care discută despre înțelegere se referă la aeroport ca fiind încă „activul lui Shor” în ianuarie 2020, în timp ce înalți oficiali moldoveni au mai spus în interviuri că acesta era controlat de Șor. O persoană familiară cu înțelegerea a spus că Rothschild a achiziționat o opțiune de cumpărare a companiei, dar nu a finalizat niciodată tranzacția. Un purtător de cuvânt al lui Rothschild a refuzat să comenteze.

În plus, două acorduri legale, aprobate și transmise de FSB în august și octombrie 2020, prevedeau că Șor urma să-i dea sprijinul politic lui Dodon, în schimbul sprijinului lui Dodon pentru dezvoltarea aeroportului, precum și pentru transferul ” a 100% din companie… în proprietatea reprezentanților afacerilor rusești.”

Un reprezentant pentru Goncharenko nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

Șor a spus că Goncharenko e un om de afaceri pe care îl cunoaște „personal”, dar care „nu a urmat niciodată ordinele FSB” și care e interesat de aeroport ca fiind un „proiect de investiții atrăgător”.

În stradă, în capitala Moldovei, schemele financiare pot părea îndepărtate pentru cei care se luptă pentru a-și plăti facturile. Pentru mulți demonstranți, indiferent de acuzațiile procurorului că unii sunt plătiți pentru a protesta, preocupările lor sunt reale și presante.

„Oamenii ies pentru că nu ne permitem să trăim”, a spus o pensionară pe nume Zina. „Prețurile gazelor au crescut de cinci ori, iar pensiile și salariile au rămas aceleași. Șor ne-a făcut cadouri de sărbătorile naționale. Iar oamenii de la putere doar ne-au arătat pumnii.”

Protestatarii susținuți de Șor au apelat la tactici din ce în ce mai agresive în ultimele două săptămâni și, pe măsură ce criza energetică a Moldovei se intensifică, alarma crește în Chișinău și în capitalele occidentale.

Rușii „fac tot ce pot pentru a stinge luminile”, a spus un alt oficial occidental. „Nu trebuie să facă mai mult decât atât pentru a destabiliza guvernul Republicii Moldova”.

The Washington Post este cel mai mare ziar american din Washington, DC. Este totodată și una dintre cele mai vechi publicații ale orașului, fiind fondată în anul 1877. Ziarul este deținut de compania media The Washington Post Company și a fost premiat cu 47 de premii Pulitzer până în prezent.

Astăzi, luni, 31 octombrie, la acest subiect au scris și jurnaliștii de la Rise Moldova. În ancheta „AGENȚII FSB, RESPONSABILI DE MOLDOVA” Jurnaliştii RISE Moldova și ai Centrului „Dossier” au scris cine este angajatul Serviciului Federal rus de Securitate „responsabil” de coordonarea politicienilor moldoveni, prin intermediul cui serviciile rusești au influenţat alegerile din Republica Moldova; precum și cine dintre ofiţerii de securitate, având acoperire diplomatică, „supraveghează” regiunea transnistreană şi sudul Ucrainei.

Publicitate
Publicitate