VIDEO Despre corupția la vamă, contrabandă și traficul de arme. Radu Vrabie, directorul Serviciului Vamal, la Podcast ZdCe

Radu Vrabie, directorul Serviciului Vamal este invitatul Podcast ZdCe. Discutăm despre cazurile de corupție la vamă și măsurile de prevenire și combatere, despre cazul Iurie Gorea și cel al camionului cu arme din Ucraina, capturat în România, la ieșirea din Republica Moldova.

Șeful vămii a spus că, de când a preluat mandatul, în decembrie 2025, a dispus eliberarea din funcție a unei persoane, după o decizie de judecată. Totodată, potrivit lui, în perioada 2025-2026, la Serviciul Vamal au avut loc 155 de anchete de serviciu și au fost aplicate sancțiuni disciplinare asupra a 182 de funcționari vamali. În această perioadă au fost destituite din funcție trei persoane.

Șeful Serviciului Vamal răspunde la întrebări legate de taxe ilegale la angajare, coletele neînsoțite, traficul de droguri, ce se întâmplă cu lucrurile confiscate la vamă și despre constatările unui raport de audit al Curții de Conturi. De asemenea, Radu Vrabie s-a referit la acțiunile necesare în vederea integrării europene a R. Moldova și la rolul pe care îl va avea Serviciul Vamal în cazul în care R. Moldova devine stat membru al UE.

— Sunteți la conducerea Serviciului Vamal din noiembrie 2025, dar anterior ați coordonat echipe care au oferit asistență în procesul de modernizare a acestuia. Dacă ați putea să ne spuneți cu ce ați contribuit înainte de a veni în această funcție. 
— Așa este. Din aprilie 2019 până în 2025 am fost director adjunct al unui program USAID care avea drept scop facilitarea comerțului. Serviciul Vamal, având un rol-cheie în facilitarea comerțului, era în rândul acelor parteneri cu care noi lucram privind mai multe acțiuni de modernizare a Serviciului Vamal. Sunt mai multe acțiuni pe care le-am făcut împreună, cum ar fi sisteme IT, rândul electronic la frontieră, analiza de risc, procurarea unui scaner, pe care l-am inaugurat tot eu, deja din poziția actuală, deci dezvoltarea portalului comercial. Am avut o cooperare foarte bună cu colegii de atunci de la Serviciul Vamal, de aceea este plăcut să vezi rezultatele de atunci fiind acum în funcție. 

— V-ați făcut jobul mai ușor la viitorul loc de muncă.
— Neștiind, nu aveam aspirație la acel moment.

— Suntem în proces de negocieri privind integrarea europeană. Ce se cere ca Serviciul Vamal să corespundă standardelor europene și care sunt planurile dumneavoastră pe termen scurt și pe termen mai lung?
— Serviciul Vamal este parte la Clusterul III și deține conducerea la Capitolul 99, linia vamală. Este acel capitol pe care noi lucrăm în mod special, deși avem contribuții și la alte capitole, dar nu ca leading. Este un capitol important și un capitol-cheie în momentul negocierii statelor cu UE. Este capitolul care gravitează, într-un fel, procesul de integrare europeană, este foarte tehnic, cu foarte multe provocări tehnice, dar asta ne ajută să contribuim, să ne modernizăm ca să ne aliniem la cerințele UE. Mă refer, în primul rând, pe partea legislativă, Codul Vamal. Noi,  în 2022, am aprobat Codul Vamal nou, dar mai sunt elemente care trebuie să fie alineate, pentru că ele sunt legate de calea noastră de avansare către UE. Anul acesta vom alinia practic 100% Codul Vamal moldovenesc cu cel european.

— Puteți să ne dați măcar un exemplu, ce este important să schimbăm?
— Deja nu mai avem practic ce să schimbăm, s-au făcut schimbările majore în 2000. Dar sunt niște elemente care erau naționale, care nu puteau fi implementate atunci, anumite penalități, chestiuni care sunt legate de politica statului, nu neapărat a Uniunii Europene. Totodată, avem procesul de digitalizare. Noi avem, până în 2028, de a implementa 25 de soluții IT care să fie aliniate cu cele ale UE. Aici avem un ritm bun. Anul trecut am aderat la Convenția privind tranzitul comun al UE, NCTS (Noul Sistem Computerizat de Tranzit). Anul acesta urmează să facem un upgrade al acestui sistem, totodată să digitalizăm deciziile vamale. Am digitalizat 8, anul acesta urmează să mai digitalizăm 10. Toate vor fi digitale, ceea ce va reduce interacțiunea între om-om și va fi printr-un sistem, ceea ce este un lucru foarte bun – și din perspectiva anticorupție, dar și din perspectiva predictibilității și facilitării comerțului. Totodată, vom dezvolta sistemul de import, vom dezvolta sistemul automat de export, mișcarea produselor accizate. Dar vreau să spun că nu suntem de la zero. Noi avem un sistem IT, un mediu de digitalizare destul de bun. Este important să-l construim cu grijă mai departe. Nu suntem la început și nu suntem la ani lumină de Uniunea Europeană. Este nevoie de mai mulți oameni, de mai mulți bani, pentru a putea să-l implementăm la timp, dar se lucrează într-un ritm foarte bun. Și mă bucur că există responsabilitate și în rândul angajaților sistemului formal, dar și al colegilor la Ministerul Finanțelor, la Agenția de Guvernare Electronică, care cooperăm pentru a le implementa la timp.

— Ați menționat că ar contribui aceste modernizări la prevenirea și combaterea corupției. Puteți să ne spuneți niște măsuri mai exacte pe care le veți întreprinde în această privință? 
— Acum suntem în proces de aprobare pe intern a planului Serviciului Vamal privind măsurile anticorupție. Ele vor fi plasate pe pagina noastră web, veți putea vedea și dumneavoastră, și toți cei interesați, care sunt acțiunile noastre. Una va fi limitarea interacțiunii între agent economic și funcționar vamal, totul se va face prin digitalizare. Vrem să dotăm funcționarii la linie cu camere de corp, care să arate procesul pe care îl fac în momentul vămuirii și prin aceasta să avem  iarăși un element de descurajare a fenomenului corupției. Sunt și elemente care le facem împreună și cu colegii din presă, cu dumneavoastră, transmitem mesajul că avem toleranță zero, să arătăm exemplu că încurajăm persoanele care își fac munca onest, pentru că, sincer  să fiu, ca șeful acestei instituții, îmi vine greu câteodată să văd care este rezultatul acoperirii media atunci când există un caz de corupție și care este acoperirea media atunci când avem un succes. Majoritatea colegilor sunt foarte bine intenționați, sunt responsabili, de aceea vrem și să arătăm care sunt rezultatele noastre, pentru că vrem să credem că exemplul pozitiv va fi cel care va fi urmat, și nu invers.

— Sunteți deja de câteva luni la conducerea Serviciului Vamal. Ați reușit să înțelegeți care sunt cele mai mari vulnerabilități? Unde apare corupția?
— Serviciul Vamal, în general, este o instituție cu riscuri de corupție, dat fiind faptul că este și un mare contribuabil la bugetul de stat. Sunt foarte multe activități economice în jur. Eu am mai spus-o și cu alte ocazii. Fenomenul corupției nu este unilateral. Fenomenul corupției este bilateral. Este foarte important ca ambele părți într-un act să vină cu bune intenții. Pentru că dacă va fi unilateral, în care un funcționar vamal va pretinde mijloace bănești, este mai ușor de documentat și de văzut acest caz. Dacă acest lucru se face într-o uniune, atunci este mai complicat de urmărit acest caz. Dar noi avem instrumentariul nostru destul de limitat. Avem Serviciu de protecție internă, nu este foarte mare, dar lucrează activ, avem metodele noastre. 

— Serviciu care are rolul de a urmări aceste situații, de a le depista? 
— De a preveni, de a urmări, de a face controale, de a iniția anchete de serviciu. Ei monitorizează posturile vamale în regim 24 de ore. Dar, totodată, asta facem și împreună cu partenerii noștri, cu colegii din alte instituții, sunt instituțiile abilitate în lupta cu corupția, precum Centrul Național Anticorupție. În momentul în care avem bănuieli rezonabile sau vedem elemente care ar putea să ducă la un caz de corupție, le documentăm și transmitem informația colegilor de la CNA pentru a face măsurile investigative, ei fiind și mai bine dotați, mai bine pregătiți și abilitați de a duce aceste cazuri.

— Dar, de exemplu, se întâmplă o rotație de personal ca să nu fie mereu aceleași persoane în aceleași puncte, în aceleași funcții, așa încât cei care au intenție de corupție să poată profita de o oarecare permanență?
— Da, noi avem regulament și procedură de rotație, însă ea are dublu caracter, nu este o chestiune de pedeapsă. A lucra în Serviciul Vamal nu înseamnă că persoana cunoaște toate lucrurile care le poate face un funcționar vamal. Ca și la dumneavoastră în presă, sunt specializări pe investigații, pe economie, pe politică, cultură – așa și la noi. Există anumite funcții-cheie și nu poți să iei un om din aeroport și să-l duci într-un post terestru, pentru că este nevoie de o pregătire, de o practică, de înțelegere a anumitor lucruri. Noi mai practicăm să facem aceste rotații, dar și cu scopul de a pregăti oamenii în mai multe domenii. Facem anumite schimbări de personal pentru a înțelege specificul, de exemplu: dintr-un post terestru pe care îl avem la frontiera cu Ucraina, care are un set de riscuri și un set de particularități, îi ducem la frontiera cu România, dar o facem dozat, în așa fel ca să nu se piardă nici din calitatea controlului pe care îl facem. Da, rotația se mai face și din perspectivă de anticorupție, dar, iarăși, în momentul în care există un caz potențial de corupție, este important să cooperăm foarte bine cu colegii de la CNA pentru a nu dăuna anchetei atunci când fac măsuri investigative. 

— Ați dispus excluderea din Serviciul Vamal a unor persoane în legătură cu situații, cazuri de corupție?
— Da, am destituit o persoană după decizia instanței de judecată. În prezent, mai sunt persoane suspendate. Chiar și la recentele descinderi ale colegilor de la  CNA din ianuarie și cazul recent în care noi am reținut un coleg, un fost coleg de-al nostru, cazul de la Lipcani. Persoanele sunt suspendate, dar au, conform legii, prezumția de nevinovăție. Dar, în urma deciziei instanței de judecată, vom lua măsurile cuvenite.

— Aveți un număr al persoanelor care sunt suspendate, nu doar al celor a căror suspendare ați dispus-o dumneavoastră? 
— Nu am număr exact, dar pot să vă spun că noi am avut 155 de anchete de serviciu și am aplicat sancțiuni disciplinare asupra a 182 de funcționari vamali. Pe parcursul anilor 2025–2026 au fost destituite trei persoane, una a fost pe timpul meu, două – până la venirea mea. 

— A fost acel caz răsunător care îi viza pe Iurie Gorea, șeful Biroului Vamal Centru, și Cristian Olărescu, șeful Biroului Vamal Căușeni. Era vorba despre niște taxe ilegale, mită, pentru a facilita trecerea unor mărfuri provenite din regiunea transnistreană. Am văzut, a fost o decizie a instanței de judecată pe numele unui broker vamal, o doamnă care și-a recunoscut vinovăția și a dat mai multe detalii despre cum se întâmplau lucrurile. Ați reușit să vedeți acea decizie de judecată și dacă ați aflat ceva nou despre cum se întâmplă lucrurile și cum se negociază, de exemplu, în fumoarul unui post vamal? 
— Am citit și eu această decizie a instanței. Am văzut cazul. Era până la venirea în funcție. Am citit-o mai degrabă din interes cetățenesc atunci. Dar cazurile se află în instanța de judecată, persoanele sunt suspendate, ambele pe care le-ați menționat dumneavoastră. Urmează, după decizia instanței, să facem acțiunile de rigoare. Este un caz regretabil. Dar revin la acea frază că corupția se face în doi. Am văzut chiar și în descrierea acestui caz că era o interacțiune foarte intensă între brokeri, funcționari vamali și sper că justiția să facă dreptate. 

— Din câte am înțeles, cel puțin din acea decizie de judecată, solicitarea de a se întâmpla acest act de corupție venea din partea angajaților Serviciului Vamal, adică ei cereau această mită, inclusiv rețineau marfa pentru mai mult timp atunci când agentul economic inițial nu accepta această înțelegere. 
— Din poziția mea nu pot să comentez, pentru că este o anchetă și să nu fiu acuzat de părtinire, deci lăsăm instanța să-și facă treaba. Dar concluziile am reușit să le trag și eu.

— Ați avut poate o discuție cu angajații, nu știu dacă se practică așa ceva, legată de faptul „nu acceptăm asemenea situații”, „nu tolerăm corupția”? Ați transmis un mesaj clar în această privință?
— Unul din aspectele pe care ni le propunem în planul anticorupție este să schimbăm cultura, percepția instituțională asupra corupției. Deci acesta este mesajul, firul roșu pe care noi îl transmitem din partea conducerii Serviciului Vamal către toate subdiviziunile serviciilor vamale. Același mesaj pe care îl am și public atunci când facem retrospectiva unei perioade, același mesaj îl facem și atunci când merg în teritoriu. Eu mă străduiesc să fiu destul de activ, să merg în toate punctele vamale pe care le avem noi. Am vizitat câteva, sper până la finele mandatului să le văd pe toate, pentru că este important să ajungem la fiecare dintre funcționarii vamali.

De multe ori, realitatea pe teren este diferită de cea pe care o vezi în birou. Anumite lucruri care par a fi simple de aici, din centru Chișinăului, sunt mai complicate atunci când mergi la fața locului și vezi care sunt realitățile. Deci, realitățile nu sunt cele mai bune. Avem, într-adevăr,  puncte vamale, mai ales de frontieră, unde am reușit, au reușit predecesorii mei să facă renovări, condiții bune pentru control, condiții pentru cetățenii și agenții economici care desfășoară acțiunile economice, dar sunt și zone foarte depășite, unde se lucrează în condiții destul de grele. Și în momentul în care vrei să soliciți o calitate a unui control vamal bun, trebuie să oferi și condiții, pentru că de multe ori asta se trece cu vederea. Noi avem, de exemplu, punctul vamal Leușeni, unde, pe parcursul primelor zile ale săptămânii, vin foarte multe autobuze, camioane cu colete ale conaționalilor noștri din Europa. Dacă noi am face un control la nivel de 100%, pentru că acolo este un mare risc, sunt foarte multe colete individuale care urmează să fie verificate, asta ar însemna că timp de trei zile n-ar merge nimeni prin acel punct de trecere a frontierei.

De aceea, noi încercăm să folosim alte metode, precum control selectiv, mai facem control în linia a doua ca să putem, pe de altă parte, și să facilităm comerțul, să nu oprim circulația în punctul de trecere a frontierei, pentru că noi avem două obiective, unul fiind facilitarea comerțului și altul fiind securitatea economică a țării. Și, fiind și o țară mică, la fiecare reținere sau coadă la frontieră, apar titluri în mass-media „Cozi la vamă!” Dacă să comparăm situația noastră cu alte țări, la noi este infinit mai bine. Dacă stă cineva o oră-două în vamă, este deja, practic, risc de securitate națională. În alte părți se stă mai mult, pentru că sunt anumite chestiuni legate de securitate, poate informații preliminare. Noi lucrăm și vrem în continuare să întărim această componentă de analiză de risc, să avem informațiile în avans pentru a putea depista dacă un anumit camion, ca să mă exprim mai simplu, este cu elemente de risc – să-i facem verificare, iar dacă nu – să-i permitem să meargă la punctele interne de vămuire pentru a nu bloca punctul de frontieră. 

— Cu ce țări ne comparăm? Că spuneați că în alte părți e mult mai dificil și mai rău.
— Dacă ne uităm la frontiera polono-ucraineană, sunt rânduri și de șase zile. Anterior, acum deja nu mai este, frontiera româno-maghiară era un adevărat test de rezistență pentru cei care voiau să treacă. Deci, sunt situații între Rusia și Estonia, chiar vorbesc până la război; Rusia și alte țări baltice. Erau cozi mult mai mari decât cele pe care le avem noi între Republica Moldova și România. Mai ales vorbind de faptul că, spre deosebire de situația până la război, în care comerțul nostru se făcea pe ambele granițe, deci pe segmentul românesc și segmentul ucrainean, plus mai era acea circulație directă pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, acum practic tot comerțul nostru se face pe frontiera de vest. Și dacă vă amintiți diferența între ceea ce era în 2022, când erau cozile mari, și ce avem acum, este o capacitate foarte bună pe care și Serviciul Vamal și colegii de la Poliția de Frontieră au reușit să o pună în practică în așa fel că acum, practic, nu avem aceste cozi.

Cu toate astea, noi periodic ne întâlnim cu colegii noștri din Poliția de Frontieră, cu omologii din România, pentru a discuta. Pentru că știm că există o anumită sezonalitate, vin sărbătorile de Paști, vine exportul fructelor perisabile, precum cireșele, la final de mai început de iunie, vine perioada estivală – și chiar și atunci încercăm să găsim soluții pentru a fluidiza traficul. Eu am fost în perioada sărbătorilor de Crăciun, am trecut frontiera moldo-română și chiar ca cetățean mă uitam: cozile erau mici, erau gestionabile și asta e un lucru care mă bucură.

— Ați mai menționat coletele neînsoțite. Sunt acestea un risc? Am discutat cu reprezentanții poliției antidrog și ei menționau că în aceste colete neînsoțite deseori sunt găsite substanțe interzise, droguri, care vin și din est, și din vest.
— Așa este, este un element de risc. Noi lucrăm împreună cu colegii de la poliție pentru a avea mai multe informații operative pentru a le putea localiza, staționa și verifica. Mai avem și partea de trimiteri poștale. Acolo tot este o zonă de risc. Acolo, din perspectiva Serviciului Vamal, avem cele mai multe capturi, în trimiterile poștale. Lucrăm împreună cu echipele canine, unde mai avem scanere și avem dubii, folosim metoda de scanare pentru a putea identifica aceste riscuri, pentru că, într-adevăr, este un pericol mare. Este un pericol chiar și de schimbare a obiectului de lucru, pentru că nu mai sunt doar droguri tradiționale, a apărut acest PVP, sarea, care este și un produs ieftin, ușor de mascat sub formă de sare obișnuită. Avem acum o serie de operațiuni comune împreună cu Poliția de Frontieră, cu Inspectoratul Național de Investigații, pentru contracararea acestui fenomen.

— Vă referiți la droguri care intră sau care ies din țară mai mult?
— Noi ne referim la ambele. Nu există o prioritate, dar, cu siguranță, controlul mai intens se face la momentul intrării în țară.

— Există cifre care vă arată că este în creștere acest fenomen în ultima perioadă? 
— Da, avem o dinamică în creștere. Noi avem și capturi în creștere, ceea ce este îmbucurător. Noi gestionăm o parte a acestui proces, cea de intrare prin punctele de trecere a frontierei. Din păcate, lumea este inventivă, se mai trece și prin zona verde, se mai trece și prin alte locuri, se folosesc drone, situații care sunt și în gestiunea altor instituții, dar avem o cooperare foarte bună, pentru că înțelegem că este un un risc foarte mare, este un risc pentru copiii noștri, pentru viitorul nostru.

— Dacă puteți să ne oferiți informații noi despre acea situație a camionului cu arme care a fost identificat la hotarul Republicii Moldova cu România. Informația oficială a fost că cineva din vama din Republica Moldova a sesizat autoritățile din România deja după ce acest camion a trecut. Să înțelegem că a fost prima tentativă de a scoate aceste arme din Republica Moldova sau aveți și alte informații acum?
— Spre deosebire de alte interviuri, asta nu a fost prima întrebare. Este o schimbare. De regulă, încep interviurile cu acest caz. Deci, trebuie să menționăm că a fost o încercare nereușită, eșuată, de a face contrabandă cu arme. Nu este tehnic corect să spunem că a trecut de controlul din Republica Moldova, pentru că noi avem un specific la punctul de trecere Albița. Lucrăm în baza unui acord cu autoritățile din România. Controlul se face pe teritoriul României, nu mai avem la ieșirea din Republica Moldova control. Se face ceea ce numim noi control coordonat. Punctul 6 din anexa de cooperare pe care o avem cu colegii din România spune că atunci când funcționarul vamal din Republica Moldova are un dubiu sau o bănuială rezonabilă că există ceva care nu corespunde legii, el sesizează colegii din România printr-un act în scris, prin care recomandă sau propune ca autoritățile din România să facă fie un control fizic detaliat, fie un control la scaner, cum a fost în cazul cu armamentul. Acest lucru se face din cauza că, conform acordului, tot ce este prins, capturat, verificat, toate operațiunile se fac de partea română. Funcționarul vamal a procedat exact conform instrucției și nu a fost scăpare, nu a fost element de corupție.

— A fost scăpare la intrarea acestor arme pe teritoriul Republicii Moldova?
— Revenim. Ca să finalizăm cu această parte de ieșire, vreau să spun că revin la ideea că a fost o încercare eșuată. Noi nu am mai avut astfel de cazuri, n-am avut nici informație de pe alte cazuri, deci, până la urmă, acesta este un caz izolat. Da, am mai avut capturi de arme mici, gen pistol, revolver, dar asta fie din neatenție, fie din necunoașterea anumitor lucruri, fie cineva și-a uitat pistolul în mașină. Nu avem un caz în care să spunem că este o tendință.

— Dar putem presupune că s-a întâmplat și nu au văzut nici vameșii de la noi, nici cei din România?
— Probabilitatea teoretică există, dar atât timp cât nu avem dovezi, nu avem după aia găsirea acestor arme pe teritoriul țărilor din Europa sau din altă parte, să li se urmărească trasabilitatea, este cumva incorect să spunem că au mai fost și nu am văzut. Nu avem asemenea indicii. 

Pe de altă parte, noi trebuie să fim responsabili. Nu putem să nu spunem că acest risc, de mișcare de armament, există. Pentru că noi avem vecină o țară aflată într-un război. Într-un război specific față de alte tipuri de războaie. Linia frontului nu se mișcă, dar lupte au loc, intense, sunt zone necontrolate nici de armata Ucrainei, nici de cea agresoare, a Rusiei, dar armamentul rămâne, de la soldații care decedează sau armele care sunt lăsate, populația civilă are acces în zonele celea. De aceea există acest risc și este important să-l conștientizăm cu toții, ca societate. El nu neapărat va veni cu fanfară și va trece prin punctul de trecere a frontierei. Există zona verde, pe care o controlează Poliția de Frontieră.

— Dar, conștientizând acest risc, au fost luate măsuri de prevenire?
— Este un proces continuu, pentru că nu poți să faci un protocol, l-ai pus în funcțiune și crezi că nu se schimbă nimic. Pentru că persoanele care fac asemenea gen de contrabandă nu sunt persoane care nu sunt inventive sau care nu caută soluții mai ușoare, mai eficiente. Noi avem o cooperare cu colegii de la Poliția de Frontieră pe zona de control fizic, dar suntem și în grupuri de lucru și cu poliția, și cu Serviciul de Informații și Securitate pe partea operativă, pentru că nu poți să cunoști doar, nu poți să scanezi fiecare automobil și fiecare camion care intră pe teritoriul Republicii Moldova, trebuie să acționezi inteligent, smart, pe baza analizei de risc. De aceea, informația pe care ne-o oferă colegii este foarte importantă.

— Dar din punct de vedere tehnic suntem pregătiți să depistăm toate aceste situații de risc? Mă refer la scanere. Din câte am înțeles, nu le avem la toate punctele vamale.
— Nu le avem la toate punctele vamale.

— E necesar să le avem acolo?
— Cu siguranță, prezența unui scaner descurajează trecerea prin punctul de trecere a frontierei, acolo unde probabilitatea de a găsi elemente interzise, fie armament, fie droguri sau țigări, atunci nu fiecare se aventurează să facă acest lucru. Asta se numește un fel de managementul riscurilor, atunci când ai scanere, instrumente nonintruzive de control, prin aceasta descurajezi cel puțin o rută de trecere, respectiv permițând autorităților țării să-și focuseze eforturile și asupra fâșiei verzi sau a unei eventuale treceri de drone. Este foarte important să avem și o cooperare cu autoritățile din Ucraina, pentru că și ele dețin foarte multe informații care pot să ne ajute în acest sens. Mă bucur că în noiembrie am avut trilaterala cu omologii mei din România și din Ucraina, la care am discutat și aceste aspecte, intensificarea acțiunilor pe domeniul antifraudă, și avem și rezultate în ultima perioadă.

— Revenind la scanere, câte avem și de câte mai avem nevoie?
— Știți cum este, niciodată nu e de ajuns. Avem multe puncte de trecere a frontierei. Majoritatea punctelor de trecere a frontierei cu România sunt dotate cu scanere. Pe partea ucraineană avem la Palanca, Tudora, avem feroviar la Ocnița. Partea bună este că avem un dialog foarte bun și cu partenerii de dezvoltare și cu guvernul. Înțelegem care este scara problemei și sper că în perioada următoare să putem să mai dotăm câteva puncte de trecere a frontierei, în special pe cele mari, cu scanere. 

— Să ne mai dați detalii legate de situația cu acel camion cu arme: s-a dovedit implicarea unor persoane angajate la serviciul vamal?
— Există ancheta, sub conducerea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). În momentul în care vom avea detalii adiționale sau despre implicarea unor funcționari vamali, noi vom comunica. Dar atât timp cât merge ancheta, nu suntem în drept de a divulga elementele anchetei.

— Dar sunt investigați angajați ai Serviciului Vamal?
— Sunt investigate persoane bănuite de a fi cumva arondate la acest caz. Deja apartenența lor urmează să vă spunem pe parcurs. 

— Cum au ajuns, de fapt, pe teritoriul Republicii Moldova aceste arme?
— Am comunicat oficial: avem un punct de trecere a frontierei prin care s-a făcut în perioada anilor 2023, 2024, 2025, în mai multe etape. Investigăm și acest aspect.

— Adică investighează autoritățile? Spuneați într-un interviu că s-a oprit ancheta internă.
— Prioritate are ancheta penală, care urmează să ne dea răspunsuri la anumite întrebări. Dacă vor fi identificate persoane din cadrul Serviciului Vamal ca parte a acestei scheme, noi vom deschide și ancheta de serviciu, vom elibera persoanele, ele vor fi deferite justiției. 

— Dar există cineva suspendat din funcție în legătură cu acest caz?
— Nu poate să fie suspendat în momentul în care ancheta nu a dat aceste indicii. 

— Am vrut să discutăm și în general despre fenomenul contrabandei. Să ne spuneți unde există cele mai mari riscuri, dacă există niște puncte vamale și dacă există niște domenii.
— Puncte vamale, ele migrează de la un caz la altul, pentru că și noi ne facem meseria. Dacă urmăriți paginile noastre, în ultima perioadă am avut și capturi de țigări impresionante. Am avut 5,5 milioane de țigări la Sculeni, am avut capturi de lingouri de aur – 7 kg. Am avut cazuri cu imigranți din Ucraina care au fost opriți la frontieră și deja mărfurile de larg consum care încearcă să intre prin contrabandă, deci cred că avem zilnic comunicate despre acest lucru.

Dar vreau să spun că sunt bucuros că a crescut numărul de capturi, avem multe capturi în linia a doua, cu echipele mobile. Și totodată sper că acest lucru va descuraja oamenii – să înțeleagă că pe aici se trece mai greu. 

 Dar în cazurile privind contrabanda cu armament, droguri, țigări, pe care le urmărim în mod prioritar, dat fiind faptul că piața neagră este una, cumva, foarte mare și posibilitatea de a câștiga bani pe această cale este mare, inclusiv cu unele pierderi pe care le au în momentul în care facem capturile, tentația este foarte mare. Și lumea încearcă să caute diferite metode, diferite puncte de trecere, diferite încercări: câteodată pe barcă, pe Prut, câteodată prin puncte de trecere, avion, deci încercări sunt foarte multe și nu există un pattern (model, din l. engleză, n.r.)  că aduc doar organizațiile criminale, dar și persoanele fizice care încearcă să transporte țigări în mod ilegal, și chiar grupări criminale. Este un fenomen care, practic, te ține permanent în alertă, în priză, ca să poți să reacționezi la el. 

— Există tot felul de discuții, zvonuri despre faptul că pentru a fi angajat în serviciul vamal se solicită unele taxe ilegale, informale. Ați reușit să vedeți dacă se adeveresc asemenea situații și cum le contracarați?
— Am remarcat că în jurul Serviciul Vamal există un soi de zvonistică permanentă, tot soiul de scheme, propuneri contra plată.

— Și credeți că nu au o bază reală aceste zvonuri?
— Bun, eu semnez de regulă ordinele de angajare, nu am primit niciun ban și nu cred că cineva poate să mă bănuiască de acest lucru. Mi-e greu să spun, noi nu avem așa fenomene pe care pot să le demonstrez sau măcar să le bănuiesc în momentul numirii. Dar avem și un moratoriu privind angajările la Serviciul Vamal. Nu știu dacă am făcut ceva angajări decât la începutul mandatului, era un proces în derulare. 

Dar mi-ar fi destul de trist să aflu că pentru funcții se plătesc bani și sper că nu este așa. În orice caz, noi nu încurajăm și dacă o să fie vreun caz de ăsta, o să fie pedepsit cu cea mai mare pedeapsă pe care putem să o oferim. Mi se pare, pur și simplu, dincolo de bine și rău să plătești pentru a te angaja la serviciu.

— Dar aveți mecanisme ca să verificați aceste lucruri?
— Există cooperarea cu autoritățile, există serviciul nostru de integritate care urmărește. În târg, să spunem așa, se mai vorbește, anumite discuții pe care le avem, le auzim sau informații care ni se aduc în mod operativ – le investigăm, mai cautăm. Dar, până una alta, eu n-am avut niciun semnal de acest gen. 

— Pentru că, dacă cineva este gata să plătească pentru un loc de muncă, cu siguranță, o face pentru că ar exista alte avantaje pe care le-ar obține, la fel de ilegale, în această funcție. 
— Pentru că îi place să lucreze la vamă (ironic, n.r.)

— Un raport de audit al Curții de Conturi pentru 2023–2024 arăta că Serviciul Vamal nu avea un sistem informatic antifraudă.
— El este în dezvoltare în acest moment. Eu cred că până la finalul anului va fi elaborat. În momentul când am venit eu, la final de an, a fost o primă etapă finalizată și urmează până la finalul anului să fie finalizată.

— Cum ar urma să funcționeze acest sistem?
— Va fi un registru de evidență a bunurilor, va fi în mod automat schimb de date cu entitățile care au atribuții, cum ar fi Fiscul. Sistemul va fi transparent, va fi gestionat și va fi vizibil inclusiv pentru auditori în momentul în care vor avea nevoie de această informație.