VIDEO Pensii mici, compensații, inechitate, muncă la negru. Ministrul și secretara de stat de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale răspund la întrebările cititorilor ZdG

• „Din ce cauză pensiile nu sunt ajustate la prețurile care cresc zi de zi?”;
• „Când vor fi revăzute pensiile celor care s-au pensionat până în anul 1999, alegându-se cu cele mai mici pensii primite în R. Moldova?”;
• „Când pensiile vor fi echitabile pentru toți?”;
• „Odată cu o posibilă aderare a R. Moldova la UE, pensionarii de la noi ar putea beneficia de aceleași condiții ca și pensionarii din UE?”

Zilnic, ZdG este apelat de cititorii săi care caută răspunsuri la aceste și alte întrebări, legate de condițiile lor de existență.

ZdG a readresat întrebările cititorilor ministrului Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari și secretarei de stat a aceluiași minister, Corina Ajder. Pe 12 octombrie, cei doi oficiali s-au aflat la redacția ZdG, pentru a răspunde la întrebările cititorilor.

Marcel Spatari, ministrul Muncii și Protecției Sociale: Degeaba avem regulamente și legi, dacă nu avem și fonduri

– Dle ministru, ce șanse au pensionarii care s-au pensionat până în 1999 să primească pensii care ar răspunde, cel puțin parțial, necesităților lor de viață?
– Este o suferință, o problemă pe care noi am moștenit-o, e o mare tristețe că persoanele mai în etate, care au nevoie de bani pentru a se întreține, pentru a procura medicamente, au și cele mai mici pensii. Astăzi, persoanele cu vârsta de peste 78 de ani au în medie o pensie cu o mie de lei mai mică decât pensionarii mai tineri. Pentru a rezolva această problemă este nevoie de un mecanism nou, deoarece astăzi sistemul de pensii este construit în baza principiilor de echitate, în baza contribuțiilor. Problema pensionarilor în etate este că, în cazul lor, nu se cunosc contribuțiile din perioada sovietică. Deci, e nevoie de un mecanism nou și acest mecanism pe care îl discutăm cu Ministerul Finanțelor este Fondul de Argint. Avem nevoie de aproximativ jumătate de miliard de lei pentru a corecta această discrepanță, pentru a crește în medie cu circa 1000 de lei pensiile acestei categorii de pensionari. Majorarea ar trebui să se producă în funcție de stagiul de muncă al acestor pensionari, iar mecanismul ar trebui să-i favorizeze pe cei pensiile cărora cu-adevărat sunt mici. Ne-am dori ca acest fond să cuprindă nu doar corecția pensiei mici, dar și resurse destinate serviciilor adresate persoanelor în etate, pentru activități social-culturale, pentru participarea lor activă la viața societății, deoarece vârsta nu este o sentință. Persoanele în etate trebuie să poată activa, să poată face afaceri… Recent, a fost celebrată decernarea premiilor pentru persoanele în etate și am avut oameni de afaceri care au dezvoltat noi afaceri la această vârstă. Nu este suficient doar să majorăm pensiile, dar e important să avem o abordare mult mai extinsă a integrării persoanelor în etate în societate.

– Din ce resurse va fi constituit acest fond?
– Fondul va fi constituit atât din donații/granturi, cât și din fondurile bugetului de stat. Acest fond va deveni un mecanism care trebuie să asigure soluționarea problemelor acestor cetățeni. Fondul urmează să fie distribuit inclusiv în localitățile rurale. E un proces mai amplu, dar sper să reușim.
Credeți că cititorii, cei care se plâng de pensii mici, mai au timp să aștepte?
În condițiile în care ne aflăm, mizăm pe resursele existente la moment. În acest an, în jur de 5 miliarde de lei vor fi cheltuiți pentru compensații. Când vom depăși această perioadă de iarnă, vom discuta cu Ministerul Finanțelor pentru a identifica această jumătate de miliard de lei, necesar pentru implementarea Fondului de Argint, care este și un angajament al Guvernului. Noi pregătim tot ce e necesar, dar degeaba avem regulamente și legi, dacă nu avem și fonduri. Deci, avem nevoie de acești bani, trebuie să-i punem deoparte de la alte proiecte, din alte programe, pentru a reuși.

– Ce le spuneți celor care apelează Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în problema pensiilor mici?
– Din păcate, sunt foarte mulți oameni cu pensii foarte mici. Acestea reflectă nivelul de dezvoltare al țării noastre, dar și efectul existenței unui număr foarte mare de persoane care nu declară integral salariile și nu contribuie la fondul social din care, până la urmă, se plătesc pensiile. Avem un număr mic de persoane economic active, în raport cu numărul mare al celor economic inactive. Piața muncii are probleme structurale, munca nedeclarată fiind foarte răspândită. În aceste condiții, unui pensionar îi revine un pic mai mult de un angajat activ (1,1), astfel, în fondul de pensii nu se încasează suficient pentru a avea niște pensii adecvate. De altfel, pentru a crește pensiile, statul finanțează deficitul fondului de pensii. Astăzi, dacă am împărți în mod egal tuturor pensionarilor fondul de pensii care se colectează de la cei angajați, pensia medie ar fi de circa 2300 de lei. În realitate, pensia medie e de 3200 de lei. De unde diferența? Din bugetul de stat. De la taxele generale. Bineînțeles, am dori să majorăm și mai mult pensia medie, dar sistemul de pensii depinde și de nivelul de dezvoltare al țării. CNAS nu tipărește bani. CNAS redistribuie bani, iar banii pentru pensii sunt cei care se încasează din taxele achitate de angajați.

–Unul dintre subiectele abordate de cititorii ZdG e cel al inechității. Ei spun că au îmbătrânit, dar așa și nu au ajuns să se convingă că în R. moldova pensiile sunt acordate pe principiul echității. Ce le-ați spune?
-De inechitate se plâng cei cu pensii mici. Nu există vreun pensionar cu pensie mare care să se plângă de inechitate. Oamenii înțeleg de ce sunt cauzate pensiile mici, dar nemulțumirea oricum există. Trebuie să depunem mult efort ca să reușim să creștem pensiile. În ultimul an, noi tocmai asta am făcut – am majorat în special pensiile mici. Acestea au crescut cu 40-50-60%. Nu a mai existat un astfel de mecanism în R. Moldova. Vă amintesc, pensiile mari au crescut cu circa 14%, cele mici – cu 50-60%. Dar asta s-a întâmplat concomitent cu creșterea prețurilor, situație care a erodat din acest efort. Oamenii zic: ce folos că a crescut pensia mea cu 700-1000 de lei, dacă prețurile au crescut cu 30-40%. Ei au dreptate și îi înțeleg perfect. Trebuie să continuăm să majorăm pensiile mici, pentru că acolo e cea mai mare suferință și cea mai mare nedreptate.

– Tot cetățenii susțin că foștii funcționari, care au pensii mari astăzi, și-ar fi obținut pensiile pe căi oculte, prin trafic de influență au obținut calculele râvnite. Cunoașteți astfel de cazuri?
– Da, percepția există. Avem o categorie de pensii care pot fi numite pensii politice, stabilite după reguli vechi. Înainte de ultima reformă a pensiilor, care a legat mărimea pensiei de mărimea contribuției, pensiile erau pe categorii și, într-adevăr, funcționarii publici, polițiștii, judecătorii, erau tratați diferit la stabilirea pensiilor. Ei au moștenit aceste pensii mari. Acum e dificil să intervii. Un drept odată obținut, nu poate fi pierdut. E dificil, din punct de vedere politic, de a interveni și de a tăia din pensiile unor oameni care și le-au obținut pentru că așa erau regulile atunci. La ultima reformă, s-au schimbat regulile. Din 2018, pensiile sunt stabilite doar în baza contribuțiilor, și nu a faptului că ai fost deputat sau ministru. Efectele se vor vedea în timp. Trebuie să înțelegem că, chiar dacă s-ar interveni în pensiile mari ale unor persoane, numărul cărora nu e atât de mare, nu am rezolva problema pensiilor. Noi trebuie să ne canalizăm eforturile pe combaterea muncii la negru și pe creșterea fondului deficitului de pensii…

– Ce ar trebui să întreprindă angajații de astăzi, astfel încât să nu se pomenească mâine cu pensii sub nivelul de existență?
– Ar trebui să se asigure că angajatorul achită contribuțiile sociale. Mulți așa și nu cunosc dacă angajatorii achită integral contribuțiile. Din păcate, mulți află doar peste ani dacă au fost sau nu achitate contribuțiile sociale.

– R. Moldova a devenit stat candidat pentru aderarea la UE. Ce impact ar putea avea aderarea asupra nivelului de viață al pensionarilor?

-UE nu impune reguli comune pentru sistemul de pensii, nu are un fond, la nivel comunitar. Protecția socială în mare parte e de competență națională. Anumite directive vizează doar protecția muncitorilor sezonieri, migrația forței de muncă sau serviciile sociale. Când e vorba de pensii, atribuțiile sunt de competență națională. Accesul la UE nu ar schimba regulile de joc pentru R. Moldova, dar ar permite R. Moldova să acceseze fonduri pentru dezvoltare, care vor elibera niște resurse care ar fi alocate în fondul de pensii. Așa cum vom avea acces la fonduri de infrastructură, drumuri, etc, banii pe care noi îi alocăm acum pentru aceste domenii se vor elibera, și atunci Guvernul va decide cum anume să gestioneze acești bani: să construiască mai multe drumuri sau să utilizeze acești bani pentru a crește pensiile.

Corina Ajder, secretară de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale: Munca la negru „fură” din pensiile bătrânilor

– Cu ce fel de probleme vă apelează cetățenii?
– În fiecare săptămână încerc să am cel puțin o întâlnire cu cetățenii care se plâng de pensiile mici, de situația precară în care locuiesc. Mulți au deplină dreptate. Cei care au peste 78 de ani acum, au cele mai mici pensii din R. Moldova și această situație este o inechitate. Noi credem că o îmbătrânire frumoasă ține de valoarea pensiilor, dar ține și de mai mult decât pensiile. E vorba și de îmbătrânirea activă, e vorba de măsuri pentru continuarea unei vieți integrate în societate a acestor bătrâni. Lucrăm împreună cu colegii asupra unui program nou ce vizează îmbătrânirea activă, pentru a diversifica activitățile și a-i implica cât mai mult în societate chiar și după pensionare. Am contacte periodice cu pensionarii, le cunosc problemele.

–Și ce le spuneți, atunci când aceștia se plâng că pensiile lor nu mai fac față condițiilor actuale de viață?
-Le spun că, pentru a majora pensiile, avem nevoie și de o economie sănătoasă, iar o economie sănătoasă e cea în care se plătesc responsabil contribuțiile sociale. Am făcut un calcul și am constatat că dacă s-ar plăti toate contribuțiile sociale, de către toată lumea în R. Moldova, am putea majora pensia minimă cu 50%. Acum, bugetul asigurărilor de stat se confruntă cu un deficit de 5 miliarde de lei, bani care ar putea fi folosiți pentru o protecție socială mai bună a oamenilor. Dar fenomenul muncii nedeclarate sau subdeclarate este unul foarte răspândit în R. Moldova. Acest fenomen limitează și resursele pe care le avem pentru asigurarea protecției sociale a oamenilor.

–Periodic sunt organizate campanii menite să combată munca la negru. Ce efect au aceste campanii?
-Efectele sunt mai mici decât cele așteptate. Recent, am lansat o campanie nouă – „Trecem pe alb”. Vrem să venim, împreună cu partenerii sociali, cu mai multe măsuri ambițioase pentru combaterea fenomenului muncii la negru. Este vorba și de un salariu minim decent, de unificarea salariilor, de majorarea salariilor, or, un salariu mai mare ar permite înălbirea cel puțin a unei „porții” de venit care, poate, se plătește acum în plic, iar experiența altor țări ne-a demonstrat asta. E vorba și de fortificarea activităților Inspecției Muncii, pentru că, fără controale, în special controale inopinate, nu poți depista cazurile de muncă la negru. Acum avem 80 de cazuri pe an de muncă nedeclarată, depistată de Inspecția Muncii, în condițiile în care economia neformală constituie peste 200 de mii de oameni. E un raport ridicol. Acum, Inspecția Muncii nu funcționează așa cum ar trebui să funcționeze. Deci, venim cu un pachet de măsuri pentru fortificarea Inspecției Muncii, dar trebuie și să încurajăm formalizarea, nu să venim doar cu bâta. În acest sens, suntem în proces de promovare a unui proiect de lege care ar acorda anumite beneficii angajatorilor care majorează substanțial salariile angajaților. Dacă angajatorul crește salariul cu 50%, i se vor restitui contribuțiile sociale pentru partea majorată. În acest fel, susținem creșterile salariale, iar pe acei angajatori care se gândesc sau sunt deja pe gri, nu îi va costa nimic să legalizeze aceste activități.

–Dar ce pedepse riscă angajatorii care preferă munca tenebră?
-Inspecția Muncii trebuie să-și facă treaba și să coopereze foarte strâns cu Serviciul Fiscal de Stat. Acum, această cooperare nu este foarte eficientă. Pedepsele depind de cine este subiectul, persoană fizică sau persoană juridică, acestea fiind vizate de Codul Contravențional. În Portugalia, de exemplu, nu se aplică doar o amendă, dar se și restituie contribuțiile sociale neplătite pentru o anumită perioadă. La noi, aceasta ar trebui să o facă Serviciul Fiscal, și o face, dar noi încercăm să stabilim un dialog mai eficient. Sperăm să ajungem la etapa în care cazurile de muncă tenebră vor fi transmise la FISC, ca acesta să recupereze contribuțiile neplătite de angajator. Aceste acțiuni ar convinge angajatorul să se conformeze normelor oficiale.

–Și angajații, ce ar trebui să întreprindă?
-Angajatul ar trebui să cunoască faptul că, muncind la negru, este privat de o serie de drepturi sociale. Nu poate ieși în concediu de îngrijire a copilului, nu are de fapt niciun fel de concediu. Ca să accesezi un credit de la Bancă, peste tot e nevoie de un salariu stabil. Nu poți participa la mai multe activități în societate, atâta timp cât primești un salariu în plic. Înțelegem, nu e simplu pentru angajați să-și ceară drepturile, avem nevoie și de sindicate puternice, care să poată proteja acești angajați. E nevoie de mai mult curaj, ca nu doar să-și cunoască drepturile, dar și să ceară respectarea lor. Toți ar trebui să fie conștienți de faptul că munca la negru „fură” din pensiile bătrânilor.

–În condițiile majorării prețurilor, ce pot face cei cu pensii foarte mici?
-În condițiile războiului care are loc foarte aproape de noi, în condițiile creșterii prețurilor, R. Moldova se confruntă cu o criză foarte mare, iar Guvernul și Ministerul vin cu anumite măsuri, mă refer și la programul de compensații pentru reducerea vulnerabilității energetice, program care va ținti gospodăriile cu cel mai mic venit, cele mai vulnerabile. Pensionarii cu cele mai mici pensii vor fi în cea mai înaltă categorie de vulnerabilitate, deci vor primi cele mai mari compensații, în comparație cu alți beneficiari. Venim și cu alte măsuri implementate în special în perioada rece a anului, din noiembrie până în martie. Suplimentar la compensații, avem și un mecanism separat – ajutorul pentru perioada rece a anului, un ajutor suplimentar. Pentru persoanele cu venituri mici se poate obține câte un ajutor de 700 de lei lunar din partea statului, pentru aceeași perioadă. În plus, în luna octombrie, pensionarii cu pensii sub 5000 de lei sunt eligibili pentru ajutorul unic de 1500 de lei. Pensionarii care mai muncesc, fiind bugetari, și sunt foarte multe astfel de persoane, se vor califica pentru ajutorul unic de 3000 de lei, destinat bugetarilor. Sunt o serie de măsuri și pensionarii pot beneficia de toate, or, acestea nu se exclud reciproc. Sperăm să ajungem la cât mai mulți oameni cu acest set de măsuri diverse.

–Cum vă pregătiți de iarnă?
-Încă nu am conectat încălzirea. Încercăm să fim conștienți. Nu este o resursă nelimitată, este o resursă care trebuie utilizată echilibrat. Cred că fiecare dintre noi trebuie să utilizeze rațional resursele energetice. I-am spus și soțului, care nu este din R. Moldova, că trebuie să fim mai economi. Așa cred că vom trece cu bine peste iarna ce vine.

– În perspectivă, cum ar putea evolua situația?
-Mai multe guverne europene fac apel la cetățeni să economisească, cred că e o abordare corectă, chiar și fără această criză, e bine să nu irosim. Ca să nu depindem de aceste resurse.