Ochelari în locul câinilor ghizi pentru nevăzători: „Îmi place la nebunie să creez lucruri care îi pot face pe oameni să zâmbească”

Interviu cu Cornel Amariei, inginer, inventator și antreprenor din România

Cornel Amariei s-a născut într-o familie în care părinții nu se deplasau fără ajutor, având un handicap locomotor avansat. Din copilărie a realizat impactul dizabilităților asupra oamenilor și și-a dorit să dezvolte soluții pentru astfel de situații. Muncește de la vârsta de 16 ani în domeniul roboticii și ingineriei. Este co-fondator al companiei dotLUMEN, care dezvoltă ochelari care folosesc inteligența artificială, pentru nevăzători.

Este inclus în topul „Forbes 30 under 30 Europe”, fiind și primul român care a câștigat prestigiosul premiu „Ten Outstanding Young Persons of the World”, deținători ai căruia sunt personalităţi remarcabile precum J.F. Kennedy sau Elvis Presley.

— Recent, cu mândrie aflam că ochelarii dotLumen (Empowering the Blind), creați de un român, sunt câștigătorii echivalentului premiului Nobel în design industrial. De ce ați decis să vă dedicați eforturile anume nevăzătorilor, dat fiind că alte extrem de multe persoane, afectate de diverse dizabilități, ar avea nevoie ajutor?
— Acești ochelari nu sunt creați doar de un român. Sunt creați de o întreagă companie, Lumen, pe care am fondat-o și pe care o conduc. O echipă de aproape 40 de oameni care în prezent se extinde puternic. Cât despre mine, eu m-am născut într-o familie în care ambii părinți și sora mea sunt persoane cu dizabilități. Ceea ce îmi place să fac în viață, e să construiesc lucruri care ajută.

— Unde sunt utilizați astfel de ochelari?
— Acești ochelari sunt gândiți să asiste mobilitatea nevăzătorilor. În lume avem peste 40 de milioane de nevăzători, iar acest număr ar putea crește până la 100 de milioane către anul 2050. Dacă urmărim soluțiile existente, constatăm că există șanse pentru numeroase provocări. Dar atunci când discutăm despre mobilitatea nevăzătorilor, constatăm că sunt doar două soluții, utilizate de mii de ani: bastonul pentru nevăzători și câinele ghid. Sarcinile unui câine ghid sunt catalogate unanim ca fiind extrem de utile, dar există, totuși, câteva probleme: ca să antrenezi un câine ghid ajunge să coste foarte scump, iar să ai grijă de un câine ghid, ca și nevăzător, este aproape imposibil. Din acest motiv, în lume sunt doar 28 de mii de câini ghid, la 40 de milioane de nevăzători. Simplu vorbind, cea mai bună soluție de mobilitate pentru nevăzători nu este o solutie scalabilă. În aceste condiții, dotLumen crează ochelari ce copiază principalele funcționalități ale unui câine ghid, dar fără dezavantajele ce îl fac o soluție non scalabilă. Am folosit ultimele tehnologii din domeniul conducerii autonome, robotică și inteligență artificială, scalate la un sistem ce poate fi purtat pe cap. Astfel, utilizând ochelarii dotLumen, nevăzătorii pot să ajungă la grade de independență care au fost imposibil de atins până acum.

În prezent, ochelarii .lumen sunt în stadiul de cercetare și dezvoltare, fiind testați cu peste 200 de nevăzători. Ei nu sunt încă disponibili pe piață, procesul urmând să fie lansat în acest an. În interviurile acordate presei din România, Cornel Amariei a menționat că o pereche de ochelari va costa circa 5 mii de euro, însă susține că ochelarii ar putea ajunge la persoanele nevăzătoare gratuit, datorită sistemelor de subvenționare a tehnologiilor asistive. 

— Și cum ați ajuns la ideea elaborării acestor remedii?
— Am început de la avantajele unui câine ghid și am încercat să creăm o soluție ce aduce aceleași avantaje, dar cu mai puține incomodități și dezavantaje.

— Între câinii ghizi, foarte puțini ca și număr în lume, și ochelarii elaborați de echipa dvs., care remediu poate fi considerat mai accesibil, dat fiind că ochelarii costă, probabil, foarte scump?

— Orice tehnologie menită să facă o schimbare trebuie să fie cel puțin de 10 ori mai bună, mai eficientă, mai accesibilă. Sistemul dotLumen este cel puțin de 10 ori mai ieftin decât un câine ghid, fiind un remediu mult mai ușor de întreținut și de folosit.

Deocamdată nu avem vreo solicitare de la Chișinău

— În R. Moldova, din cei aproape 10 mii de nevăzători, înregistrați oficial, doar circa 300 au un loc de muncă, fiind remunerați cu bani foarte puțini. De altfel, și pensiile celor 10 mii sunt extrem de mici, de câteva sute de lei moldovenești. Pornind de la această descoperire a dvs., cum ar putea fi ușurată viața acestor oameni? Ce poate face statul? Societatea?
— Interesul nostru este să ajutăm mobilitatea și să facem mai accesibil mediul pentru nevăzători. Credem că o accesibiltate sporită dar și creșterea mobilității ar putea ajuta în educație, la angajare, făcând mai calitativă viața socială a nevăzătorilor. În toate cele trei direcții pot fi realizate lucruri ce nu erau posibile până acum, fără asistență umană.

— Există vreo solicitare în acest sens din R. Moldova, unde numărul nevăzătorilor este în creștere?
— Numărul nevăzătorilor este în creștere la nivel mondial, nu doar în R. Moldova. Deocamdată nu avem vreo solicitare de la Chișinău.
 

— În R. Moldova, Școala Republicană de Meserii pentru Nevăzători şi Slabvăzători pregăteşte două categorii de specialişti: operator la computer şi îngrijitor de bolnavi la domiciliu. Cum e în România în acest sens? Cum e în lume? Ce pot face nevăzătorii? Cum se descurcă?
— Această întrebare s-ar potrivi mai mult colegilor mei din departamentul de Psihologie al dotLumen. Tot ce pot spune e că noi studiem atent, muncind cu sute de nevăzători, moduri în care putem îmbunătăți educația, angajarea și viața socială a nevăzătorilor.
— Care, în opinia dvs., e cea mai mare problemă de sănătate în lume?
— Greu să ofer un singur răspuns. Cred că ultimii doi ani ne-au arătat cât de volatilă este situația.

Dacă nu există o realitate economică, atunci și cercetarea nu are sens

— La ce proiecte munciți în prezent?
— Rolul meu principal este cel de CEO al dotLumen. Concomitent, sunt implicat și în alte afaceri legate de creșterea inovației în România. Cred că România are un potențial enorm de a deveni o țară în care se inovează. Și stiu că dacă mai mulți avem același crez, vom putea schimba paradigma de „moderate innovator” în care ne aflăm. Așa că, alături de Ascendis și European Bank for Reconstruction and Development (EBRD), am creat IncubatorX SME, menit să ajute IMM-urile din regiune să creeze produse și servicii inovatoare.

— Cât de interesați sunt tinerii de cercetare?
— Depinde ce înțelegem prin cercetare. De prea multe ori, ceea ce numim  „cercetare” nu are nici o realitate economică. Și dacă nu există o realitate economică, atunci și cercetarea nu are sens. În general, cercetarea nu este văzută ca o cariera, deoarece vine cu stigma impracticului.

— Ce vă pasionează cel mai mult în viață?
— Să creez lucruri concrete. Îmi place la nebunie să creez lucruri care îi pot face pe oameni să zâmbească.

— Ce ar trebui să se descopere în lume, astfel încât viața oamenilor să devină mai bună?
— Sunt multe lucruri necesare și urgent de realizat în lume. Sustenabilitate, mobilitate electrică, viață multiplanetară…

— Vă mulțumim.

Pentru conformitate, Aneta Grosu