„Mi-aș dori ca atunci când un om va intra în spital, să răsufle ușurat, știind că aici va primi ajutorul necesar”. Interviu cu Ruslan Baltaga, noul director al Institutul Oncologic

Medicul anestezist-reanimatolog, conferențiar universitar și președinte al Fundației Medicale „Valeriu Ghereg”, Ruslan Baltaga a devenit recent director al Institutului Oncologic din Chișinău. În contextul Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului, marcată anual pe 4 februarie, ZdG a discutat noul director despre prioritățile mandatului său, situația actuală din spital și lupta cu corupția. 

— Dle Baltaga, vă întoarceți la conducerea unei instituții la care v-ați început cariera. Cum o găsiți acum? Înțelegem că e o situație complicată, pe de o parte cu acuzații numeroase de corupție, și pe de alta, cu numărul de persoane infectate cu Covid-19 în creștere, lucru care afectează și entitatea respectivă.

— Da, într-adevăr am făcut rezidențiatul la Institutul Oncologic (IO), la catedra Anesteziologie, de la USMF „N. Testemițanu”. După aceea am avut un parcurs… am ajuns să lucrez și peste hotare. Acum, am revenit aici.

Eu am făcut analiza SWOT pentru concursul meu și pot spune despre părțile pozitive: instituția activează, are un corp medical și de cercetare, există un program național de control al cancerului din 2016, pe când în România, de exemplu, s-a aprobat abia în ianuarie 2022, se acoperă multidisciplinar servicii de screening, diagnostic, tratament complex, paliație, se prestează servicii atât în ambulator, cât și staționar, există experiență în proiecte, etc.

Dar bineînțeles că sunt și multe probleme. Pe partea ce ține de infectări cu Covid-19 cunoașteți că acum trecem printr-un val pandemic. În R. Moldova noi avem puțină lume vaccinată, ceea ce contribuie la sporirea atât a cazurilor grave, cât și a infectărilor în rândul copiilor. Medicii nu au crezut că vom trăi timpuri când oamenii să aibă vaccin, să aibă soluție și să nu se vaccineze. Aici e vina tuturor.

Noi am inițiat o procedură de screening la Covid-19 și, pe lângă faptul că pacienții vin din comunitate deja testați, noi îi mai testăm o dată la internare, ca să fie un filtru, iar al doilea filtru se face înainte de operație. Spre exemplu, când am venit, chiar în a doua zi, am fost în Reanimare și am văzut pacienții, ca a doua zi să aflu că cineva acolo a fost testat pozitiv. Iar așa ceva nu se poate admite. Lucrăm la fortificarea măsurilor generale: măști, dezinfectare și testare.

— Și legat de corupție, mulți invocă asta ca pe una din problemele principale ale instituției pe care, de curând, o conduceți. Ce veți face pentru a combate acest fenomen?

— Deși corupția nu e doar problema IO, clar că plățile date reprezintă o sursă de insatisfacție a pacientului. Acest fenomen nu ține doar de IO, e unul amplu, cu rădăcini adânci. Sunt mai mulți factori și cauze, de ordin social, economic, politic, cultural.

Prin aceea că țara, noi toți, structurile statului, acceptăm ca doctorii să aibă salarii mici, dar și prin inacțiune, s-a permis dezvoltarea fenomenului de „mulțumire”. Dar „mulțumirea” asta este egal cu mită și e o înjosire pentru un intelectual.

Alt element este pacientul, care a fost lăsat neprotejat, de unul singur în fața bolii și, respectiv, el caută căi de soluționare.

Apoi, mai sunt lucrătorii medicali, care la început au acceptat „mulțumirile”, aceste plăți informale, iar treptat lucrurile au tot început să degradeze. Deci, problema este foarte complexă.

Noi vom analiza ce s-a întreprins conform Planului sectorial de acțiuni anticorupție, în perioada 2018-2020, și se va stabili conlucrarea activă cu structurile statului, dar și cu societatea civilă, cu persoanele implicate, pentru a preîntâmpina și înlătura acest fenomen. Va fi asigurată informarea, suportul și protejarea pacientului. Dar și lucrătorii medicali vor fi informați, vor fi create condiții decente, responsabilizare, transparență. Totuși, așteptăm și de la țară suportul necesar în acest demers.

— Vorbeam anterior cu colegi de-ai dvs. de la Fundația „V. Ghereg”, care spuneau în timpul pandemiei că, așteptându-se la o reacție întârziată a statului, au început să se pregătească și singuri să caute soluții de a se proteja, văzând că virusul se răspândea atât de repede, încă de la început. Luând în considerare această neîncredere față de stat de atunci, ce s-a schimbat acum din punctul de dvs. de vedere? Aveți mai multă încredere în ce vă poate oferi R. Moldova?

— Obiectivi să fim, lucrurile au evoluat, inclusiv în materie de dotare. Eu consider că nu ar fi corect să spunem că am rămas tot acolo. Bineînțeles că este spațiu de mai bine, dar lucrurile s-au mișcat puțin, raportând la șocul pe care l-a produs pandemia pentru societate și medicină.

— Din punctul dvs. de vedere, este suficientă acum o singură instituție oncologică în R. Moldova?

— De fapt, oncologia presupune câteva domenii: screening al patologiilor, depistarea precoce, tratamentul modern, paliația. Ca și concept, un institut oncologic este suficient, dar unele servicii, inclusiv de screening, se fac în comunitate, însă IO poate fi aici ca suport metodologic, științific.

La alte capitole, cum ar fi tratamentul, ar trebui să luăm în calcul și descentralizarea. Pacientul să fie înscris la IO și, în colaborare cu colegii din regiunile Bălți și Cahul, să poată efectua tratamente în apropiere de casa pacientului.

Ca și concept, un singur Institut Oncologic este de ajuns, însă doar cu o descentralizare a unor servicii. Dar avem în continuare o problemă generală cu cadrele și posibil să o avem și în regiuni.

— În prezent, Institutul Oncologic are suficient personal?

— Iată inclusiv această problemă nu e caracteristică doar IO. Cea mai gravă este, probabil, situația în domeniul nursingului, lipsa asistentelor medicale. Dar și cu doctorii e complicată situația: o parte din instituții sunt asigurate mai bine, altele – mai slab. Și ca vârstă e o problemă pentru o parte din sistem. Apoi, sunt specialiști pe care noi nu-i avem deloc. Sigur că am găsit aici un corp medical pregătit, care știe ce face și ce trebuie de făcut, dar avem multe alte probleme, despre care știm cu toții foarte bine.

Anual, la 4 februarie este marcată Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului, instituită de Uniunea Internaţională de Control al Cancerului. 

Specialiștii subliniază că majoritatea tipurilor de cancer sunt vulnerabile la tratament atunci când sunt depistate în etapele inițiale, oferind pacienților mai multe șanse la viață.

În R. Moldova, cancerul este una din principalele cauze ale mortalității, fiind depășită doar de maladiile cardiovasculare.

Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății anual, cancerul este responsabil pentru 9,6 milioane de decese în întreaga lume. Totodată, 1 din 6 decese înregistrate la nivel global sunt cauzate de cancer. Reducerea numărului de decese premature cauzate de cancer cu o treime, până în anul 2030, reprezintă unul dintre obiectivele globale. 

— Mulți pacienți oncologici aleg să meargă pentru tratamente peste hotare. De ce se întâmplă aceasta și ce veți face pentru a le asigura condiții aici, pentru a aduce investiții în instituție?

— Da, noi cunoaștem că sunt persoane care aleg să meargă peste hotare, clar că decizia aparține pacientului și familiei. Nouă ce ne rămâne? Să depunem efort pentru a spori calitatea tratamentului, a lărgi spectrul de investigații și tratament, deci lanțul acesta de diagnostic tratament, ca să oprim acest exod, să spunem așa, al pacienților. Este o tragedie și pentru ei, că oamenii des iau credit pentru asta, își vând casa. Să nu ne închipuim că se duc doar cei bogați. Este o problemă mare, care necesită analiză pas cu pas, la rece, ca să putem ajuta mai apoi oamenii.

— Este aceasta una din priorități, pentru perioada imediat următoare?

— Da, după cum am spus, am pregătit un plan strategic de dezvoltare a instituției. Prioritatea va fi modernizarea serviciului de oncologie. Urmează dotarea cu aparataj, digitalizarea, promovarea științei, care nu este doar un bagaj de cunoștințe, ci și un mod de a fi, un vehicul al schimbării. Însă, sunt probleme, una dintre cele mai importante e că mulți tineri aleg altă cale și dacă vine unul la noi, ne străduim să-l convingem să rămână.

— Dar ce salariu ar fi suficient ca ei să vrea să rămână sau, că am vorbit de corupție, să nu ia mită?

— Măcar ca în România. Vorbesc, cel puțin, de anesteziologie. Acest domeniu a fost declarat prioritar cu trei ani în urmă acolo. Prin urmare, li s-a făcut un program național și pe lângă dotări, echipament, medicamente, s-a inclus și salarizarea. Acesta a fost norocul lor că până la pandemie au făcut acest program. Pot să vă spun că acolo un medic rezident primește o bursă de o mie de euro, fără gărzi. Dar un specialist primește cred că în jur de 5 mii de euro.

Curriculum Vitae

Medicul anestezist reanimatolog Ruslan Baltaga este conferențiar universitar la catedra de Anesteziologie și Reanimatologie „Valeriu Ghereg” al Universității de Medicină, dar și președintele Fundației Medicale „Valeriu Ghereg”.

Potrivit CV-ului, și-a început activitatea de medic anestezist la Institutul Oncologic, unde a activat un an – 2001-2002. 

Din 2003 până în 2013 a fost medic consultant în anesteziologie și terapie intensivă la Institutul de Medicină Urgentă. 

Între anii 2007 – 2013 este conferențiar universitar la Catedra de Anesteziologie și Terapie Intensivă, dar și vicedecan la Facultatea de Medicină în anii 2008-2013.

Între 2013 – 2014 face rezidențiatul în Marea Britanie, iar încă un an lucrează ca medic anestezist la Spitalul Darent Valley, Marea Britanie. 

Din 2015 se întoarce în țară și este doctor anestezist reanimatolog în cadrul Spitalului Internațional Medpark.

A participat de-a lungul carierei la diverse congrese internaționale în România, SUA, Argentina, Austria, Turcia, Irlanda, Ucraina, Spania, Africa, Grecia și Israel.

— Avem câteva întrebări pe care cititorii ZdG le-au adresat pentru dvs. Una din acestea e dacă aveți o clinică peste hotare.

— Nu am clinică privată. Lucrez în Marea Britanie din anul 2013, când am plecat, inițial, pentru doi ani. Am avut mai multe modele de angajare. Deci, pentru stabilire, că e o procedură întreagă să nimerești în sistem, apoi să te menții. După asta, am revenit în Moldova, unde am lucrat șef de secție și șef de clinică la „Medpark”, conferențiar universitar la USMF „N. Testemițanu”. În Marea Britanie eu continui să merg pentru perioade scurte, de la 3 la 7 zile într-o lună sau două. Dar am revenit acasă, sub un model de a continua și practica peste hotare, cum face toată Europa, de fapt. Prefer să continui activitatea de acolo, din mai multe considerente, iar unul ar fi că aceasta servește ca model și pentru alți tineri, deși evident că voi merge acolo mai rar.

— Altă întrebare era despre mită. Vi s-a oferit vreodată?

— Eu din acest considerent am ales să plec în Marea Britanie, pentru că văd aceste plăți informale ca pe o înjosire.

— Aveți relații de rudenie cu demnitari?

— Nu.

— Pentru că spuneați mai sus despre activitatea dvs. peste hotare. Ce ați aduce de acolo, ce ar putea prelua R. Moldova din afară, în materie de bune practici?

— Finanțare, atitudine și încredere față de medici. Acestea se construiesc din ambele direcții, iar acum se vede ce încredere are în noi o parte din populație, care prin decizia de a nu se vaccina împotriva COVID-19, nu ne respectă. Chiar de la începutul pandemiei a fost o mare mobilizare a colegilor noștri și am crezut că vom ieși din pandemie odată cu vaccinarea. Însă este așa cum este. Rezumând, e nevoie de finanțare, încredere, instruire, dezvoltare profesională continuă, condiții decente de viață pentru medici și lucrători medicali.

— Știm cum ați găsit Institutul Oncologic. Dar cum ați vrea să rămână la finalul mandatului dvs.?

— Mi-aș dori ca atunci când un om va intra în spital, să răsufle ușurat, știind că aici va primi ajutorul necesar. O altă dorință e ca doctorii, specialiștii, să vrea să vină aici și să poată lucra decent.

— Vă mulțumim!