Principală  —  IMPORTANTE   —   VIDEO/ Interviu cu Maia Sandu:…

VIDEO Interviu cu Maia Sandu: „Știm cât de mari sunt așteptările, putem să reușim doar dacă toată lumea va pune umărul”

Interviu cu Maia Sandu, prim-ministra Republicii Moldova

Ultimele 2 săptămâni au fost extrem de intense, cum au trecut?

– A  trecut foarte repede. Ne-am propus să facem multe lucruri, dar sunt și mai multe care trebuie să le facem și aș vrea ca timpul să meargă mai încet ca să le reușim pe toate.

– Cât de așteptată sau neașteptată a fost ziua de 14 iunie? Ce ați înțeles atunci, ce ați reușit să înțelegeți?

– Noi am avut niște speranțe mai mici, dar am avut speranțe că în ultimele zile se poate întâmpla ceva. Ne-am gândit că-n ultimele zile unii deputați pot prinde la curaj și am și lucrat în sensul  ăsta, am încercat să încurajăm mai mulți colegi din Parlament. Lucrurile au derulat foarte repede. Nimeni nu știa cu ce o să se termine această poveste. Au existat îngrijorări majore în raport cu transmiterea pașnică a puterii.

– Deci putem chiar afirma că nimeni nu știa ce se va întâmpla, cum va derula?

Eu am certitudinea că nimeni nu știa. Din ceea ce cunoaștem noi, lucrurile s-au întâmplat în felul următor. Vineri am rămas la Parlament și am tot făcut invitații celor din PSRM. Într-un târziu, ei au venit. Am avut o primă discuție care nu a fost nici încurajatoare, nici descurajatoare. Am discutat câteva lucruri, nu toate lucrurile importante. Eu am insistat să ne vedem sâmbătă dimineața. Până sâmbătă dimineața, noi am pus la punct un acord de colaborare, un parteneriat politic. Ne-am asigurat că echipa Guvernului este formată. Cu câțiva dintre actualii membri ai Guvernului discutasem și anterior.  Lucrurile s-au întâmplat în câteva zile, deci nu au fost pregătite cu luni înainte. Până la urmă, lucrurile s-au întâmplat cum s-au întâmplat.

– Cât de simplu a fost pentru Dvs să pășiți atât de rapid peste o promisiune și o certitudine anterioară că PSRM are carențe de tot felul și nu puteți colabora, și-n doar câteva zile – ore să spuneți că puteți colabora? Și ce rămâne în spatele acestei decizii? E ceva ce nu știm?

– Categoric, nu. Absolut tot ce a fost pus la baza acestei colaborări, este public. Nu există o altă înțelegere. N-am făcut alte angajamente care n-au fost prezentate cetățenilor. N-am  ajuns la această decizie într-o zi sau într-o săptămână. Am discutat cu colegii noștri pe parcursul a trei luni și mă refer aici la PAS despre situația în care suntem. La început, categoric, am spus cu toții că nu putem să discutăm nimic. În timp, când am realizat că regimul nu va ceda și oamenii vor fi supuși în continuare la presiuni, atunci când ne-am gândit cum vor arăta alegerile anticipate organizate de regimul lui Plahotniuc – s-a ajuns organic la această decizie. Ne-am asumat un risc, inclusiv un risc de imagine, dar ne-am gândit că este singura modalitate prin care putem încerca să scăpăm țara de acest regim. Și da, atunci am discutat că aceasta ar putea să ne coste imaginea, să nu mai fim sprijiniți de cetățeni dacă nu ne reușește. Ne-am asumat aceste riscuri și o să vedem în viitor cum ne vor judeca cetățenii.

– La moment, considerați că ați câștigat mai mult sau ați pierdut mai mult?

Suntem siguri că am eliberat țara de acel regim și contează ce am câștigat pentru cetățeni și ce am câștigat noi ca cetățeni. Or, deja ne-am recuperat niște libertăți, ele trebuie consolidate, trebuie să consolidăm procesele diplomatice și instituțiile. Este un proces dificil, dar eu cred că putem fi optimiști pentru că lucrurile pe care le-am realizat în câteva zile și faptul că oamenii au început să se simtă liberi în țară, a meritat acest risc.

– De unde aveți certitudinea că oamenii au început să se simtă mai bine?

– Am discutat cu oamenii, am discutat cu cetățenii în stradă, am discutat cu primari pe care i-am auzit vorbind – lucruri care nu s-au mai întâmplat în ultimii cel puțin doi ani de zile. Am discutat cu oameni din societatea civilă, cu oameni din presă. În câteva zile avem discuții cu reprezentanți ai mediului de afaceri. Cred că toată lumea simte această schimbare.

– Deși a fost o săptămână încărcată de amenințări din partea Partidului Democrat, plecarea a fost prea simplă. Ce ați înțeles? De ce a părăsit Vlad Plahotniuc atât de repede țara, a acceptat totul atât de repede? De ce nu revine în Parlament sau acolo unde este locul său de muncă? Ce a fost asta?

– Nu știu exact  ce l-a determinat să plece, putem doar să presupunem că a fost și presiunea venită din exteriorul țării. Mă refer aici la mesajele, îndemnurile de a nu recurge la violență și de a transmite puterea pașnic. Probabil, a fost și presiunea eventuală din partea cetățenilor pentru că noi am anunțat un Marș al Poporului pe care ulterior l-am anulat. Bănuiesc că această combinație de  presiune internă și presiune externă… 

– Totuși, am avut și anterior presiune externă, a fost sistată și finanțarea … De ce acum?

– În momentul în care exista un Guvern votat de către un Parlament legitim, lucrurile  s-au schimbat. Și aici, în anturajul lui Plahotniuc s-au găsit mai mulți oameni cărora le-a fost frică să ia decizii total ilegale în situația în care  exista deja un Guvern legal investit. Asta ar putea fi unul din motivele adiționale. 

– Credeți că Plahotniuc s-ar teme și de eventuale probleme penale?  Pentru că se anunță că are dosare și în Federația Rusă, probabil și-n Republica Moldova ar putea  exista un mandat. Are averi, legalitatea cărora poate fi verificată și-n străinătate, ar fi o frică?

– Cu siguranță trebuie să-i fie frică în raport cu anumite investigații aici în Republica Moldova. Probabil o să i se facă frică cu adevărat atunci când Procuratura va deveni independentă și atunci investigațiile vor fi reale. În raport cu dosarele din Federația Rusă nu pot să vă spun multe lucruri. Noi lucrăm și am inițiat acest proces în trecut, dar înțeleg că acum cresc șansele astfel încât acum să fie investigate anumite crime economice pe care le-a comis înafara țării, să se investigheze și din partea organelor de drept din alte țări.

– Cui aparține Procuratura acum, la o săptămână de la investirea noului Guvern?

– Nu putem să spunem în ce măsură și câți procurori sunt în continuare controlați de Plahotniuc, putem doar să speculăm. Inclusiv decizia de astăzi de punere a sechestrului pe averea lui Șor, ar putea să fie o decizie comandată de către Plahotniuc.

– Cu ce interes?

– Poate să  încerce să spele imaginea unor procurori care în continuare sunt controlați, dar pentru a crea impresia publică că ei s-au eliberat și merită să rămână acolo. Bineînțeles  că poate exista și situația când eliberându-se de controlul lui Plahotniuc, unii procurori să vrea să revină la practica în care ei singuri își fac legea cum le dictează buzunarul și asta este un pericol. E cert că Procuratura trebuie reformată. E cert că în Procuratură trebuie să ajungă manageri care să facă ordine și să-i scoată din sistem pe toți care au comis ilegalități, care au comis abuzuri, care au închis ochii la abuzuri, care au tolerat sau participat în scheme de corupție. Indiferent de ce va întâmpla în Procuratură în următoarele zile și săptămâni, fără schimbarea managerului de acolo și fără o reformă profundă, lucrurile nu vor reveni la normal.

– În ultimele zile Procuratura a luat câteva decizii, inclusiv și instanțele de drept au luat niște decizii. Au fost eliberate niște persoane despre care se spune că ar fi fost nevinovate, alte persoane zic că ar fi vinovate. Aceste eliberări afectează cumva imaginea acestui Guvern?

– Bineînțeles. În momentul în care cineva a fost eliberat trebuie să se explice de ce a fost eliberat, de ce a fost luată decizia inițial de punere în arest și trebuie să se răspundă pentru aceste decizii. Sau prima decizie de punere sub arest, sau a doua decizie de eliberare din arest este ilegală. Judecătorul, procurorii, toți cei implicați trebuie să răspundă. În situația în care doar se schimbă o decizie pe alta, fără nicio implicație pentru cei care au participat în proces, acest lucru se face pentru a discredita noua guvernare și pentru a spune  că Guvernul eliberează niște hoți din închisoare. Atâta timp cât nu se face justiție corectă, evident că se încearcă să se creeze anumite confuzii în care să fie atras Guvernul. Cetățenii trebuie să știe că Guvernul nu face justiție. Guvernul nu poate să opereze modificări în rândul judecătorilor și procurorilor, dar prin toate căile legale, Guvernul va promova reforma justiție și vom lucra împreună în Parlament ca să curățăm sistemul.

Deocamdată, din ceea ce se vede, conducerea Procuraturii Generale, a Procuraturii Anticorupție, a unor judecătorii opune rezistență. Câtă răbdare aveți? Când credeți că s-ar putea schimba lucrurile acolo ca sistemul să poată să recurgă la autoreformă, să-i zicem așa? 

– Ați văzut că ieri am vizitat Consiliul Superior al Magistraturii. Ei au venit cu niște decizii, dar ele sunt și întârziate, și insuficiente, pentru că nu e suficient să-i suspenzi din funcție pe unii capi ai sistemului judecătoresc. Acolo trebuie să se facă investigații și trebuie promovați altfel de oameni. În următoarele zile o să vedem ce se va întâmpla în procuratură, știți că există cerere și în societate ca procurorul general să plece, există cerere în raport cu cei de la Curtea Supremă de Justiție, inclusiv cu cei din Consiliul Superior al Magistraturii. Dacă lucrurile n-o să se întâmple, atunci va trebui să modificăm legile și să curățăm sistemul prin intermediul legilor. 

Corupția a fost dintre extrem de complicatele probleme ale fostei guvernări. Acum, dacă nu funcționează deocamdată corect procuratura, justiția, cum faceți analiza cazurilor de corupție care ar fi avut loc chiar în guvern?

– Este adevărat și e o mare problemă că nu putem să contăm pe colegii de la CNA, pe procuratură și suntem noi aici obligați cu aceste investigații. Analize se fac la fiecare minister, la Ministerul Economiei, de exemplu, știu că se investighează mai multe tranzacții suspicioase și pentru moment o să continuăm așa, dar ne dorim ca organe abilitate care au experiență și care conform legii trebuie să facă asta, să devină funcționale cât mai curând. În afară de asta, am discutat cu toți partenerii străini, am solicitat asistență de peste tot, inclusiv de la Fondul Monetar Internațional. Am discutat cu Banca Mondială care are un departament special, am discutat cu guvernele țărilor care au experiență în combaterea corupției să ne ajute, inclusiv cu asistență financiară ca să putem să contractăm companii internaționale pe actele de corupție foarte mari. Deci, aici lucrăm foarte insistent, iar în câteva săptămâni cred că o să avem asistență concretă. 

Una dintre cele mai mari așteptări ale cetățenilor este identificarea miliardului, întoarcerea pe cât e posibil, cetățenii vor cu adevărat să vadă un semn, chiar dacă probabil nu vor primi ei acești bani, dar e nevoie de un semn de justiție în acest caz. Ce se poate face?

– Eu cred că noul procuror general va avea acest subiect ca prioritate. Toată lumea așteaptă, este cea mai mare fraudă întâlnită vreodată cred că în Republica Moldova și nu doar, și asta este sarcina procurorului și înafară de asta, noi de la Guvern vom face tot ceea ce ne stă în puteri. Din câte înțeleg reprezentanții companiei Kroll sunt gata să vină în vizită în Republica Moldova să discutăm despre copia raportului care a dispărut, raportului Kroll 2. Înafară de asta, vrem să discutăm eventual cu ei sau cu altă companie – un contract de recuperare a banilor.  

Deci nu ați văzut deocamdată?

– Nu am văzut raportul. Am discutat cu guvernatorul Băncii Naționale  care mi-a zis că nu are Banca Națională raportul. Dânsul mi-a zis că în ziua în care a ajuns raportul Kroll 2 la Banca Națională, a fost preluat imediat de Procuratura Generală. Acum, mă rog, trebuie să cercetăm, să vedem dacă cineva de la Banca Națională l-a văzut sau nu, pentru că asta a fost în perioada precedentului guvernator. Se pare că copia raportului Kroll 2 este la Procuratura Generală și de acolo nu putem să-l obținem.

Ați făcut o solicitare?

– Noi am făcut o solicitare către compania Kroll ca să ne ofere o copie a acestui raport.

Atunci când veți obține copia, veți face public acest raport? Este totuși raportul făcut pe banii cetățenilor, e informația cetățenilor.

– De acord cu dvs. Noi am înregistrat în Parlament un proiect de lege care să ne permită să de-secretizăm toată informația care ține de tot felul de tranzacții bani publici și cu averea statului, pentru că noi am fost surprinși să aflăm că tot felul de privatizări care s-au întâmplat în momentul în care am cerut contractele, mi s-a spus că e secret de stat, lucru care în nici un caz nu trebuie să fie secret de stat ca să poată să lucreze, în primul rând, colegii mei, care au venit în cabinet și nu au acces la aceste informații. Dincolo de asta să putem să oferim informația pentru presă și pentru toți cetățenii care sunt interesați.

Credeți că partenerii din Parlament sunt interesați să voteze o asemenea lege?

– Nu văd de ce nu. Până acum au demonstrat angajament față de corectarea, scoaterea la iveală a tuturor schemelor de corupție. Până acum nu chiar nu am avut nici o discuție în contradictoriu în acest sens.

Despre procuror European, procuror dintr-o țară străină ca să nu aibă nici relații, nici riscuri de coruptibilitate. E posibil să avem un asemenea procuror?

– Aceasta este ceea ce ne dorim noi. Acesta este obiectivul nostru, nu avem încă un acord cu Partidul Socialiștilor. Nu știu dacă vom reuși să-i convingem să eliminăm criteriul cetățeniei, dar în orice caz o să luptăm și sunt sigură că o să obținem ca următorul procuror să fie o persoană independentă, curajoasă, profesionistă. În legea pe care am modificat-o în prima lectură, amendamentelor pe care le-am adoptat de curând, am lărgit spectrul celor care pot să aplice. Deci nu e necesară o experiență îndelungată în calitate de procuror. se deschide ușa și pentru oameni care ar putea veni, spre exemplu, din societatea civilă care sunt specialiști în domeniu, dar care nu au lucrat în organele procuraturii.

Am avut deja un procuror un procuror din societatea civilă care ulterior s-a lăsat încoronat, la propriu, de gruparea de la guvernare care nu a fost tocmai transparentă, corectă și necoruptă. Cum ați putea să asigurați cetățenii că oamenii cu probleme de integritate nu vor avea acces în funcții publice?

– În cazul Procurorului General, am zis că va fi un concurs public, transparent. Evident ne dorim să participe la acest concurs cât mai mulți oameni integri și buni profesioniști, pentru că atunci vom avea din ce alege. În același timp, cred că nu putem compara situația de acum câțiva ani, acum chiar cei care suntem în politicul din Republica Moldova, cei care suntem la putere ne dorim acolo să ajungă oameni onești și independenți, nu oameni care sunt controlați. Și ca de obicei, dumneavoastră cred că o să puteți să faceți profilul tuturor candidaților așa încât toată lumea să știe cine sunt candidații și, mai ales, cine este câștigătorul.

Guvernarea nu reacționa la investigațiile de presă sau la analizele critice privind persoanele corupte, veți adopta un alt comportament?

– Noi întotdeauna am a citit investigațiile dumneavoastră și le citim și acum, noi ne dorim folosim această oportunitatea pe care o avem de eliberarea a instituțiilor statului ca să aducem în funcții publice oameni onești și integri. Asta este cel mai important. Ne informăm din ce fac ziariștii de investigație și sperăm la un anumit moment să putem să contăm și pe ceea ce fac instituțiile statului și, în special, organele de drept.

Nu prea sunt oameni în Republica Moldova. Dacă veți elibera persoanele corupte, persoanele cu suspiciuni de corupție, nu credeți că ați putea să rămâneți fără oameni? Cum îi găsiți?

– Este o problemă și ați văzut că și în Guvern am reușit să convingem câțiva oameni din Diasporă să revină acasă și le sunt foarte recunoscătoare, pentru că au reacționat rapid și au fost deschiși. Sperăm și altă lume să revină. Oricum încercăm să  lansăm o inițiativă prin care oamenii ar putea să trimită CV-urile lor, oamenii interesați să participe pentru un concurs sau altul. Și să organizăm aceste competiții deschise, cât mai multă lume să știe, să fie anunțat din timp. 

– Acești miniștri care au venit din Diasporă, aveau funcții bine plătite în instituții bine cotate în state bine dezvoltate. De a trebuit să vină ei la salarii mici, într-un Guvern în care lucrurile sunt încă foarte șubrede?

– Pentru că este o oportunitate, pentru că pe de o parte lucrurile erau foarte grave și dacă lăsam regimul corupt și anti-democratic să rămână pentru câțiva ani, atunci rămâneau și mai puțini oameni onești în țara asta. Pentru că este o oportunitatea, așa cum eu cred în ei, așa cred și ei în mine. Știm că putem să facem o echipă în care lucrurile se fac corect, ne sprijinim unii pe alții.

Deci nu este despre bani?

Cu siguranță nu este despre bani. Dimpotrivă, acești oameni fac sacrificii, pentru că ei au familii care s-au pomenit într-o noapte sau într-o zi despărțite, unii au trebuit să-și lase copii și soția acolo, alții au trebuit să-ți aducă copii și soții, să-și lase job-urile acolo, să suporte cheltuieli eventual, pentru că oamenii aveau contracte de arendă pentru apartamente. Oamenii aceștia fac niște sacrificii mari, dar merită acest sacrificiu. 

Dumneavoastră, la rândul dumneavoastră, într-un moment ați lăsat un job foarte bine plătit  și ați venit aici și ați făcut niște sacrificii, ați stat un șir de ani într-o luptă?

– Trei ani de zile, am făcut voluntariat.

A meritat?

– A meritat.

Ați mai face o dată asta?

– Faptul că am ajuns aici, spune că a meritat. Și acum avem o șansă pe care trebuie să o folosim în interesul cetățeanului, noi suntem dispuși să facem tot ce ne stă în puteri, știm cât de mari sunt așteptările, știm cât de mari sunt responsabilitățile și știm că putem să reușim doar dacă toată lumea va pune umăr la umăr.

Lumea nu uită că ați venit la Chișinău atunci la invitația lui Vlad Filat, ați muncit și la guvernul lui. Există acum fie o condiționalitate, fie o comunicare, fie vreo „datorie morală” să contribuiți la eliberarea lui? Se știe dacă ar putea fi eliberat degrabă? 

– Nu există nici o comunicare, nu există nici o condiționalitate și revin la ceea ce se întâmplă în justiție – eu sper foarte mult ca procurorii să ia decizii corecte, și nu decizii politice, sau decizii la indicația unor personaje care ar vrea să compromită acest guvern, inclusiv prin eliberarea unor oameni din închisoare, atunci când ei ar trebui să răspundă. Legea trebuie aplicată corect, iar toți cei care au comis acte de corupție, inclusiv în acest caz – Vlad Filat, trebuie să răspundă pentru ele. 

Ați avut mai mulți oaspeți din comunitatea externă, s-a promis deblocarea finanțării europene. Cetățeanul de rând ce trebuie să înțeleagă: la ce va contribui finanțarea externă? Cum se va îmbunătăți viața lui și de când anume?

– Cetățeanul ar trebui să știe, în primul rând, că guvernarea precedentă a făcut multe promisiuni – creșteri de salarii și alte cheltuieli, pentru care nu a asigurat și resurse. În momentul în care nu s-ar realiza această finanțare externă, toate creșterile salariale și alte proiecte inițiate, nu ar putea fi acoperite. Asta ar fi o problemă majoră, dacă ar fi rămas guvernul Filip, care și-a demonstrat incapacitatea de a obține resurse externe. În toamnă, s-ar fi ajuns la situația în care nu s-ar mai fi plătit salariile și alte cheltuieli. Ceea la ce ne ajută această asistență externă, pe care sper să o primim foarte repede, e acoperirea unei găuri mari din buget, pe care am moștenit-o. Chiar și așa, va trebui să vedem unde sunt unele cheltuieli ineficiente, unde sunt unele programe din care a beneficiat PD, prin care s-au scos bani din bugetul de stat și pe care trebuie să le corectăm, dar pentru moment, acești bani vor merge pentru a acoperi gaura din buget. Evident, în continuare ne dorim să venim cu proiecte noi, cu proiecte sociale, mai ales, cu proiecte investiționale, ca să susținem dezvoltarea economică a R. Moldova. 

Deci, deocamdată, deblocarea banilor europeni ar însemna continuarea plății de salarii, pensii și așa mai departe…

– În mare parte, să acoperim sau să asigurăm surse de finanțare a cheltuielilor care au fost bugetate fără să fie bugetate, și suficiente surse de venit. 

Și atunci promisiunile care nu au acoperire financiară nu sunt și ele o problemă penală – să promiți cetățeanului, fără să ai cu ce îndeplini asta?

– Sunt multe lucruri penale de care se face responsabilă guvernarea precedentă. Am spus că procurorii vor avea foarte mult de lucru. Cred că trebuie să începem de la acte de corupție, pentru care ei trebuie penalizați, de la recuperarea fondurilor, și sper într-o zi să ajungem să se răspundă și pentru promisiuni ireale. 

O altă problemă a fostei guvernări au fost monopolurile – gaze, nuci, metale… Cum asigurați destructurarea acestora? 

– La unele subiecte am început să lucrăm și de aici, din Guvern. Multe dintre ele țin de activitatea Consiliului Concurenței (CC) și acolo problema cred că va trebui rezolvată prin Parlament, pentru că atâta timp cât managementul CC nu dă semne de viață, nu se va schimba nimic în această instituție. Sunt lucruri pe care putem să le facem aici și o să le facem, inclusiv la nivel de decizii, dar sunt lucruri pe care trebuie să le facă CC – pentru asta sunt plătiți – să spargă monopolurile, să nu permită ca acestea să se formeze. 

Și deciziile de grandomanie pe care le-a luat Guvernul precedent, cum ar fi Arena, și în raport cu care o bună parte a societății și-a exprimat dezacordul, ce se va întâmpla cu ele? 

– Am discutat despre unele dintre aceste probleme la ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS). Am fost bucuroși să-i vedem la această ședință, în sfârșit, pe procurorul general, pe noul director de la SIS, dar și mai multe instituții care au responsabilități în acest sens și le-am dat 10 zile pentru a ne prezenta informații despre toate ilegalitățile care s-au comis în procesul de achiziție, de contractare a prestatorilor de servicii, astfel încât în maxim două săptămâni să avem toată informația, ca să putem lua decizii și, respectiv, procurorul general să înceapă discuțiile, sau să deschidă dosare, dacă s-au comis ilegalități. 

Am putea să vedem și reîntoarcerea banilor publici? 

– Știți, există o Agenție de recuperare a banilor, care n-a recuperat niciun bănuț până acum, înțeleg că nici nu a fost funcțională, pentru că probabil nu s-a dorit asta. Știu că Banca Mondială (BM) a ajutat la crearea acestei Agenții. Discut azi cu echipa BM, pentru a vedea cum punem pe roate această instituție. Evident, trebuie să identificăm oameni, care sunt buni specialiști și în momentul în care au tot sprijinul politic, să se apuce de treabă. 

Această colaborare între ACUM și socialiști a dus cumva la demitizarea marilor segregări care au avut loc în societate? Cum veți comunica cu zonele minorităților etnice, să zicem așa? Aveți un plan de comunicare cu ei?

– Nu cred că aceste divizări în societate vor fi ușor de depășit. E un prim pas acum – ne-am unit cu toții în jurul agendei de dezoligarhizare și de combatere a corupției și noi am optat în timpul campaniilor electorale pe această abordare – să vedem care sunt lucrurile ce ne unesc, după care să încercăm să le rezolvăm pe cele care ne dezbină. Asta încercăm să promovăm și în raport cu celelalte etnii. Știm că sunt probleme specifice care trebuie rezolvate, dar până să ajungem să vorbim despre asta, trebuie să salvăm banul public, ca să-l putem distribui corect după aceea. 

Una dintre îngrijorările majore ale cetățenilor R. Moldova este această cooperare cu autoritățile din Rusia, vizitele frecvente ale lui Kozak, dar și ale altor oficiali ruși. Fricile sunt că vine federalizarea, că R. Moldova își pierde și mai mult independența, fiindcă avem deja o armată a Federației Ruse pe teritoriul R. Moldova. Ce riscăm? Ce se poate întâmpla? Ce vi se cere la aceste întâlniri?

– Nu ni se cere nimic. în primul rând vreau ca toată lumea să știe că nu există niciun risc de federalizare. Noi am spus asta și la prima întâlnire care am avut-o cu reprezentanții F. Ruse, cu vicepremierul Kozak. Am spus că noi suntem împotriva federalizării, că noi suntem forță pro-europeană și așa rămânem. Ieri la discuția pe care am avut-o am spus din nou că obiectivul strategic al R. Moldova este integrarea europeană, că implementarea Acordului de Asociere stă la baza activității noastre. I-am spus că noi suntem gata să vedem cum poate fi îmbunătățită relația economică și comercială cu Rusia și am pus pe agendă subiectul celor 14 categorii de mărfuri în cazul cărora am avut probleme imediat după ce a fost semnat Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb, iar Rusia s-a supărat pe R. Moldova și a creat aceste impedimente pentru export. Am convenit doar că se va face o comisie bilaterală cum avem și cu alte țări, undeva în toamnă, pe subiectul relațiilor economice. Colegii din guvern vor discuta cu partea rusă și vor vedea dacă putem găsi soluții pentru aceste probleme economice. Nu există nicio schimbare pe problema rezolvării conflictului transnistrean, am spus-o foarte clar că noi suntem interesați și vom face tot ce ne stă în puteri ca să eliminăm schemele de corupție, în special cele la care participa uneori și Kievul, și Chișinăul împreună cu regimul de la Tiraspol. Sunt probleme de ordin energetic la care trebuie să găsim soluții în contextul politicilor europene, dar nimic altceva decât un efort de rezolvare a acestor probleme economice și comerciale. 

– Ca să înțeleagă toți cetățenii, dacă ar fi să se întâmple, cum se poate face asta?

– Trebuie să fie susținută de toți cetățenii. Eu nu cred că federalizarea este un subiect care poate fi votat doar în parlament. Deci chiar dacă am admite că la un moment ar exista sprijin majoritar în parlament pentru federalizare, eu nu cred că acest lucru este real. Această decizie este una prea complicată, cu efecte prea dramatice ca să se ia doar în parlament. Eu personal, colegii mei din Blocul ACUM, credem că federalizarea este o soluție proastă care doar ar crește influența Rusiei în R. Moldova. Noi știm care este soluția, dar în același timp ne dăm seama că nu este o soluție care poate fi implementată imediat – reîntregirea țării într-un mod similar cu relați ape care o avem noi cu autonomia Găgăuză. Asta ar fi soluția pentru Transnistria. 

Andrei Năstase, partenerul dvstră politic, a votat pentru readmiterea Rusiei în cadrul APCE…

– Și eu am fost surprinsă de decizia dânsului. Cred că cel mai bine ar fi să discutați cu domnia sa. Eu pot să răspund pentru modul în care au votat colegii mei, cum a votat dl Popșoi, care a sprijinit Ucraina. 

Aceste dialoguri cu reprezentanții Federației Ruse duc la eliminarea unor riscuri sau la adâncirea lor?

– Nu văd cum aceste dialoguri pot să conducă la adâncirea riscurilor. Ceea ce ne propunem noi este, așa cum am zis, să îmbunătățim relațiile comerciale, să vedem dacă este posibil acest lucru, să vedem dacă este posibil să îmbunătățim situația moldovenilor care lucrează în Rusia. În rest, riscurile sunt acolo, ele întotdeauna au fost. Cum putem să le diminuăm? Prin construcția unor instituții de stat puternice astfel încât aceste instituții să poată să reducă riscurile externe, dar dincolo de asta, pentru soluționarea conflictului transnistrean e nevoie de o oportunitate geopolitică și că acest conflict poate fi rezolvat doar cu implicarea puterilor mondiale mari. 

Guvernul are planuri foarte frumoase. Care sunt riscurile ca să fie destructurat guvernul?

– În primul rând există tentative de sabotaj din partea guvernării precedente. Există niște riscuri pe care încercăm să le eliminăm, dar există aceste riscuri. Dincolo de asta, evident, nu au dispărut diferențele dintre ce reprezintă blocul ACUM și pentru ce optează socialiștii. Da, noi am zis să lăsăm deoparte aceste diferențe, dar asta nu înseamnă că într-un anumit moment ele nu pot reapărea, chiar dacă în acest moment avem un dialog destul de bun între guvern și parlament, coordonăm agenda, dar aceste riscuri sunt și, evident, faptul că ne-am asumat consecințele guvernării proaste, inclusiv pe partea care ține de buget, pe partea de tarife, de exemplu, pe partea politicilor Băncii Naționale, pentru că guvernarea precedentă a intervenit, nu i-a oferit posibilitatea Băncii Naționale să-și facă treaba așa cum era necesar și anumite implicații o să le vedem în următoarele luni. De exemplu în domeniul transporturilor, transportatorii se plâng că acolo nu s-au operat majorări de tarife pentru că au fost ținute artificial. Acum toate aceste lucruri ies la suprafață. Apar tot felul de lucruri, consecințe ale politicilor proaste, ale intervențiilor guvernării precedente în economia de piață și toate aceste lucruri evident că complică situația guvernului. Mai e și problema cât de repede vom restabili finanțarea externă. Cu siguranță o vom restabili, dar sunt niște proceduri pe care trebuie să le respectăm. De exemplu finanțarea de la UE poate să vină doar după ce restabilim relația cu Fondul Monetar Internațional. Mai este și perioada de vacanță în luna august când toți funcționarii și de la Bruxelles și de la Washington sunt plecați, deci pierdem timp. Cam asta sunt riscurile, dar îi rugăm pe cetățeni să stea alături de noi, să stea cu ochii pe noi, dar în același timp să fie conștienți că noi moștenim o situație foarte proastă de la guvernarea precedentă și nu avem cum să soluționăm toate problemele în două săptămâni. 

S-a vorbit mult despre faptul că s-au furat acte, că au fost distruse acte, că au dispărut banii din conturi, că ar putea să apară o depreciere a leului. Care sunt riscurile imediate aici?

– Încercăm să prevenim aceste riscuri. Da, primim și noi diferite informații, încercăm să le verificăm. Cel puțin cei de la Serviciul Combaterea Spălării Banilor ne spun că nu trebuie să avem îngrijorări majore, dar pe mine personal mă interesează în ce măsură ei dețin toată informația. Evident și Banca Națională ne oferă asigurări că nu se întâmplă nimic grav, dar e nevoie de mai mult timp ca să avem certitudinea că chiar nu se întâmplă nimic rău. Lucrăm la prevenirea acestor riscuri. 

– Sunteți lideră de partid și aveți un loc de muncă foarte încărcat aici la guvern. Rămâneți în ambele poziții? Pentru că sunteți și membră a parlamentului? 

– La partid nu mă prea vede lumea pentru că sunt foarte ocupată aici. La parlament e o situație mai interesantă pentru că, pe de o parte legea prevede că timp de o lună de zile trebuie să iau o decizie și evident că sunt interesată să rămân la guvern, iar pe de altă parte din cauza sistemului electoral mixt, în momentul în care plec din parlament, nu e nimeni care să poată să-mi ia locul pentru că eu am fost aleasă în circumscripție și, respectiv, nu poate veni cineva pe listă așa cum se întâmpla până acum. Noi analizăm această situație. Nu am vrea ca timp de trei luni de zile, până se petrec următoarele alegeri, să nu fie nimeni pe locul meu sau pe locul dlui Andrei Năstase. Ar trebui să fie toți deputații în parlament și vrem să vedem care sunt modalitățile, dacă putem să prelungim această perioadă până la momentul alegerii următorilor deputați pe aceste două circumscripții sau să vedem dacă există o altă formulă legală. Cei care au elaborat și insistat cu sistemul electoral mixt evident că nu s-au gândit la consecințe.

Și una dintre ultimele întrebări vine de la mama mea, cu care m-am întâlnit azi dimineață, și când i-am spus că vom face un interviu cu dvstră mi-a zis să vă întreb cine o poate cumpăra pe Maia Sandu? 

– Nimeni nu poate să mă cumpere pe mine. Nu știu la ce s-a referit mama dvstră.

S-a referit la traumele pe care le-a trăit ca și cetățeană, a avut încredere în X sau Y și parcă mergea frumos, dar la un moment dat acel politician s-a dovedit că e corupt sau a devenit coruptibil.

– Eu nu cred că am avut foarte mulți oameni politici integri cu adevărat până acum, așa că nu cred că ar trebui să comparăm cu ce am avut până acum. Cred că e pentru prima dată, și eu mă mândresc cu lucrul ăsta, când avem un partid care se finanțează în mod transparent, legal, absolut corect, putem să răspundem pentru absolut toți banii pe care noi i-am cheltuit la partid. Eu pot să răspund pentru toți banii pe care i-am câștigat și i-am cheltuit vreodată, nu am nimic de ascuns și nici acest guvern nu are nimic de ascuns. Acum dacă noi vom reuși să facem tot ce așteaptă oamenii de la noi – e altă întrebare. Noi ne dorim să face tot ce le trebuie oamenilor, dar sunt foarte multe constrângeri, avem niște instituții de stat care funcționează cum funcționează și nu vor deveni perfecte peste noapte. Sunt tare mult probleme moștenite, avem o economie care este slabă pentru că oamenii de afaceri au fost hărțuiți, fugăriți, stau pe la închisoare, pentru că forța de muncă a plecat peste hotare, pentru că clasa de mijloc nu este în R. Moldova ci în diasporă… Sunt tare multe probleme, nu aș vrea să vorbesc despre toate. Eu am toată certitudinea că în echipa mea de la guvern sunt oameni integri și nu vor face lucruri care s-au făcut în trecut. Ne vom strădui cât mai repede să creștem standardele de viață ale cetățenilor și sper să ne reușească.

Ultima întrebare e pentru cititorii Ziarului de Gardă. Avem o audiență care ne urmărește de 15 ani, care e foarte interesată de lupta cu corupția și de drepturile omului. Ce le-ați dori lor, ce mesaj le-ați adresa?

– Eu vreau să-i felicit că sunt rezistenți, sunt oameni care au avut curaj să citească, atunci când venea ziarul acasă, atâtea lucruri despre scheme de corupție și să nu se descurajeze cu totul, să rămână optimiști și să rămână în țară. Cred că avem nevoie de asemenea oameni care vor să știe tot adevărul oricât de complicat și urât ar fi uneori, pentru că dacă închidem ochii și ne astupăm urechile, atunci se întâmplă lucruri grave. Să fim activi civic, să rămânem așa și să luptăm pentru drepturile noastre până la capăt. 

Mulțumim mult!