Principală  —  IMPORTANTE   —   „Corupția din țările noastre nu…

„Corupția din țările noastre nu diferă mult”. Interviu cu Aktilek Kaparov, jurnalist din Kârgâzstan, despre corupție, acces la informație, presiuni și război

Aktilek Kaparov, jurnalist la „Temirov Live”. Până în 2021, a lucrat în redacția kârgâză factcheck.kg. În 2016, a absolvit Facultatea de Relații Internaționale la Universitatea Umanitară din Bișkek.

În prima zi când ați venit la noi, ați observat că avem o ușă de sticlă la intrare. Ați întrebat atunci dacă nu ne este frică. De ce ne-ați întrebat despre acest fapt?

— Pentru siguranța voastră. În ce măsură v-ați ocupat de securitatea voastră, a oficiului, a echipamentului vostru?

Voi în redacție ați pus în discuție siguranța voastră, a oficiului?

— Munca noastră este de așa fel încât, în primul rând, trebuie să ne gândim la siguranță. Cred că, dacă securitatea voastră este asigurată la un nivel înalt, atunci veți munci mult mai eficient. Dacă vă aflați în siguranță, totul va fi bine.

Publicitate
Publicitate

Întrucât vorbim acum de securitate, să comparăm R. Moldova cu Kârgâzstan. Care sunt asemănările, dar și deosebirile între aceste două țări în ceea ce privește promovarea drepturilor omului, combaterea corupției?

— Cred că, în toate țările fostei URSS, situația este asemănătoare, sunt multe în comun atât ca subiecte, cât și ca mentalitate, comunicare, mod de viață. De exemplu, Chișinăul seamănă foarte mult cu Bișkek-ul nostru, capitala, aceleași străzi, chiar și pavaj. Sunt multe asemănări, atât pozitive, dar și mai puțini pozitive. Oamenii sunt deschiși, buni.

Dacă vorbim despre laturile negative. Din ceea ce ați citit în știrile noastre despre corupție și politică, ce au țările noastre în comun în acest sens?

— Corupția din țările noastre nu diferă mult. Noi scriem despre nepotism, despre favoritism, despre faptul cum rudele unor funcționari devin dintr-o dată și ei funcționari publici sau fac un salt neașteptat în carieră. Cred că, la voi, e la fel în privința achizițiilor publice, a caselor de lux, vilelor, penthouse-urilor. Toate acestea se aseamănă foarte mult. Nu cred că avem diferențe substanțiale. Aceleași progrese, chiar și în munca unui jurnalist. La noi, jurnaliştii lucrează în ciuda presiunii, avem o societate civilă deschisă care, în pofida a orice, îşi exprimă punctul de vedere, oferă alternative, critică.

Dacă am atins subiectul presiunii, atunci să vorbim și despre faptul câtă libertate au jurnaliștii din țara voastră? Cu ce ​​probleme aceștia se confruntă? De exemplu, în R. Moldova, jurnaliştii au acces limitat la informaţie, multe instituţii media sunt părtinitoare din punct de vedere politic. Mai mult, politicienii, în general, încearcă să influenţeze jurnaliştii. Se confruntă jurnaliștii kârgâzi cu probleme similare? Cum le fac față?

— Dacă vorbim despre exemplul redacției noastre, atunci pe 20 ianuarie a acestui an, echipa noastră a publicat încă un material despre faptele dubioase ale rudelor șefului Serviciului Special. Două zile mai târziu, este arestat, apoi sunt deschise dosare penale, urmate de amenințări. Orice ar fi, însă, în ciuda criticilor, amenințărilor, a dosarelor penale, interceptărilor telefonice, a discriminării, noi continuăm să lucrăm. Și așa oameni, ca noi, sunt mulți în Kârgâzstan. În acest sens, pot spune cu încredere că avem o societate civilă activă. Cred că, în R. Moldova, e la fel. Cât despre accesul la informație, avem și noi probleme în acest sens, de exemplu, din acest an, declarațiile de avere ale funcționarilor nu mai sunt publice, și nu doar aceasta. Obținerea informațiilor va fi mai dificilă. Totuși, în ciuda acestor obstacole, continuăm să ne facem munca la un nivel înalt. Cred că aceasta nu este o barieră (în muncă, n.r.). Ba chiar dimpotrivă, ne intrigă, ne absoarbe în muncă, în căutarea altor căi, a unor alternative.

Aktilek Kaparov, la ZdG

În ultima perioadă, din ce în ce mai des, pe rețelele de socializare, unii vorbitori de limbă rusă, dar și Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse se susține că populația vorbitoare de rusă din R. Moldova este discriminată. Vă aflați în țara noastră mai bine de o săptămână. Ați întâmpinat probleme similare în această perioadă?

— Nu, nu ne-am ciocnit cu ceva similar. Nimeni nu ne-a discriminat. În acest sens, nu am avut probleme, doar polițistul de frontieră de la aeroport a întrebat ceva în limba română și noi nu am înțeles. Dar în oraș, în magazine, nu ne-am ciocnit cu ceva similar.

Cum credeți, cu ce scop fac astfel de declarații oficialii?

— Probabil, în scopuri politice. Poate că informatorii lor prezintă astfel informațiile. Pot exista diverse versiuni.

Acum mai bine de o jumătate de an, Rusia a atacat Ucraina. Cum vede Kârgâzstanul, o țară situată în Asia, acest război? Ce părere au oamenii? De partea cui sunt ei și cum motivează?

— Oamenii noștri au opinii și poziții diferite referitor la acest subiect. Nu pot spune fără echivoc că toată lumea susține războiul. Oamenii au opinii diferite: cineva susține, cineva nu, cineva ia o poziție neutră, cuiva, în genere, nu-i pasă.

Ca urmare a ciocnirilor de duminică de la granița dintre Tadjikistan și Kârgâzstan, s-a anunțat aproape 100 de morți și peste 150 de răniți de ambele părți. În ultimii 20 de ani, aproape 100 de ciocniri au avut loc la graniță, numărul victimelor de ambele părți crește în fiecare an. Cine are nevoie de acest război și cine are de câștigat în urma lui?

— Kârgâzstanul este o țară democratică. În urma conflictelor de la graniță nu beneficiază populația obișnuită nici din Kârgâzstan, nici din Tadjikistan. Totuși, pe 14 septembrie a acestui an, dictatorul Emomali Rahmon (președintele Tadjikistanului, n.r.) a organizat un atac asupra Kârgâzstanului. Ca urmare, sute de case și obiecte sociale au fost arse și distruse, au fost ucise femei și copii. Pe 19 septembrie, în urma atacului regimului Rahmon, 59 de kârgâzi au fost uciși și peste 160 de persoane au fost rănite. Cred că agresiunea lui Emomali Rahmon este un act armat planificat! De asemenea, dictatorul Rahmon a atacat democrația din Kârgâzstan, libertatea de exprimare și drepturile omului! Împreună cu colegii mei – jurnaliști de investigație trebuie să dezvăluim esența acestui dictator, să descoperim schemele de corupție ale lui Rahmon și ale rudelor sale, să dezvăluim crimele lui împotriva poporului tadjic și să găsim ce proprietate deține acesta în străinătate.

Ce vă place cel mai mult în R. Moldova?

— Ritmul vieții, care este foarte calm. Nu am văzut oameni grăbiți pe stradă, poate că și sunt, dar încă nu i-am văzut. Oamenii sunt calmi, amabili și dansează mult în piață (râde).

Dar ce nu vă place?

— Trotuarele. Din cauza trotuarelor proaste, mulți oameni circulă cu bicicletele și scuterele pe pistă, iar acest lucru implică anumite riscuri. Cred că riscul de accidente ar fi mai mic dacă trotuarele ar fi reparate.

Vă mulțumim!

Publicitate
Publicitate