VIDEO/ Stăpânii uleiului din R. Moldova, pe o piață dominată de prietenul lui Plahotniuc – Ziarul de Gardă
vizualizări
08 iunie 2022 | 09:50

Vaja Jhashi, un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc, domină piața uleiului din R. Moldova. O face prin intermediul grupului de companii „TransOil”, cea mai importantă afacere a holdingului fiind fabrica de ulei „Floarea Soarelui” S.A. din Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața R. Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.

În următorii ani, Jhashi s-a afișat discret alături de foste figuri importante ale Partidului Democrat din Moldova, iar holdingul său a finanțat mai multe evenimente în SUA, în care democraților li se făcea lobby.

În 2022, conform statisticilor, „Trans-Oil” a ajuns să dețină o cotă de circa 90% din producția de ulei din R. Moldova și circa 95% din exporturi. Ziarul de Gardă a analizat profilul pieței uleiului și vă prezintă cine sunt stăpânii ei.


Epopeea scumpirii și ieftinirii uleiului

La început lunii mai, prețul uleiului de floarea-soarelui a crescut peste noapte cu circa 30%. De la prețul anterior de 36- 38 de lei, sticla de ulei a ajuns să coste în medie 48-50 de lei sau chiar mai mult. Experți, dar și reprezentanți ai guvernării au acuzat, în repetate rânduri, că de scumpirea uleiului de floarea-soarelui s-ar face vinovat monopolistul „Trans-Oil”, grupul de companii al lui Vaja Jhashi.

Prețul uleiului. 17 mai

Pe 18 mai, abia la două săptămâni de la creșterea prețului, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a introdus uleiul pentru consum în lista produselor social importante, unde adaosul comercial este plafonat până la 20%. Asta înseamnă că prețul unei sticle de ulei de un litru nu ar trebui să depășească 35 de lei, în condițiile în care prețul de producător al monopolistului „Trans-Oil” este de 29,10 lei.

Publicitate

După circa 10 zile în care decizia nu a fost respectată, la 27 mai, unele magazine au redus prețul uleiului cu circa 30%, de la 46- 48 de lei la 34-35 de lei. Decizia a venit după ce „Trans-Oil” a dat asigurări că va menține prețul de 29,10 lei.

Prețul uleiului. 27 mai 

Piața uleiului, în mâinile monopolistului „Trans-Oil”

iaţa uleiului din R. Moldova este dominată de grupul de companii „Trans-Oil”, proprietar a trei dintre cele mai mari fabrici de ulei din țară, localizate la Bălți, Ceadîr-Lunga și Giurgiulești. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei „Floarea Soarelui” S.A. din Bălți, care are o cotă de circa 80% pe piața uleiului din țară.

Doar 10% din producția uzinei de la Bălți este vândută pe piața locală. Asta se face sub mărcile proprii „Floris”, „Aroma Soarelui”, „Privole”, „Răsărit” și „Mister Cook”. Uzina mai produce exclusiv ulei și pentru câteva branduri ale unor companii care dețin lanțuri de supermarketuri.

Mărcile uzinei „Floarea Soarelui” din Bălți sub care se comercializează uleiul pe piața locală

Uleiul „Bun Străbun” și „Nr.1”, produs exclusiv de „Floarea Soarelui” S.A.

Tot uzina „Floarea Soarelui” S.A. produce exclusiv ulei pentru brandurile companiilor care dețin lanțurile de supermarketuri Linella și Nr.1. Pe rafturile magazinelor Linella, uleiul produs la Bălți este comercializat sub brandul „Bun Străbun”, al companiei „Moldretail Group” SRL, deținătoarea rețelei Linella. Și uleiul de floarea-soarelui Nr1, îmbuteliat în sticle de 900 de ml și vândut în lanțul de magazine cu același nume, este produs de „Floarea Soarelui” S.A., la comanda întreprinderii Î.M „47th Parallel” SRL.

Profit și cifră de afaceri record în 2021

În 2021, uzina „Floarea Soarelui” din Bălți a înregistrând un profit record de 162,7 milioane de lei, după ce în 2020 raporta pierderi de circa 129 de milioane de lei. Tot anul trecut, producătorul și-a majorat cifra de afaceri cu 5,2%, până la circa 2,2 miliarde de lei, un nivel record pentru companie.

Extras din Raportul anual al entității „Floarea Soarelui” SA

Întreprinderea a prelucrat anul trecut 161,3 mii tone de floarea-soarelui, cu 32,8% mai puțin decât în anul 2020, din care au fost produse 71,6 mii de tone de ulei vegetal și 61,8 mii de tone de șrot. Uzina a produs și aproximativ 16,7 mii de tone de ulei rafinat dezodorizat, din care circa 15,6 mii de tone de ulei au fost turnate în sticle PET. Aproximativ 90% din volumul total de ulei fabricat a fost exportat.

Anul 2011 – „Trans-Oil” se întărește prin achiziții

„Floarea Soarelui” S.A. a ajuns sub umbrela holdingului „Trans-Oil” în 2011, atunci când Vaja Jhashi, un milionar de origine georgiană, care deține însă și cetățenia R. Moldova, are pașaport rusesc și american, a intrat în posesia companiei, prin intermediul a două firme offshore din Cipru – „Amableus Limited” și „Trezeme Limited”. Fabrica și cinci elevatoare au fost cumpărate de la WJ Group, care până atunci deținea o cotă de 5% din piaţa uleiului din Rusia şi circa 70% din cea din R. Moldova.

Publicitate
Uzia „Floarea Soarelui” din Bălți

Tot în 2011 și tot de la WJ Group, holdingul „Trans-Oil” a cumpărat fabrica de ulei din Bender. În același an, „Trans Oil” a beneficiat de finanțare de la BERD pentru construcția fabricii de procesare a semințelor de oleaginoase în Ceadîr-Lunga, fiind primul proiect finanțat de BERD în regiunea Găgăuzia. Iar terminalul de ulei vegetal din Portul Giurgiulești, prin care, în prezent, „Trans-Oil” controlează, în mare parte, și exporturile de ulei, a fost deschis și el în 2011.

Într-un raport publicat în 2014, Consiliul Concurenței a stabilit că, în perioada 2009-2010, „Floarea Soarelui” S.A. a dominat piața comercializării uleiului de floarea-soarelui. În 2011, compania a continuat să domine piața uleiului în comun cu Î.M. „Trans Oil Refinery” SRL, Î.C.S. „FFA Trans Oil Ltd” SRL, Î.C.S. „Trans Bulk Logistics” SRL, controlate de Jhashi. Atunci, Consiliul Concurenței anunța că va continua „monitorizarea acestei piețe pentru a preveni abuzul de poziție dominantă”, însă ulterior nu a mai făcut monitorizări.

Din raportul Consiliului concurenței

Legăturile lui Vaja Jhashi cu Vladimir Plahotniuc

În perioada în care holdingul „Trans-Oil” își întărea poziția dominantă pe piața cerealelor și oleaginoaselor din R. Moldova, Vaja Jhashi beneficia de calitatea de membru al Consiliului de Administrare al Asociației Oamenilor de Afaceri din Moldova, organizație fondată și condusă în 2010 de fostul lider al PDM, Vladimir Plahotniuc. În 2018, ZdG a constatat că, de-a lungul timpului, „Trans-Oil”, condusă de Vaja Jhashi, a finanțat mai multe evenimente ale Consiliului Atlantic din SUA, în care se lobau interesele PDM-ul lui Plahotniuc.

Tot în 2018, miliardarului l-a însoțit pe prim-ministrul de atunci Pavel Filip într-o vizită oficială în Emiratele Arabe Unite.

Președintele grupului de companii „Trans-Oil”, Vaja Jhashi, într-o vizită în ianuarie 2018 la Dubai, Emiratele Arabe Unite, împreună cu premierul de atunci Pavel Filip

În 2020, o investigație realizată de Mongabay scotea la iveală noi informații despre relația dintre milionar și fostul lider al democraților. Mai exact, jurnaliștii scriau că, după ce în iunie 2019 a fugit din țară, Plahotniuc ar fi stat într-un apartamentul din Miami, asociat cu numele lui Vaja Jhashi.

Plahotniuc și Jhashi, amicii cu dublă identitate

Atât Plahotniuc, cât și Jhashi au beneficiat de identități duble. Plahotniuc a avut buletin de identitate și pașaport pe numele Novak Vladislav Vladimir, perfectate pe 13 iulie 2018. O lună mai târziu, sub numele Reznic Alexandr Mihail a obținut documente și Vaja Jhashi.

Identitățile false ale lui Vladimir Plahotniuc și Vaja Jhashi

În 2019, Procuratura Generală a inițiat un dosar penal pentru a verifica dacă a fost legală perfectarea dublelor identități pentru cei doi. În mai 2021, dosarul a fost clasat, procurorii motivând că actele au fost confecționate legal de Agenția Servicii Publice, la solicitarea Serviciului de Informații și Securitate (SIS), pentru o misiune specială. Procurorii mai spuneau că documentele nu au fost utilizate niciodată de cei doi „agenți secreți” și într-un final au fost distruse de SIS.

Alexandru Slusari: „Cu certitudine, Plahotniuc l-a ajutat pe Vaja să se întărească. Cred că și o parte din venituri au fost împărțite cu Plahotniuc”

Anterior, Jhashi spunea că se cunoaște cu Plahotniuc din anul 1998, dar nega că are relații de afaceri cu acesta. Fostul deputat al Platformei Demnitate și Adevăr (Platforma DA) Alexandru Slusari, care recent a devenit director al asociației „Forța fermierilor”, este de părere însă că, neoficial, Vladimir Plahotniuc a avut rolul de a întări pozițiile „Trans-Oil”.

Alexandru Slusari

Trans-Oil” are poziție dominantă pe piață uleiului de la începutul anilor 2000. Oficial, acest lucru a fost constatat în 2013 de Consiliul Concurenței, la solicitarea mea. Cu certitudine, Plahotniuc l-a ajutat pe Vaja să se întărească. Cred că și o parte din venituri au fost împărțite cu Plahotniuc. Vaja a început să se întărească în perioada lui Voronin. Tot în acea perioadă, el a făcut cunoștință cu Plahotniuc și mai departe au mers împreună. Rolul lui Plahotniuc a fost neoficial de a întări pozițiile „Trans-Oil”. Calea Ferată, când era controlată de Plahotniuc, a facilitat accesul „Trans-Oil” la transportare. „Trans-Oil” mereu a avut neoficial acces la vagoane, până când el a procurat vagoane. Dar, cel mai important lucru este că Consiliul Concurenței, care a fost tot timpul sub controlul lui Plahotniuc, niciodată nu avea interes vizavi de „Trans-Oil”. Consiliul nu s-a autosesizat niciodată privind activitățile „Trans-Oil”. Nu s-a făcut asta nici când președinte era Viorica Cărare, nici când era Marcel Răducan. Nici acum nu văd prea mare interes, chiar dacă Plahotniuc nu este”, a declarat Alexandru Slusari pentru ZdG.

Ulei de floarea-soarelui, produs la Ungheni

Al doilea cel mai mare producător de ulei de pe piața din R. Moldova este firma „Danova Prim” SRL, cu sediul în Ungheni, fondată în mai 2001 de către soții Ivan și Nelea Danileico. Începând cu anul 2013, întreprinderea produce ulei de floarea-soarelui, prin tehnologie de presare mecanică la cald, sub brandul „Danova”, îmbuteliat în PET de 950 ml și 5l. În prezent, întreprinderea este capabilă să producă circa 14 mii de tone de ulei rafinat pe an. În 2020, compania a raportat venituri din vânzări de 24,38 de milioane de lei și un profit net de 355,10 de mii de lei.

Noiembrie 2017. Întreprinderea SRL „Danova-Prim”, vizitată de președintele de atunci Igor Dodon. Foto: presedintie.md

Deși există o companie care deține 90% din piața uleiului din R. Moldova, administratorul companiei „Danova Prim” SRL susține că piața uleiului din R. Moldova este destul de vastă, deși se arată nedumerit de explozia prețului la ulei, de la începutul lunii mai.

Avem mai multe companii pe piață și nu putem spune că este monopol. Faptul că „Trans Oil” domină piața este altceva. Noi am majorat prețul la ulei în luna februarie, pentru că a crescut foarte mult prețul la floarea soarelui. De ce concurenții noștri nu au majorat prețurile, ar trebui să-i întrebați. A fost moratoriu pentru 2 luni, apoi ei au ridicat prețul, dar, până la urmă, nu este clar motivul. Nu am văzut facturi, așa că nu putem spune cine se face responsabil, poate cei de la „Trans-Oil” au ridicat prețul, poate distribuitorii. Nu cunoaștem cum a fost în realitate”,a spus Ivan Danileico.

Fermier: „Sunt condiții destul de complicate, dar nu mai complicate decât în alte țări”

Piața uleiului este completată de compania SC „Lemncompact” SRL, cu brandul „Regal”. În 2020, compania a avut venituri din vânzări de circa 3,64 milioane de lei și un profit net de 153,80 de mii de lei. Firma fondată în 2007 îl are în calitate de fondator și administrator pe fermierul Veaceslav Ciornîi. Într-un comentariu pentru ZdG, fermierul a admis că pe piața uleiului din R. Moldova sunt condiții complicate.

Ne descurcăm. Muncim. Trebuie să ai dorință pentru a activa. Sunt condiții destul de complicate, dar nu mai complicate decât în alte țări. Nu doar piața uleiului este dominată în proporție de 90%, și nu doar în R. Moldova. Prin muncă și dorință ne descurcăm. Ar fi bine și un ajutor material din partea băncilor, instituțiilor de stat, granturi”, a spus fermierul.

Publicitate

Topul producătorilor de ulei de floarea-soarelui este completat de compania Olioterra” SRL, fondată și administrată de frații Liviu și Dinu Secrieru. Întreprinderea comercializează ulei sub brandurile „Gurmand”, „Cristal” și „Uniflor”. În 2020, firma a înregistrat venituri de 1,55 milioane de lei, dar a raportat pierderi de circa 37,1 de mii de lei, după ce în 2019 înregistra un profit de circa 128,8 de mii de lei.

Ulei fabricat în Ucraina și România, vândut pe piața locală

O altă companie locală care produce ulei de floarea-soarelui este „Vitalcomus” SRL, deținătoarea brandului „Bunetto”. Întreprinderea produce ulei nerafinat în sticle de 950 ml, pe când uleiul rafinat dezodorizat îl importă din Ucraina. Pentru 2020, compania a raportat venituri din vânzări de 329,65 de milioane de lei și un profit net de 24,16 de milioane de lei.

17 mai

Iar uleiul de floarea-soarelui „Oleyna”, produs în Ucraina și care se regăsește cel mai des în magazinele Nr.1 și Metro, produs în Ucraina, este importat și distribuit pe piața locală de „Forward International” SRL, administrată de un oarecare Gheorghe Baciu. În 2020, compania a avut venituri de 404,45 milioane de lei și un profit net de 22,22 de milioane de lei.

17 mai

Pe piața locală poate fi găsit și ulei de floarea-soarelui fabricat în România, importator și distribuitor fiind „Kaufland” SRL.

Consiliul Concurenței promite o investigație, dar spune că poziția dominantă nu reprezintă o încălcare în sine

La câteva zile de la scumpirea uleiului, Consiliul Concurenței a anunțat că desfășoară o investigație privind piața comercializării și procesării culturilor cerealiere și oleaginoase, iar informațiile relevante cu privire la funcționarea piețelor cercetate sunt actualizate periodic.

În cadrul investigației au fost constatate scumpiri semnificative ale prețurilor de comercializare cu amănuntul la uleiul de floarea-soarelui la începutul lunii mai. Astfel, Consiliul Concurenței a solicitat documentele și informațiile relevante de la „Trans-Oil”. Reprezentanții Consiliului mai precizează că deținerea unei poziții dominante pe piață nu este o încălcare în sine.

Alexandru Slusari: „Așa arată impotența, incompetența și dependența de un singur operator”

În condițiile în care prețul uleiului și livrarea acestuia depind exclusiv de „Trans-Oil”, Alexandru Slusari este de părere că securitatea alimentară a țării este în pericol.

Mai întâi, „Trans-Oil” a spus că a scumpit uleiul, apoi că a vrut să scumpească, apoi a menționat că nu mai vrea să scumpească, dar prețurile din magazine cum erau de 48-50 de lei, așa și au rămas mai multe zile. Autoritățile trebuiau să intervină. Faptul că autoritățile nu fac acest lucru scade din încrederea față de actuala guvernare. Toți dau vina unul pe altul, dar noi plătim mai scump și nimeni nu este sancționat, și nimeni nu poate explica situația. Dacă asta este problema rețelelor de supermarketuri, ele trebuie să fie amendate. Dacă este acordul de cartel, trebuie să intervină Consiliu Concurenței. Dacă nu se respectă 20% adaos comercial, trebuie să intervină Fiscul. Situația creată arată impotența, incompetența și dependența de un singur operator. Din punctul meu de vedere, securitatea alimentară a țării este în pericol, nu sub aspectul că nu vom avea produse, dar sub aspectul că livrarea acestor produse și prețul depind exclusiv de o singură persoană”, a spus Alexandru Slusari.

Managerul financiar „Trans-Oil”: „Nu putem garanta că vom ține prețul la 29,10 de lei”

Vitalie Butnaru, managerul financiar al „Trans-Oil”, spune că din 1 mai „Floarea Soarelui” S.A. nu a făcut livrări de ulei pe piața internă, asta după ce lanțurile de retail și distribuitori au procurat cantități mari, fiind notificați la mijlocul lunii aprilie că din 1 mai prețul producătorului pentru o sticlă de ulei va fi majorat de la 29,10 lei la aproximativ 37 de lei.

Vorbim de niște practici de afaceri care nu sunt tocmai potrivite pentru o economie liberalizată. Noi doar constatăm fapte. Din punctul nostru de vedere, lanțurile de retail și distribuitori s-au asigurat că prețul sticlei de ulei nu va fi majorat și stocul pe care îl cumpăraseră cu 29,10 lei îl vor vinde și vor cumpăra altă partidă de ulei, cu același preț. Practic, ei în avans au scumpit uleiul pentru a asigura achiziții și mai mari în continuare. Ei au obținut confortul că noi nu vom majora prețurile la ulei sau, practic, prin angajamentul nostru public că nu vom ridica prețul, a și venit ieftinirea uleiului”, a spus Butnaru.

Acesta nu exclude că, odată cu expirarea stării de urgență la 24 iunie, producătorul va majora prețul la ulei, însă dă asigurări că majorarea va fi mult sub dinamica creșterii prețurilor.

„Noi considerăm că plafonarea de 20% va fi în continuare, și după expirarea stării. Nu putem garanta că vom ține prețul la 29,10 de lei. Chiar dacă vom veni cu o majorare de preț, ea va fi mult sub dinamica creșterii prețurilor. Momentan, „Tran- Oil” nu are în plan o majorare a prețului. Probabil, vom ajusta prețul, dar asta depinde de prețul la floarea-soarelui în sezonul nou, de evoluțiile din Ucraina și de nivelul roadei în România și Rusia”, a mai spus managerul financiar al „Trans-Oil”.

ZdG a solicitat reacții din partea celor mai mari lanțuri de supermarketuri, despre creșterea prețurilor la ulei și responsabilitatea pasată de producător. Până la publicarea articolului, doar rețeaua „Metro” ne-a emis un răspuns, fără însă a ne oferi claritate la subiect.




Publicitate
Publicitate
Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

În ediția ZdG din 10 februarie, găsiți o anchetă despre sediul pe care îl închiriază Agenția Națională pentru Reglementare Energetică, o clădire luxoasă, cu cinci etaje, aproape de centrul Chișinăului. Astfel,…
Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

După ce Guvernul a decis prelungirea, până la 31 decembrie 2022, a termenului de schimbare a legitimațiilor de veteran de război de model vechi cu cele de model nou, în R. Moldova continuă procedurile de evalua…
Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

Ministrul Justiției îl acuză pe fostul lider PDM că ar sta în spatele alertelor cu bombă, inclusiv la Judecătoria Ciocana, unde magistrații urmau să examineze cererea procurorilor privind arestarea lui Plahotniuc în contumacie

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, îl acuză pe fostul lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM) Vladimir Plahotniuc, cercetat în dosarul „frauda bancară”, că ar sta în spatele alertelor cu bombă la ma…
Ministrul Justiției îl acuză pe fostul lider PDM că ar sta în spatele alertelor cu bombă, inclusiv la Judecătoria Ciocana, unde magistrații urmau să examineze cererea procurorilor privind arestarea lui Plahotniuc în contumacie

Memur Maaşı Hesaplama

- dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
casinovale.club
-
süperbetin
- benjabet -

kolaybet

-
betgaranti
- jojobet.pro -

mersin eskort

- eskort - eskort eskişehir -
web tasarım hizmeti
-
istanbul avukat
- deneme bonusu veren siteler

Memur Maaşı Hesaplama

- dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
casinovale.club
-
süperbetin
- benjabet -

kolaybet

-
betgaranti
- jojobet.pro -

mersin eskort

- eskort - eskort eskişehir -
web tasarım hizmeti
-
istanbul avukat
- deneme bonusu veren siteler