Pretendenții la funcția de deputat BECS: Averi de milioane și dosare penale fără finalitate – Ziarul de Gardă
  • Pretendenții la funcția de deputat BECS: Averi de milioane și dosare penale fără finalitate

    Pretendenții la funcția de deputat BECS: Averi de milioane și dosare penale fără finalitate
    Colaj ZdG

    Le-am verificat trecutul, le-am analizat prezentul și am ales să vă prezentăm detalii despre cei mai importanți candidați înregistrați pentru scrutinul parlamentar anticipat din 11 iulie 2021.

    ZdG continuă publicarea celor mai importante detalii din carierele celor care în această campanie electorală vă cer votul și vă promit că, dacă vor ajunge în Parlament, vă vor reprezenta interesele și vor munci doar pentru binele țării. 

    Întrucât sunt 23 de concurenți electorali, majoritatea cu câte 100 de persoane în listă, am decis să verificăm potențialii viitori deputați în baza sondajelor din ultimul an. Astfel, de la partidele care, conform sondajelor, au cele mai mici șanse de a ajunge în viitorul Legislativ am analizat profilurile primilor șase candidați, iar de la partidele cu cele mai mari șanse de a ajunge în următorul Parlament am analizat lista de candidați proporțional cu scorul pe care partidele lor sunt creditate că le vor obține. 

    Analiza ZdG a fost făcută în ordinea cronologică înscrierii candidaților în buletinele de vot. În acest text vă prezentăm primii 40 de candidați din lista Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, concurentul cu numărul șase în buletinul de vot la anticipatele din 11 iulie.

    Veniturile de milioane ale familiei Voronin și banii familiei Dodon primiți de la o firmă cercetată penal

    Vladimir Voronin

    Vladimir Voronin, capul de listă al BECS, a deținut în perioada 2001 – 2009 funcția de președinte al R. Moldova, iar, ulterior, până în 2019 a fost deputat. În septembrie 2010, pe numele lui Voronin a fost deschis un dosar penal pentru evenimentele din aprilie 2009. Procurorii au cerut ridicarea imunității acestuia, dar patru zile mai târziu Parlamentul a fost dizolvat, Voronin reușind să scape de dosar, pentru că procurorii nu au mers repetat în Legislativ. Fosta familie prezidențială a fost acuzată în repetate rânduri că s-a îmbogățit fraudulos, acumulând numeroase terenuri în Chişinău şi în zonele alăturate, terenuri agricole și sute de hectare de pădure, doar că acuzațiile nu s-au soldat cu dosare penale. După câțiva ani în care au făcut schimb de replici dure și şi-au adus acuzații serioase, Vladimir Voronin și discipolul său Igor Dodon, care a părăsit rândurile PCRM în 2011, și-au strâns mâinile și au decis să meargă într-un bloc electoral comun la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

    În declarația de avere pentru ultimii doi ani depusă la CEC, familia Voronin indică venituri de aproximativ 1,8 milioane din salariu, indemnizație, pensie și obligațiunile deținute la FinComBank, banca gestionată de fiul său Oleg Voronin. Comunistul mai declară șapte terenuri care ar valorea 325 de mii de lei, casa din satul Corjova, raionul Dubăsari, moștenită, după decesul mamei sale, și alta – la Pârâta, dar și un apartament de 232 metri pătrați pe str.Serghei Lazo din Chișinău, evaluat la Cadastru la 1,88 milioane de lei. Voronin indică și o limuzină Audi A8, fabricată în 2009 și achiziționată în 2017, cu 10 mii de euro, dar și peste 3,6 milioane de lei și 21 de mii de euro, deținute în mai multe conturi bancare.

    În 2014, Comisia Naţională de Integritate (CNI), predecesoarea Autorității Naționale de Integritate (ANI), a inițiat un control al averii comunistului, la scurt timp însă cauza a fost încetată. Voronin s-a judecat de mai multe ori pentru „apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale”. În noiembrie 2016, Judecătoria Chișinău l-a obligat pe Renato Usatîi să-i achite comunistului despăgubiri în mărime de un leu și să-i prezinte scuze publice. În octombrie 2018, Voronin a pierdut la Curtea Supremă de Justiție cauza în care cerea despăgubiri de un milion de lei de la „Jurnal de Chişinău Plus” şi jurnalistul Constantin Cheianu.

    Igor Dodon

    Igor Dodon, liderul PSRM, poziționat pe locul doi în lista blocului, a ocupat în ultimele două decenii exclusiv funcții publice, dar a reușit să adune o avere de invidiat, să se odihnească în cele mai alese destinatii turistice și să-și promoveze rudele, prietenii și apropiații.

    Conform informațiilor din declarația depuse la CEC, Igor Dodon a raportat, pentru ultimii doi ani venituri salariale din funcția de președinte de țară de circa 548 de mii de lei. După încheierea mandatului, acesta a rămas șomer. Soția acestuia, Galina Dodon, a suplinit bugetul familiei cu circa 773 de mii de lei de la compania „Exclusiv Media” SRL, înregistrată pe numele consăteanului lui Dodon, Corneliu Furculiță, compania fiind vizată, încă în 2016, într-un dosar penal deschis pentru finanțarea ilegală a PSRM, dosar care deocamdată nu are o finalitate. Nu a avut finalitate, fiind clasat, iar procesul penal deschis după ce în spațiul public au apărut imagini video de la discuțiile dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care primul primea o sacoșă neagră, în timp ce-i spunea lui Plahotniuc să i-o dea „lui Costea și mâine o să-i dea lui Cornel, pentru că eu mâine la cinci zbor, el lunea trebuie să dea salariile”. 

    Rudele și apropiații lui Dodon, cu afaceri de milioane

    Bugetarul Igor Dodon nu are mașină proprie, iar din 2013, când a oficializat, cu ajutorul unui credit, achiziția casei cu trei niveluri din sectorul Buiucani al Capitalei, familia sa nu a făcut nicio achiziție oficială. În schimb, după cum a scris ZdG în ultimii ani, membrii familiilor acestora, dar și alte persoane apropiate au trăit pe picior larg. Familia lui Igor Dodon a mers, constant în vacanțe exotice, iar persoana cea mai apropiată, singurul său frate, Alexandru Dodon s-a lansat, în Rusia, în afaceri imobiliare împreună cu fiul fostului procuror general al Rusiei, iar în R. Moldova a deschis o firmă cu activități în agricultură. Inițial, mama fraților Dodon, Galina, profesoară de limbă română în satul Sadova, a cumpărat câteva zeci de hectare de terenuri agricole, iar la începutul anului 2020, majoritatea dintre ele au trecut pe numele companiei lui Alexandru Dodon, „Agrofactory” SRL. Tot în Sadova, în ultimii ani, oameni din anturajul președintelui s-au ocupat de restaurarea fostei baze de odihnă din localitate, pompând milioane de lei. În paralel cu ascensiunea președintelui Dodon, simpli membri de partid au lansat mai multe posturi de televiziune (NTV, TNT, Primul în Moldova, Accent TV), iar oameni fără mari venituri din anturajul prezidențial au dezvoltat și au fortificat afaceri și averi de milioane. De fiecare dată însă, Igor Dodon a declarat public că averea sa este doar cea indicată în declarațiile de avere și interese personale.

    Greceanîi cercetată penal în dosarul energiei electrice din 2008 și venitul modest al lui Batrîncea

    Zinaida Greceanîi

    Zinaida Greceanîi (3) a deţinut funcţii importante în stat pe timpul guvernării comuniste și a continuat practica și după ce a părăsit PCRM pentru a dezvolta PSRM, împreună cu Igor Dodon. Pe când era ministră a Finanţelor, Greceanîi a atras, în 2007, condamnarea R. Moldova la CtEDO în cauza „Oferta Plus”, statul fiind obligat să plătească despăgubiri de 2,5 milioane de euro. Activitatea sa în funcţia de prim-ministră, în 2008-2009, a fost marcată de lipsă de transparență a cheltuielilor publice şi de protejarea unor agenţi economici. La 7 aprilie 2009, ea a amenințat că vor fi utilizate armele împotriva tinerilor ieșiți la protest, iar șase ani mai târziu, în aprilie 2015, Greceanîi a declarat la un post TV că a procedat corect atunci când, în 2009, a declarat că „vor fi vărsări de sânge”. Tot în 2008, soțul acesteia a luat un credit neperformant de la Banca de Economii a Moldovei, însă dosarul penal deschis în care erau investigate aceste circumstanțe nu a avut o finalitate.

    În ultimii doi ani, Greceanîi a avut un venit oficial, din salariu și pensie, de peste 650 de mii de lei. Familia Greceanîi deţine două terenuri şi o casă de locuit de peste 1,18 milioane de lei, dată în exploatare în 2007, pe când candidata era prim-viceprim-ministră. În realitate, casa ar valora peste 5 milioane de lei. Greceanîi mai indică un Volkswagen de 2 500 de euro şi o Honda, pe care o deține în folosință. 

    În 2017, Procuratura Generală a pornit o urmărire penală pe marginea unei scheme de import a energiei electrice din Ucraina, prin intermediul unei companii-căpuşă. Schema îi viza pe Dodon şi Greceanîi. La 5 mai 2021, Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (​PCCOCS) a reluat urmărirea penală pe acel caz.

    Vlad Batrîncea

    Vlad Batrîncea (4) și-a început activitatea politică și partinică în cadrul PCRM, iar în 2011 îl urmează pe Igor Dodon și aderă la PSRM. Este deputat din 2014, timp în care s-a remarcat printr-un comportament agresiv, cu accente șovine și xenofobe, în special la adresa românilor. La una dintre ședințele Parlamentului din martie 2016, deputatul a rupt harta României Mari, iar în februarie 2015 a lansat o inițiativă legislativă care ar interzice demnitarilor să dețină dubla cetățenie, mai exact pe cea românească, deși mai mulți colegi de-ai săi dețin cetățenia României.

    Pentru ultimii doi ani, Batrîncea declară doar un salariu oficial de 613 mii de lei de la Parlament și un apartament procurat în 2019, a cărui valoare cadastrală indicată este de 890 de mii de lei. Deși mereu a indicat venituri modeste, Batrîncea este unul dintre cei mai generoși sponsori ai PSRM în timpul tuturor campaniilor electorale.

    În iunie 2020, colegul său de partid Ștefan Gațcan acuza, într-o plângere depusă la PG, retrasă ulterior, că Vlad Bătrîncea și Corneliu Furculiță l-ar fi fost intimidat și amenințat „sub podul de la Telecentru”, după ce anunțase că părăsește formațiunea politică.

    Pensionarul Reidman, cu bolid de lux

    Oleg Reidman

    Oleg Reidman (5) este un membru fruntaș al PCRM, venit în politică în 2003, din lumea business-ului. A fost consilierul președintelui Vladimir Voronin, iar din 2009 a fost deputat în patru legislaturi consecutive, timp în care a fost subiect al mai multor investigații jurnalistice, el fiind acuzat că a tăinuit în safeul personal toate documentele, inclusiv raportul Comisiei de anchetă privind situația de la Banca de Economii, comisie pe care Reidman a condus-o în 2013.

    Conform declarației depuse la CEC, Reidman indică, pentru ultimii doi ani, un venit de doar 13 mii de lei din salariu și 143 de mii de lei din pensie. Alte 480 de mii de lei le-a obținut din vânzarea unui BMW X6. Comunistul și-a procurat, în schimb, anul trecut, un Mercedes Crossover din 2019, la preț de 1,16 milioane de lei. Acesta mai deține un teren a cărui valoare cadastrală ar fi de 556 de mii de lei și o casă de locuit de 1,6 milioane de lei.

    În 2009, Vasile Tarlev, fost premier, l-a acuzat pe Reidman că împreună cu Marc Tkaciuk ar fi monopolizat aproape toate importurile şi exporturile din ţară, inclusiv importurile de carne şi peşte. Ambii au respins acuzaţiile. În 2014, deputata Ana Guţu l-a acuzat că se îmbogăţeşte pe seama sănătăţii cetăţenilor R. Moldova, punând în vânzare medicamente necalitative. Reidman s-a apărat, menţionând că medicamentele pe care le vinde sunt de calitate.

    Autor de carte burdușită cu falsuri, date incomplete și manipulare

    Bogdat Țîrdea

    Bogdat Țîrdea (6) este politolog de profesie și cunoscut în spațiul public cu prenumele de Bogdan. În 2014, accede în Parlament alături de PSRM, iar cinci ani mai târziu câștigă al doilea mandat. Bogdat Țîrdea a participat, adesea, la răspândirea unor informații false care favorizau PSRM. În octombrie 2020, acesta a lansat o carte în care atacă dur societatea civilă din R. Moldova, operând cu falsuri, date incomplete și manipulare.

    Pentru ultimii doi ani, socialistul indică un venit oficial de peste 445 de mii de lei de la Parlament și 281 de mii de lei din vânzarea unui automobil. Declară o casă de locuit amplasată în orășelul Codru, municipiul Chișinău, despre care ZdG a constat, în 2020, că ar valora de cinci ori mai mult decât 597 de mii de lei, așa cum indică Țirdea. Tot el declară un apartament de 67 de metri pătrați, a cărui valoare ar fi de 378 de mii de lei și care, în 2016, i-a adus un control al averii din partea CNI, care suspecta că valoarea apartamentului depășea veniturile realizate de deputat în acea perioadă. Controlul a fost casat la scurt timp. Candidatul mai indică un automobil Mazda CX5, a cărui valoare este de 22 de mii de euro. Țîrdea este verificat în această perioadă și de ANI, dar controlul nu are încă o finalitate.

    Alla Dolință

    Alla Dolință (7) a ieşit, de-a lungul timpului, în evidenţă prin donaţiile generoase pe care le-a făcut pentru PSRM. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, care i-au deschis calea spre Parlament pentru două mandate, familia Dolință a finanțat campania electorală cu peste jumătate de milion de lei. 

    Pentru ultimii doi ani, Dolință indică un venit oficial de 630 de mii de lei de la Parlament. Soțul acesteia, care activează în cadrul firmei „Din Teh Group” SRL, fondată și administrată de fiica deputatei socialiste, a avut un venit de circa 68 de mii de lei. Familia Dolință deține în proprietate șapte terenuri agricole, două apartamente, dintre care unul ar fi fost moștenit în 2015, și două automobile – un Porsche Cayenne din 2011, care ar valora 988 de mii de lei, și o Toyota FG Cruiser din 2006, al cărei preț indicat este de 450 de mii de lei.  Într-o investigație realizată în anul 2015 de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Ziarul de Gardă se arată că Alla Dolință nu a indicat în declarațiile cu privire la venituri şi proprietăți firmele la care este fondatoare ea sau soțul ei. În octombrie 2020, Dolință a apărut la ședința comisiei parlamentare, Comisiei juridice, numiri și imunități, care s-a desfășurat online, într-un restaurant în timp ce mânca zeama. Colegul ei de partid, președintele socialist al Comisiei Juridice, Vasile Bolea, i-a urat poftă bună și a îndemnat-o să deconecteze camera video.

    Venituri de milioane din licitații cu statul pentru firma deputatei

    Alla Pilipețcaia

    Alla Pilipețcaia (8) este actuală deputată în Parlament pe listele PSRM. Conduce o afacere de familie, prin intermediul firmei „Debut-Sor” SRL, specializată în vânzarea produselor din carne, care a câștigat peste 15 licitații, în valoare totală de peste 1,2 milioane de lei, de când aceasta este în politică. Candidata a avut, în ultimii doi ani, venituri puțin peste un milion de lei din salariul său şi al soțului, care este inspector de poliție în Soroca. Deține o casă de locuit și alte 4 construcții pe care le trece în declarația depusă la CEC ca fiind moștenite. Mai indică un teren intravilan și nu declară niciun automobil. Printr-o hotărâre din noiembrie 2018, Judecătoria Soroca a recunoscut firma „Debut-Sor” SRL, administrată de Pilipețcaia, vinovată de „achiziţionarea, păstrarea, transportul şi comercializarea ilegală a valorilor materiale”, fiind obligată să achite o amendă de 9 mii de lei. În decembrie 2019, în cadrul festivalului tradițiilor și obiceiurilor de iarnă desfășurat, în orașul Soroca, Alla Pilipețcaia, vorbitoare de limbă rusă, a adresat localnicilor un mesaj de felicitare în limba rusă, iar la sfârșit, dorind să le transmită oamenilor „Crăciun fericit!”, le-a urat „Fericiun crecit!”.

    Datoriile comunistei Bodnarenco pentru credite

    Elena Bodnarenco

    Elena Bodnarenco (9) este membră a PCRM din anul 1994 și a deținut două mandate de deputată, în legislaturile 2005-2009 și 2014-2018. A fost și primară a orașului Soroca. În declarația depusă la CEC, cu ocazia scrutinului anticipat, candidata indică un venit oficial de circa 252 de mii de lei. Aceasta mai declară un credit de 20 de mii de lei, contractat în 2016, fără a arăta însă detalii privind scadența. Elena Bodnarenco nu a indicat niciodată în declarațiile sale de avere și interese bunuri mobile sau imobile.

    Numele Elenei Bodnarenco figurează în trei hotărâri ale Judecătoriei Soroca privind încasarea unor datorii. În februarie 2011, a fost obligată să achite unei companii de creditare o datorie de peste 51 de mii de lei, în mai 2016 – să restituie aproape 19 mii de lei unei bănci, iar în aprilie 2018 – o datorie de 13 mii de lei către o companie specializată în colectarea şi recuperarea datoriilor.

    Alexandr Suhodolski

    Alexandr Suhodolski (10) a ajuns în Parlament după alegerile parlamentare din 2019, PSRM punându-i la dispoziție din fondul electoral cei mai mulți bani – aproape 140 de mii de lei. A fost viceprimar al mun.Comrat și vicepreședinte al Adunării Populare din UTA Găgăuzia. Conform declarației depuse la CEC, în ultimii doi ani, Suhodolski a avut un venit oficial de aproape 870 de mii de lei de la Parlament. 

    Acesta mai declară un automobil de model Audi A8, fabricat în 2008, pe care îl trece în acte cu drept de proprietate din 2020 și nu declarată nicio locuință. Suhodolski a susţinut desfăşurarea referendumului din 2014, declarat ilegal de Judecătoria Comrat şi nerecunoscut de autorităţile de la Chişinău, prin care se vota independența regiunii față de R. Moldova și aderarea țării la Uniunea Vamală. 

    Constantin Starîș

    Constantin Starîș (11) este jurnalist de profesie, dar în activitatea sa a susținut activ PCRM. La finalul guvernării comuniste, Starîș a fost autorul filmului electoral „Atac asupra Moldovei” despre violențele din aprilie 2009, în care, după cum a recunoscut chiar el, a montat convorbirile telefonice. În 2010, ajunge deputat pe listele PCRM. Starîș indică, în declarația depusă la CEC, un venit de circa 240 de mii de lei de la PCRM și 16 mii de lei din dobânda unui depozit bancar. Alte circa 220 de mii de lei au fost aduse la bugetul familiei Starîș de soția candidatului, Ecaterina. Acesta mai indică două apartamente și trei automobile, ultimul – o Toyota Prius Prime, fabricată în 2018 și achiziționată în 2021 cu 150 de mii de lei.

    Cel mai vârstnic candidat, casa de milioane a lui Furculiță și implicarea socialiștilor în silvicultură

    Eduard Smirnov

    Eduard Smirnov (12) este actual deputat în Parlament pe listele PSRM, fiind cel mai vârstnic ales al poporului.  Pentru ultimii doi ani, candidatul indică un venit oficial de la Parlament de 870 de mii de lei. Mai declară un apartament din 2001, de aproape 400 de mii de lei, și un garaj din 1983. Candidatul se plimbă cu un automobil de model Mercedes 200E din 1994. Acesta deține în patru conturi bancare peste 106 mii de lei și 6 mii de dolari SUA. În 2015, CNI a inițiat un control în privința deputatului Smirnov, care a vizat o eventuală încălcare a regimului juridic al incompatibilităților, dar cauza a fost încetată. 

    Corneliu Furculiță

    Corneliu Furculiță (13) este deputat socialist din anul 2014. Deține cetățenia română, la fel ca alţi câţiva deputaţi socialişti, chiar dacă formațiunea din care face parte se pronunţă împotriva integrării europene şi a Unirii R. Moldova cu România. Pentru ultimii doi ani, Furculiță indică un venit oficial de 726 de mii de lei, iar soția acestui, administratoarea „Exclusiv Media” SRL, a obținut 578 de mii de lei. Candidatul mai declară venituri de peste 32 de mii de euro din vânzarea unui automobil și a unui apartament. În vara anului 2020, ZdG a constat că Furculiță locuiește într-o casă impunătoare pe care nu o declarase. Procuratura Generală anunța atunci că nu are temei de verificare a averii acestuia, iar ANI a constat „lipsa bănuielii rezonabile privind încălcarea regimului juridic” și nu a inițiat procedura de control a averii socialistului. La doar două luni după ce ZdG i-a surprins pe deputat și pe soția sa la casa amplasată într-o suburbie a Capitalei, bunul a fost înregistrat la Cadastru și se regăsește și în declarația depusă la CEC. Candidatul mai trece în declarație un apartament situat în Chișinău. Familia Furculiță are în folosință două automobile și circa 155 de mii de lei în cinci conturi bancare. 

    Deputatul este fondator unic a două întreprinderi: „Exclusiv Media” SRL, care deţine licenţele de emisie a posturilor NTV Moldova şi ТНТ Exclusiv, precum şi un SRL „Poliactiv”, specializat în comerţ şi construcţii. Postul NTV Moldova a fost sancţionat în repetate rânduri de Consiliul Audiovizualului pentru încălcarea legislaţiei, prin reflectarea neechilibrată a campaniilor electorale şi favorizarea unui singur concurent – PSRM. La „Exclusiv Media” activează, de mai mulți ani, și Galina Dodon, soția lui Igor Dodon, dar și Tatiana Țaulean, soția primarului socialist al mun. Chișinău, Ion Ceban.

    „Exclusiv Media” SRL mai deține și ziarele „Аргументы и Факты в Молдове” (Argumentî i Faktî – aif.md) și Комсомольская правда (Komsomolskaya Pravda – kp.md). Numele companiei „Exclusiv Media” figurează într-o cauză penală pe faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari, cauză la care a fost conexat și procesul penal pe faptul unei eventuale finanțări din exterior a PSRM. Urmare a investigațiilor, procurorii au constatat că, în februarie 2016, pe conturile „Exclusiv Media” SRL au ajuns mijloace bănești în sumă de 1 499 884 de euro de la compania offshore „Westerby Limited”, înregistrată în Bahamas. Ulterior, în martie-aprilie 2016, deputatul socialist Petru Burduja și soția deputatului Corneliu Furculiță au retras de pe conturile companiei peste 20 de milioane de lei, invocând restituirea ajutorului financiar obținut de la persoane fizice. Dosarul finanțării din Bahamas nu are încă o finalitate.

    Veaceslav Nigai

    Veaceslav Nigai (14) este vicepreședinte al Consiliului Raional Căușeni din partea PCRM. Este la a doua tentativă de a accede în Parlament, după un eșec în 2014. În perioada 2019 – 2020, Nigai a obținut un venit de aproape 400 de mii de lei din salariu și indemnizații. Conform declarației de avere depuse la CEC, familia candidatului PCRM deține două terenuri cu suprafețe mici, un garaj și un automobil Renault Kadjar, procurat în 2019 cu 100 de mii de lei, un apartament de 63 de metri pătrați, pe care îl indica în declaraţiile precedente, şi care nu se mai regăsește în acte. 

    Irina Lozovan

    Irina Lozovan (15) este actuală deputată socialistă. A fost consilieră raională în cadrul Consiliului raional Ocnița, dar și consilieră orășenească la Otaci. Pentru ultimii doi ani, aceasta a declarat venituri de 707 mii de lei. Lozovan a mai trecut pe hârtie două terenuri intravilane, o casă de locuit de 75 m.p., un apartament de aproape 100 m.p., precum și trei automobile – un Fiat Stilo din 2002, un Volkswagen din 2006, dar și un autoturism de model HYUNDAI IX35, fabricat în 2014 – toate trecute cu valoarea de zece mii de lei.  

    În iunie curent, Lozovan a fost vizată în investigația ZdG – Hoții de păduri (III). Implicarea specialiștilor în silvicultură și o înregistrare cu directorul Moldsilva: „Cum pe voi de apărat, dacă voi ați recunoscut totul?”. La o întâlnire cu mai mulți angajați ai Întreprinderii pentru Silvicultură Edineț, deputata le-a mulțumit acestora pentru susținere în precedentele campanii electorale și le-a promis ajutor pe viitor, atunci când vor avea nevoie. 

    Tatiana Cunețchi

    Tatiana Cunețchi (16) este economistă de profesie, fostă deputată comunistă care, în noiembrie 2019, a renunțat la mandat în favoarea funcției de director interimar al Agenției Servicii Publice. Între timp, a ajuns prim-directoare adjunctă a instituției. În trecut, a activat în cadrul mai multor instituții de stat, printre care se numără Inspectoratul Fiscal de Stat, Ministerul Finanțelor, Serviciul Vamal și Curtea de Conturi. Cunețchi a obținut, în ultimii doi ani, un venit oficial de peste un milion de lei din salarii, indemnizație și pensie. Ea mai deține peste 472 de mii de lei într-un cont bancar. Candidata declară și un apartament primit în 2015 de la stat, despre care, în 2016, spunea că „în 2015 el doar a fost supus privatizării. În el trăiesc patru persoane. Este un apartament de stat, în care eu locuiesc de peste 15 ani cu toată familia mea”. Din anul 2019, candidata se plimbă cu un automobil de model Toyota Auris, a cărui valoare indicată este de 90 de mii de lei. 

    Aspiranții la al doilea mandat de deputat

    Fiodor Gagauz

    Fiodor Gagauz (17) a deținut în ultimii patru ani funcția de deputat din partea PSRM. Este președinte al Mișcării Obștești „Edinaia Gagauzia”, prin intermediul căreia a militat permanent pentru transformarea R. Moldova în federație, în care unul dintre subiecți să fie regiunea transnistreană, iar al doilea – UTA Gagauz Yeri.

    Funcția de deputat i-a adus, în ultimii doi ani, un venit oficial de 740 de mii de lei. Acesta declară un teren agricol cu suprafața de 0,51 hectare obținut în 2001 și alte două situate în intravilan: unul – cu suprafața de 0,18 hectare și altul – cu suprafața de 0,22 hectare. Are o casă de locuit despre care spune că a construit-o singur, un apartament, achiziționat în 2008 la circa 820 de mii de lei, și două garaje.  În declarațiile depuse la ANI până în 2020, deputatul socialist a indicat proprietăți în afara R. Moldova, un apartament de 45 de metri pătrați în orașul Burgas, Bulgaria, pe care l-a obținut în 2007. Imobilul nu se regăsește însă în declarația depusă la CEC. 

    Valeriu Muduc

    Valeriu Muduc (18) este șef al secției Direcția Deservire Fiscală Fălești, fost președinte al raionului Fălești. În noiembrie 2014, Muduc a aspirat la funcţia de deputat, fiind înscris în lista PCRM pe poziţia 43. Potrivit declarației pentru 2019-2020 depusă la CEC, Valeriu Muduc a înregistrat încasări în mărime de 306 mii de lei din salariu și indemnizație. Candidatul PCRM a mai raportat o casă de locuit și un apartament, ambele în posesie și folosință. La începutul anului 2018, Muduc a fost amendat, pentru că a traversat la culoarea roșie a semaforului. A contestat actul în instanța de judecată, însă printr-o hotărâre din 11 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți contestația acestuia a fost respinsă, el fiind obligat să achite o amendă de 750 de lei. 

    Adela Răileanu

    Adela Răileanu (19) este jurnalistă de profesie, demisă, în aprilie 2009, din funcţia de directoare a Televiziunii Publice „Moldova 1”, pentru neasigurarea echilibrului și a pluralismului de opinii. A activat în presa comunistă, apoi a ajuns la cea afiliată PSRM. În 2019, a devenit deputată, alături de socialiști. În declarația depusă la CEC, Răileanu indică un venit oficial de 730 de mii de lei de la Parlament. Deputata socialistă mai indică că este proprietara unui apartament, a cărui valoare ar fi de 450 de mii de lei, și că din 2011 conduce un Mitsubishi ASX fabricat în același an și a cărui valoare este puțin peste 301 mii de lei. Răileanu mai indică că în martie curent a primit în dar un apartament.

    Alla Darovannaia

    Alla Darovannaia (20) este economistă de formare și a devenit deputată pe listele PSRM, în urma alegerilor parlamentare din februarie 2019. A ajuns în Parlament însă doar după ce colegul ei de partid Vladimir Țurcan a fost promovat în funcția de judecător al Curții Constituționale. Dorovannaia a declarat, pentru ultimii doi ani, conform actului depus la CEC, venituri oficiale de 729 de mii de lei. Ea declară un apartament de 61 de metri pătrați și un automobil pe care îl are în proprietate începând cu anul 2011.

    ZdG a scris anterior că Alla Dorovannaia este cumnata lui Oleg Teterea, unul dintre cei mai vechi și devotați prieteni și cumetri ai lui Igor Dodon, fost deputat socialist, propulsat în mai 2020 la șefia „Chișinău-Gaz” SRL. Aceasta deține o cotă de 50% în compania „Export Invest” SRL, care se ocupă de „intermediere și brokeraj”, fiind înregistrată în 2002 și administrată de Boris Teterea, fiul mai mare al fostului deputat PSRM. Partenerul de afaceri al deputatei Darovannaia în firma „Expert Invest” este Sergiu Catană, nașul de cununie al lui Igor Dodon. Dorovannaia este asociată cu cumnatul său și în firma „Tedar Investment” SRL, care avea, până în septembrie 2019, denumirea de „Tedar-Auto” și se ocupa cu reparația mașinilor. Candidata deține doar 10% din acțiuni, restul 90% fiind deținute, oficial, de Teterea.

    Apartament nou și credit cu dobânda 0%

    Alla Darovannaia

    Vasile Bolea (21) a fost ales deputat în 2014. Fiind jurist de profesie, acesta s-a remarcat de nenumărate ori în procesele în care apăra interesele PSRM. În Legislativ a semnat mai multe proiecte de lege, inclusiv cel privind denunțarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Proiectul a fost examinat în prima lectură, dar a fost retras ulterior. În declarația depusă la CEC, Bolea indică salariul său de la Parlament şi pe al soţiei sale de la ÎS Moldpresa, de circa 877 de mii de lei. 

    Familia lui Bolea deţine un apartament cumpărat în 2003, în Chişinău, cu suprafaţa de 43,8 metri pătrați, cu valoarea cadastrală indicată de puțin peste 219 mii de lei, şi alt apartament, cu o suprafață de 56,55 metri pătrați, procurat anul trecut cu puțin peste 39 de mii de euro, echivalentul a circa 831 de mii de lei, adică cât aproape întreg venitul familiei pentru ultimii doi ani. Deputatul mai declară un automobil Chevrolet Aveo, din 2010, cumpărat în 2013 cu 70 de mii de lei. De asemenea, deputatul şi soţia sa au plasamente în Compania de Asigurări Grawe Carat de 26 de mii de lei în total. În anul 2018, Bolea a contractat un credit de 25 de mii de euro, pe care trebuie să-l ramburseze până în anul 2023, la dobânda zero. 

    Bolea este deputatul care a promovat o ştire falsă difuzată de mass-media, conform căreia dacă  Maia Sandu ajungea preşedinte în anul 2016, avea să aducă în R. Moldova 30 de mii de sirieni. În perioada în care a deținut funcția de deputat, Bolea a avut mai multe discursuri presărate cu amenințări și limbaj licențios. În martie curent, în timp ce prezenta raportul proiectului de lege privind instituirea stării de urgență în R. Moldova, a utilizat cuvinte necenzurate.

    Stă cu chirie și se plimbă cu mașina mamei

    Vladimir Odnostalco

    Vladimir Odnostalco (22) deține funcția de deputat al fracțiunii PSRM, din noiembrie 2014. A fost acuzat că s-a căsătorit fictiv cu colega sa de partid Marina Radvan, pentru  a obține gratuit un teren în Stăuceni. Deputatul figurează într-un clasament al demnitarilor care promovează mesaje de ură. Pentru ultimii doi ani, Odnostalco indică în declarația depusă la CEC un venit oficial de circa 816 mii de lei. Soția acestuia, cu care s-a căsătorit după ce a divorțat de Marina Radvan, care activează la „Totus Art Graphics” SRL, fondată și administrată de consilierul municipal socialist Victor Poleacov, a ridicat un salariu de doar 57 de mii de lei timp de doi ani. Familia Odnostalco se plimbă, din 2020, cu mașina mamei deputatului socialist, o Toyota Camry din 2018. Tot de anul trecut, familia candidatului locuiește într-un apartament oferit în locațiune, adică în chirie.

    În septembrie 2020, ANI a inițiat procedura de control privind eventuala încălcare a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale în privința lui Odnostalco, întrucât, în 2016, a luat un împrumut de 450 de mii de lei de la compania „Exclusiv Media” SRL. Fără a-l întreba din ce resurse a întors datoria, în martie 2021 ANI a încetat controlul.

    Inga Sibova

    Inga Sibova (23) este ingineră de profesie și activează în calitate de directoare a „Cimișlia-Gaz” SRL. În 2019, a încercat să obțină un fotoliu de deputat pe listele PCRM, dar nu a acces în Parlament. Pentru ultimii doi ani, conform declarației depuse la CEC, familia Sibova a avut un venit de 600 de mii de lei din salariul de la „Cimișlia-Gaz” SRL, indemnizație de la Consiliul raional Cimișlia și pensia soțului. Candidata mai indică un teren intravilan, pe care îl are în posesie din 1993 și o casă de locuit din 2005.

    Afacerile „penale” ale lui Burduja cu socialiștii și averea de milioane subevaluată de Mudreac

    Petru Burduja

    Petru Burduja (24) a ajuns în politică în 2014, când a candidat la parlamentare pe listele PSRM. Nu devenit deputat, dar a fost angajat la Parlament ca asistent al unui deputat socialist. La scrutinul din 2019, reușește însă să ajungă parlamentar. În declaraţia depusă la CEC, Burduja indică un venit de circa 750 de mii de lei. Soţia sa este angajată la Spitalul Clinic Central şi, în ultimii doi ani,  a ridicat un salariu de 202 mii de lei. Burduja mai declară că deţine un apartament de 70 de metri pătrați, primit prin testament, patru terenuri agricole cu o suprafaţă de 1,5 ha, cu o valoare de 25 de mii de lei, şi un automobil Honda CRV, fabricat în 2010 şi cumpărat în 2017 cu 261 mii de lei. 

    Burduja s-a implicat și în afaceri cu socialiștii, din postura de administrator al companiei „Exclusiv Media” SRL, cea care deţine postul de televiziune NTV Moldova şi ТНТ Exclusiv, și care este vizată într-un dosar penal deschis pentru finanțarea ilegală a PSRM încă în 2016, dosar care nu are o finalitate. În noiembrie 2014, pe când exercita funcția de director al companiei „Monolit Construct” SRL, printr-o hotărâre dictată de Judecătoria Chișinău, acesta a fost recunoscut vinovat pentru nerespectarea legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă și amendat cu 4 mii de lei. A atacat cu recurs, iar Curtea de Apel Chișinău a trimis cauza la rejudecare în instanța de fond. În septembrie 2015, Judecătoria Chișinău a emis o altă decizie, prin care procesul contravențional intentat în privința lui Burduja a fost încetat. Burduja a fost coleg la Universitatea Agrară cu Galina Dodon, soția liderului PSRM.

    Radu Mudreac

    Radu Mudreac (25) ocupă, din 2014, fotoliul de deputat în Parlament, din partea PSRM. Este unul dintre deputații socialiști care, deși este pro-rus, deține cetățenie română. Conform declarației depuse la CEC, în ultimii doi ani Familia Mudreac a avut un venit oficial de 573 de mii de lei. Candidatul deține un teren intravilan, a cărui valoare s-ar ridica la 35 de mii de euro, un apartament dobândit în 2011 cu circa 686 mii lei, dar și o casă de locuit de 200 de m.p., pe care o deține din 2018 și a cărei valoare indicată este de 978 de mii de lei, deși imobilul valorează de cel puțin cinci ori mai mult, conform unei investigații a ZdG.  

    Deputatul conduce un automobil de model Toyota Land Cruiser, pe care l-a procurat în 2012 cu 600 de mii de lei. Mudreac indică în declarația sa de avere și interese personale că deține o cotă de participare de 50% la „Gradioni” SRL, firmă care, în 2011, a cumpărat un imobil pe str. Tighina 46 din Chișinău, unde se afla un monument de arhitectură protejat. Edificiul a fost distrus, iar în locul lui, în 2015, a fost dat în exploatare Centrul comercial „Grad”, acțiune care a ajuns în vizorul ANI abia în 2020. În urma controlului averii deputatului, inspectorul de integritate a stabilit o diferență de peste 4,5 milioane de lei între averea dobândită și veniturile realizate de către deputatul socialist și familia sa, în perioada decembrie 2014 – august 2016. În rezultat, Mudreac a fost denunțat la PG pentru îmbogățire ilicită și spălarea banilor.

    Said Muhmat Amaev

    Said Muhmat Amaev (26) vine din partea PCRM și deține funcția de antrenor-profesor în cadrul ȘSS „B. Petuhov”. Candidează alături de socialiști, chiar dacă aceștia au cerut excluderea lui din campania pentru alegerile parlamentare din februarie 2019, el fiind candidat pe circumscripția nr. 9 de la Bălți. Candidatul declară, pentru ultimii doi ani, conform declarației depuse la CEC, un venit de 343 de mii de lei din salariul său și al soției, și ea profesor de meserie. Familia Amaev deține un apartament din 1985 și un BMW 318, fabricat în 2003 și achiziționat în 2013 cu 70 de mii de lei. 

    Chiril Tatarlî

    Chiril Tatarlî (27) este agronom de profesie și, până la alegerile din 24 februarie 2019, în urma cărora a ajuns deputat, a fost președinte al raionului Taraclia. Potrivit declarației depuse la CEC, candidatul deține o casă de locuit și alte două anexe situate în Taraclia și obținute în 1984, un automobil Suzuki Grand Vitara din 2007, cumpărat în 2013 cu doar 1 850 de euro, și un VAZ 21063 din 1990. Anul trecut, acesta a devenit proprietarul a 11 terenuri agricole, cu suprafețe cuprinse între 10 și 40 de ari, toate cu o valoare totală indicată de 100 de lei. Mai are în posesie două terenuri intravilane, cu valoarea de zero lei. Tatarlî deține cinci depozite bancare în care păstrează peste 806 mii de lei și aproape 22 mii de lei. În perioada în care a deținut funcția de președinte al raionului Taraclia, acesta a redirecționat din fondul rutier al regiunii sume importante pentru a-și procura o mașină de serviciu, a face reparație în birou și a-l dota cu tehnica necesară, parte din echipament fiind destinat inclusiv aparatului președintelui raionului.

    Numele candidatei nr. 28, în articolele legate de „furtul miliardului”

    Foto: pdm.md
    Elena Beleacova

    Elena Beleacova (28) este directoare a Agenția relații interetnice, propulsată în această funcție de PSRM, după ce s-a dezlipit de PDM, cu care a participat, fără succes, în alegerile parlamentare din 2009 și 2014. Ajunsă în tabăra socialiștilor, Beleacova a fost decorată, în septembrie 2018, de președintele de atunci Igor Dodon cu „Ordinul de Onoare”. În ultimii doi ani, a avut un salariu de doar 149 de mii de lei. Conduce un automobil de marca Toyota, fabricat și procurat în 2019 cu puțin peste 24 de mii de euro. Numele Elenei Beleacova se regăsește și în articolele legate de „furtul miliardului”. Mold-street.com a scris în aprilie 2016 că un litigiu între doi oameni de afaceri scoate la iveală că Elena Beleacova nu şi-ar fi declarat conturile de milioane ale unui offshore. În declaraţiile de avere, Elena Beleacova nu menţionează nicăieri că ar fi beneficiar al firmei offshore „Mitta Group”, înregistrată pe Insulele Virgine Britanice. 

    Svetlana Căpățină

    Svetlana Căpățină (29) este consilieră comunistă în Consiliul raional Orhei și, în trecut, a încercat de două ori să obțină un mandat de parlamentară. În declaraţia prezentată la CEC, în calitate de candidat la funcţia de deputat, Svetlana Căpăţină indica 162 de mii de lei din salariu și pensie și trei bunuri imobile nefinalizate. Anul trecut, a contractat un credit în valoare de 60 de mii de lei, pe care trebuie să-l ramburseze până în anul 2023, la dobânda de 8,3%. 

    Ivanna Koksal

    Ivanna Koksal (30) a acces în Parlament, pe listele PSRM, în urma alegerilor din februarie 2019, după ce, anterior, a fost membră a Adunării Populare a UTA Găgăuzia de legislaturile a patra și a șasea. La 18 mai 2018, președintele de atunci Igor Dodon i-a acordat medalia “Meritul Civic”, „pentru contribuție la asigurarea statorniciei politice, economice și culturale a unității teritoriale autonome Găgăuzia (Gagauz-Yeri), merite în promovarea transformărilor sociale ale regiunii și activitate legislativă intensă”. 

    Potrivit unui articol realizat de Moldova Curată, sediul care găzduia redacția ziarului „Meydan”, cu o suprafață de 248 m. p, de pe strada Șciors 1 din municipiul Comrat, a intrat în posesia Ivannei Koksal în septembrie 2013. Inițial, acest imobil nu a fost inclus în declarațiile de avere ale candidatei, depuse la CEC de la Comrat. Imobilul despre care candidata susţine că l-a primit drept donație din partea surorii sale se regăsește în declarația depusă la CEC, în calitate de candidată la funcția de deputată. Tot în această declarație Koksal indică un venit oficial de 680 de mii de lei de la Parlament și 90 de mii de dolari SUA, pe care i-a cumulat soțul ei. Deputata mai indică un apartament achiziționat în 2004 și altul obținut, în 2019, prin abitație. Tot în 2019, Koksal și-a achiziționat un automobil de model Honda CRV, cu 100 de mii de lei. 

    Nicolai Rusol

    Nicolai Rusol (31) este consilier municipal în Chișinău din partea PCRM. Anterior, până în 2019, a activat în Parlament, fiind șeful cabinetului fracțiunii comuniștilor din Legislativ. În ultimii doi ani, Rusol a declarat venituri de la partid, Parlament și Primăria Chișinău, în valoare totală de 236 de mii de lei. Candidatul deține ¼ cotă-parte dintr-un apartament în Chișinău, privatizat în anii 90, și un automobil VAZ fabricat în 2005 și cumpărat în 2019 cu 10 mii de lei. 

    Se judecă cu ANI, după donațiile și cotizațiile către PSRM

    Grigore Novac

    Grigore Novac (32) este actual deputat în Parlament pe listele PSRM. În Legislativ a semnat mai multe proiecte de lege, inclusiv cel privind denunțarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Proiectul a fost examinat în prima lectură, dar a fost retras, ulterior. Novac s-a remarcat și prin implicarea în mai multe altercații, ultima dată, în iunie 2020, când s-a încăierat în timpul pauzei unei emisiuni televizate cu deputatul PAS, Mihai Popșoi. Novac l-a lovit pe Popșoi, iar cel din urmă, după ce a chemat poliția, i-a tras și el o palmă deputatului socialist.

    ANI a constatat, în iunie 2020, că Grigore Novac a încălcat legislația, inspectorul de integritate Ada Griciuc depistând o diferență vădită între veniturile și achizițiile familiei sale în mărime de 113 mii de lei, generată de procurarea automobilului Volvo XC 90, și o diferență nejustificată în mărime de 358,3 mii de lei, generată de efectuarea, în perioada 2015-2018, a plăților în scop politic sub formă de donații și cotizații către PSRM. 

    Deputatul și-a argumentat achizițiile și donațiile din acea perioadă declarând că, în 2018, la celebrarea căsătoriei, ar fi obținut 250 de mii de ruble rusești, 83 de mii de euro și 15,5 mii de dolari, dar și că, în 2012, a depus la organul fiscal o declarație prin care declara că deținea 830 de mii de lei. Inspectorul de integritate însă nu a acceptat explicațiile pe motiv că alesul poporului nu le-a susținut prin „probe concludente și nu a prezentat înscrisuri care ar confirma cu certitudine volumul banilor donați”. Totodată, inspectorul și-a argumentat decizia prin faptul că celebrarea căsătoriei implică și cheltuieli, pe care alesul poporului nu le-a raportat, dar și că „circumstanțele identificate pun la îndoială veridicitatea sumei indicate (în declarația din 2012, n.r.), precum și credibilitatea acumulării disponibilului financiar din surse legale”.

    Grigore Novac a atacat în instanță actul de constatare emis de către ANI. Până acum, în dosar au fost programate patru ședințe de judecată, următoarea urmând să aibă loc la începutul lunii iulie, cu câteva zile înainte de alegeri. 

    Datele din declarația de avere depusă la CEC arată că, în 2019-2020, familia sa a obținut venituri de aproximativ un milion de lei, soția sa fiind și ea angajată în Parlament. 

    Numele lui Novac a fost vizat, tangențial, și într-o cauză penală, după ce, în 2011, pe când era jurist la Fundația „Soluția” a dobândit, gratuit, împreună cu alte 300 de familii, terenuri publice în comuna Stăuceni, municipiul Chișinău, în calitate de familii nou-formate. Cauza penală inițiată pentru a verifica circumstanțele alocării terenurilor nu are însă o finalitate. 

    Funcțiile publice ale familiei Lebedinschi

    Adrian Lebedinschi

    Adrian Lebedinschi (33) este și el actual deputat socialist. Anterior, a fost polițist și avocat. Este implicat în politică, din 2014, pe listele PSRM, deși deține și cetățenie română. A declarat public că a depus cerere pentru a renunța la ea, dar informațiile oficiale, prezentate de presă, l-au contrazis. 

    Cei doi frați ai deputatului, Maxim și Cornel, dețin și ei funcții publice. Unul este secretar general al Comisiei Electorale Centrale, iar celălalt este secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne, fiind propus în luna aprilie la funcția de director al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Recent, și soția candidatului Adrian Lebedinschi, Veronica, s-a ales cu o funcție nouă, după ce a câștigat recent un concurs organizat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale pentru ocuparea funcției de director al Instituției Publice Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare. 

    Numele candidatului figurează în mai multe litigii și procese contravenționale, legate de pretinse încălcări ale regulamentului circulației rutiere. În februarie 2020, el a obținut câștig de cauză în procesul intentat MAI-ului, după ce, la 1 noiembrie 2008, a fost traumat grav în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, fiind recunoscut invalid de gradul 1. Lebedinschi nu a fost de acord cu despăgubirile acordate, iar ulterior, cu faptul că statul nu și-a onorat obligațiile integral. În ultima decizie luată de CSJ statul urma să-i achite acestuia suma de 693 de mii de lei cu titlu de plăți suplimentare pentru fiecare zi de întârziere, dar și cheltuieli de asistență juridică. 

    În ultimii doi ani, Adrian Lebedinschi și soția sa au raportat venituri oficiale de aproximativ 7,5 milioane de lei din salarii, indemnizații, despăgubiri, moștenire sau vânzarea unor apartamente și mașini. Familia candidatului declară un apartament de 221 de metri pătrați, aproape 7 hectare de terenuri și două mașini: Lexus ES 300H, fabricat în 2019 și cumpărat în 2020 cu 20 de mii de euro și Hyundai Santa Fe, fabricat în 2014 și cumpărat în 2016 cu (doar) 8,9 mii de euro. 

    Alexandr Nesterovschi

    Alexandr Nesterovschi (34) este și el actual deputat socialist. S-a implicat în politică alături de PCRM, la Bălți, dar în 2011 a părăsit partidul, spunând că „vrem să construim un partid fără păpuşari”. Imediat a aderat la PSRM, iar în ultimii ani a fost printre cei mai devotați sponsori ai formațiunii, donând peste 250 de mii de lei. 

    În decembrie 2020, ANI a constatat că Nesterovschi a încălcat regimul juridic al incompatibilităților, exercitând simultan funcția de administrator de firmă și cea de deputat în Parlament. Sergiu Popa, inspectorul de integritate care a examinat cazul, a dispus ca, după ce actul de constatare va rămâne în vigoare, în termen de 15 zile, alesului poporului să-i fie retras mandatul. Totodată, acesta a fost decăzut din dreptul de a exercita o funcție publică sau una de demnitate publică pe o perioadă de trei ani. Decizia a fost luată după ce inspectorul a probat faptul că Nesterovschi a semnat mai multe documente în favoarea firmei, „Fama Glamosa” SRL, companie în care deținea funcția de administrator, în timp ce făcea legi în Parlament și în care deține o cotă de 50%. Alexandr Nesterovschi a atacat în instanță actul emis de ANI, următoarea ședință de judecată fiind programată pentru finele lunii iulie. Dacă actul va rămâne în vigoare, Nesterovschi nu va putea să-și exercite mandatul de deputat.

    În declarația de avere pe proprie răspundere depusă la CEC, Nesterovshi a indicat venituri de aproape 700 de mii de lei. Candidatul declară un automobil Ford fabricat în 2011 și nicio locuință proprie. 

    Adrian Albu

    Adrian Albu (35) este secretarul general al Parlamentului R. Moldova și fost consilier al președintelui fracțiunii PSRM din Parlament. A candidat și în 2019 la funcția de deputat din partea PSRM. În ultimii doi ani, familia Albu a raportat venituri oficiale de 2,2 milioane de lei din salarii, indemnizații și vânzarea unui apartament. În 2020, a cumpărat un teren de 7 ari. Familia Albu declară două apartamente, unul cu o suprafață de 130 de metri pătrați, dobândit anul trecut, dar și două mașini: Volkswagen Touran și Skoda Superb. 

    Litigiul candidatului nr. 36 cu ambasadorul azer în R. Moldova

    Gaik Vartanean

    Gaik Vartanean (36), și el deputat socialist. A fost asistent al unui deputat socialist, iar ulterior, din 2015, consilier municipal în Chișinău pe listele aceluiași partid. Anterior, a locuit și a lucrat timp de câțiva ani în SUA. 

    În iulie 2020, Ambasada Republicii Azerbaidjan în R.Moldova i-a acuzat pe Vartanean și pe fostul consilier prezidențial Ernest Vardanean că ar fi făcut parte dintr-un grup al comunității armene care a generat un conflict cu un alt grup de protestatari azeri și „au încălcat dreptul participanților la protestul pașnic organizat”. Conform unui comunicat emis de misiunea diplomatică, „această circumstanță a făcut parte dintr-o provocare planificată din partea comunității armene”. A existat și un litigiu între candidatul socialiștilor și ambasadorul azer în R. Moldova, Gudsi Dursun Oglu Osmanov, în care Vartanean solicita prejudicii morale. În luna mai curent, litigiul s-a încheiat prin emiterea unei încheieri de încetare a procesului. 

    În ultimii doi ani, Vartanean a raportat venituri oficiale în valoare de 680 de mii de lei din salariu și indemnizații. El declară trei automobile: două de model Renault Megane și unul de model Kia Clarus, dar și datorii de 300 de mii de lei contractate în 2020.

    Svetlana Popa

    Svetlana Popa (37) a fost deputată și consilieră municipală pe listele PCRM, iar ulterior, în 2010, a trecut la PSRM, devenind, din nou, consilieră municipală. Popa activează în calitate de marketolog în cadrul firmei „Europrod Invest”, care gestionează magazinele ce activează sub brandul Meat House. 

    În 2010, Popa a fost vizată în câteva articole de presă în care se menționa despre legăturile și implicarea ei în privatizarea mai multor bunuri publice: două bunuri ale MAI și o bază de odihnă de la Vadul lui Vodă. Deși se preciza atunci că Procuratura Generală a inițiat o cauză penală, aceasta nu a avut o finalitate în privința Svetlanei Popa. 

    În ultimii doi ani, Svetlana, împreună cu soțul Iurie, angajat în cadrul Biroului Vamal Centru, au înregistrat venituri oficiale de 425 de mii de lei. Soții Popa declară un apartament de 120 de metri pătrați, o casă de locuit de 87 de metri pătrați, un garaj, o debara și 3,5 hectare de terenuri agricole. Svetlana Popa are o cotă de 50% în compania „Linimobil Grup”, unde îl are în calitate de partener pe un oarecare Gheorghe Papuc, nume similar cu cel al fostului ministru de Interne din perioada în care Popa era acuzată că a contribuit la privatizarea unor bunuri ale instituției. Contactată de ZdG, Svetlana Popa ne-a spus, pe un ton nesigur, că ar fi vorba „de o coincidență de nume”, însă a evitat să ofere detalii. 

    Diana Caraman

    Diana Caraman (38) este membră PCRM și, anterior, a candidat la funcția de consilieră municipală pe listele acestui partid. Este vorbitoare de limbă rusă, iar la evenimentul de lansare a candidaților comuniști în alegerile locale din 2019, ea a cerut presei să-i permită să se exprime în limba rusă, după ce a încercat, în prealabil, să vorbească românește. Economistă de profesie, Caraman a fost, până în 2019, asistenta unui deputat PCRM. În ultimii doi ani, ea a raportat venituri oficiale în valoare de aproximativ 135 de mii de lei. Candidata nu declară locuință personală și nici automobil.

    Rita Manole

    Rita Manole (39) a fost „asistenta personală” a liderului PSRM Igor Dodon în perioada în care acesta a ocupat fotoliul de președinte al R. Moldova. A candidat și anterior pentru funcția de deputat pe listele PSRM. 

    În ultimii doi ani, familia Manole a raportat venituri oficiale în sumă de aproximativ 400 de mii de lei, soțul ei fiind acum angajat la compania „Exclusiv Media”, firmă care gestionează o mare parte din imperiul media al socialiștilor. În 2016, candidata a primit, cu titlul de donație, o casă, iar ulterior a explicat pentru portalul moldovacurata.md că imobilul a fost donat de soacra sa și că, de fapt, ea și soțul său locuiau în el de 13 ani. Tot atunci, Manole, care a donat de-a lungul anilor sume generoase pentru PSRM, chiar dacă, potrivit declarațiilor de avere, nu dispunea de venituri suficiente, spunea că banii donați partidului proveneau „de la prietenii și rudele aflate peste hotare și care sunt susținătorii Partidului Socialiștilor”. 

    Elena Iurcenco

    Elena Iurcenco (40), pedagog de meserie, este directoarea Liceului „Mihail Guboglo” din Ceadîr-Lunga. Împreună cu soțul, și el profesor la același liceu, familia candidatei a avut, în ultimii doi ani, venituri în sumă de 433 de mii de lei. Soții Iurcenco declară un automobil Opel fabricat în 2010 și cumpărat în 2019, dar nu indică în documentul depus la CEC nicio locuință.  

    Lista completă a candidaților la funcția de deputat din partea Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor poate fi văzută aici.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Autoritățile din Sănătate anunță 15 decese și 1 371 de cazuri noi de COVID-19, înregistrate în ultimele 24 de ore

    Ministerul Sănătății anunță că miercuri, 22 septembrie, au fost înregistrate 15 decese și 1 371 de cazuri noi de infectare cu COVID-19. Din numărul total de cazuri, 21 cazuri asociate cu contact în afara țării:…
    Autoritățile din Sănătate anunță 15 decese și 1 371 de cazuri noi de COVID-19, înregistrate în ultimele 24 de ore

    CNESP: Accesul în unități HoReCa și evenimente festive în localitățile aflate sub cod roșu va fi permis doar cu certificatul COVID-19 sau rezultatul negativ al testului

    Măsurile de sănătate publică pentru gestionarea pandemiei COVID-19 vor fi aplicate diferențiat, în funcție de rata de infectare în fiecare localitate în parte. Asttfel, de la 1 octombrie în localitățile af…
    CNESP: Accesul în unități HoReCa și evenimente festive în localitățile aflate sub cod roșu va fi permis doar cu certificatul COVID-19 sau rezultatul negativ al testului

    România începe vaccinarea populației împotriva COVID-19 cu a treia doză, din 28 septembrie

    Vaccinarea cu doza a treia începe în 28 septembrie în România, a anunțat premierul român Florin Cîțu. Sunt eligibili toți cei care au făcut a doua doză în urmă cu cel puțin 6 luni, scrie presa de peste Prut. „A…
    România începe vaccinarea populației împotriva COVID-19 cu a treia doză, din 28 septembrie

    DOC/ Persoanele fizice din R. Moldova ar putea cumpăra direct valori mobiliare de stat. Proiectul de hotărâre, aprobat de Guvern

    Cabinetul de miniștri a aprobat în cadrul ședinței de miercuri, 22 septembrie, Conceptul Programului de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat (VMS) persoanelor fizice în R. Moldova. Programul prevede cr…
    DOC/ Persoanele fizice din R. Moldova ar putea cumpăra direct valori mobiliare de stat. Proiectul de hotărâre, aprobat de Guvern