Organizația criminală „Plahotniuc”: modul de constituire, coordonare și finanțare. Cum a argumentat instanța vinovăția lui Plahotniuc
În 2009, a pus bazele unei organizații criminale pe care a condus-o timp de un deceniu, mai târziu și-a extins structura, antrenând în activitatea organizației „persoane cu funcții de demnitate publică din cadrul legislativului, executivului și justiției, care îi lobau interesele și-i rezolvau eventualele probleme”, iar ulterior și-a îndeplinit planul infracțional – sustragerea ilicită a mijloacelor bănești din sistemul bancar moldovenesc. Așa a ajuns Vladimir Plahotniuc să fie recunoscut vinovat în primă instanță pentru crearea și conducerea unei organizații criminale.
Întru argumentarea vinovăției lui Plahotniuc, instanța a invocat probe prezentate de acuzare. În mare parte, instanța s-a referit la declarațiile unei martore sub acoperire, pe care le-a coroborat cu dovezi culese din raportul kroll, acte emise de instituții bancare sau instituții de stat.
Instanța a subliniat că „în concluziile scrise, partea apărării, nu a contestat probele prezentate de acuzatorul de stat, dar s-a limitat doar la critici de ordin procedural, indicând care acțiuni urmau să fie probate de partea acuzări”.
Crearea și structurarea organizației criminale – probele invocate de instanță
Potrivit deciziei motivate, organizația criminală „Plahotniuc” a fost constituită în 2009, fără a fi clar indicat și argumentat momentul exact al înființării. În sentință însă este menționat anul 2009 și în contextul în care Vladimir Plahotniuc vine în Legislativ, obținând pentru prima oară o funcție de demnitate publică.
Din declarațiile martorilor Olesea Macari, Elizaveta Negru, Dina Machidon, Alina Deliana și Ileana Puica — foste angajate în holdingul lui Vladimir Plahotniuc, instanța reține că „activitatea inculpatului era deservită de o structură administrativă stabilă, organizată și ierarhizată, având drept centru de funcționare clădirea Global Business Center (n.r. GBC)”.
Sentința evidențiază declarațiile Alinei Deliana, care „a confirmat funcționarea în cadrul GBC a unei infrastructuri de recepție, protocol și transmitere a documentelor, inclusiv către biroul notarial al Olgăi Bondarciuc, ceea ce susține existența unui centru logistic și administrativ prin care se desfășurau activitățile curente ale structurii”.
„Olesea Macari, Elizaveta Negru și Ileana Puica au făcut declarații despre utilizarea unor carduri corporative emise de bănci străine, folosite pentru cheltuieli de deplasare, logistică ori alte cheltuieli efectuate în interesul inculpatului sau al familiei sale”, indică instanța, adăugând că „faptul că aceste cheltuieli erau justificate prin rapoarte și prezentate ulterior pentru verificare confirmă existența unui mecanism de control intern, iar nu desfășurarea unor activități disparate și necoordonate”.
Instanța reține că organizația creată de Plahotniuc reprezenta o structură constituită atât din persoane fizice, cât și din persoane jurice – rezidente sau nerezidente.
Potrivit declarațiilor martorei *Maria Ursu, companiile care făceau parte din organizația criminală „nu funcționau autonom, ci într-un sistem coordonat, în care pentru activitatea companiilor din zona transparentă erau delegate anumite persoane concrete, iar pentru activitatea companiilor offshore (n.r. înregistrate în offshore-uri precum Cipru sau Belize) exista un cerc restrâns de persoane, în special Andronachi Vladimir, care avea acces la conturi și parole”.
Totodată, potrivit aceluiași martor, declarațiile căruia au fost luate în considerare de instanță, „colaborarea lui Vladimir Plahotniuc cu cetățeanul român Bogdan Gheorghiu și grupul UNIASIA ( n.r. specializat în structurarea afacerilor și administrarea activelor prin rețele internaționale de companii) avea drept scop structurarea afacerilor, folosirea de nominali și ascunderea beneficiarului efectiv al activelor și investițiilor”.
Astfel, potrivit sentinței, „din declarațiile martorului (n.r. *Maria Ursu) și probele materiale cercetate, se deduce că persoane precum Adrian Candu, Cezara Salinski, Ghenadie Sajin, Valentin Zubic, Mihail Pocnea, Vladimir Andronachi, Olga Dnestrean, Corina Alexandrescu, Ileana Mihaela Burcea, Peter Paul Fischer și alții aveau drept activitate cooptarea unor persoane în calitate de nominali, beneficiari declarați, administratori corporativi, gestionari de conturi ori intermediari, în cadrul unui sistem coordonat și subordonat acelorași interese, ceea ce constituie o manifestare concretă a căutării și angajării de membri.”
Adunările membrilor organizației criminale, argumentate tot prin declarațiile martorei sub acoperire
Cu referire la modalitatea normativă ținerea de adunări ale membrilor unei organizații criminale, completul reține că „faptele investigate presupun implicarea unei multitudini de persoane fizice și juridice, care, privite separat, apar ca realizând acțiuni economico-financiare distincte, însă, privite în ansamblu, contribuiau la realizarea aceluiași rezultat, și anume creșterea artificială a lichidităților în cele trei bănci, acordarea succesivă a unor credite către persoane fizice și juridice interpuse, reintroducerea fondurilor în circuit pentru a crea premisele unor noi creditări și, în final, sustragerea mijloacelor bănești printr-un mecanism sofisticat de transferuri bancare”.
Tot instanța indică despre faptul că „un asemenea rezultat nu putea fi atins în mod spontan, haotic sau exclusiv prin acțiuni individuale izolate, ci presupunea în mod necesar o coordonare și o sistematizare atentă a etapelor de realizare, a persoanelor implicate și a sarcinilor atribuite fiecăruia”.
Astfel, și în acest context, instanța invocă spre argumentarea deciziei sale declarațiile martorei sub acoperire. Potrivit *Mariei Ursu, „în jurul inculpatului exista un cerc de persoane prin care se transmiteau și se executau instrucțiuni”.
Instanța subliniază că „declarațiile martorului dovedesc existența unor întruniri și discuții între persoanele aflate în poziții relevante ale structurii, întruniri în cadrul cărora erau puse în discuție proiecte comune și erau luate decizii privind executarea lor”.
Completul mai adaugă că „pentru realizarea mecanismului descris de acuzare, ERA NECESARĂ existența unui „staff” de persoane responsabile de modificările în acționariatul băncilor, a unui alt cerc de persoane însărcinate cu înregistrarea și gestionarea persoanelor juridice în jurisdicții permisive, precum și a unor persoane ori instituții care să asigure lipsa intervenției eficiente din partea organelor de control și supraveghere”.
Totuși, instanța nu indică expres în argumentarea sa existența și componența acelui staff, precum și nominal persoanele și instituțiile care au asigurat lipsa intervențiilor.
Îm schimb, instanța reține că „acțiunea convergentă a unor asemenea paliere nu puteau funcționa fără discutarea problemelor de interes comun și fără adoptarea unor decizii privind planurile și sarcinile fiecărei componente. Această concluzie este compatibilă și cu informațiile relevate de raportul Kroll, în măsura în care acestea descriu un mecanism complex, repetitiv și etapizat, implicând mai multe entități și transferuri succesive, ceea ce presupune inevitabil coordonare, planificare și suprapunerea controlată a activităților mai multor persoane. Instanța apreciază că logica operațională a mecanismului descris susține concluzia privind existența unor întruniri și consultări între membrii ori reprezentanții structurii”.
În aceste circumstanțe, completul constată existența unor întruniri, consultări și coordonări între persoanele implicate în realizarea scopului comun, în cadrul cărora erau discutate probleme de interes comun și erau stabilite planurile și sarcinile organizației.
Întreținerea financiară a organizației criminale
Cu referire la modalitatea de crearea a fondurilor bănești utilizate pentru întreținerea organizației criminale, instanța apreciază tot declarațiile *Mariei Ursu drept concludente. Potrivit sentinței, martora „confirmă nu doar existența unor fonduri, ci și faptul că acestea erau organizate și conservate într-un circuit propriu, pentru a servi realizării planurilor și sarcinilor organizației”.
Un exemplu relevat de instanță îl reprezintă întreținerea yachtul HONOR. *Ursu a declarat că toate cheltuielile lunare de întreținere, îmbunătățire și salarizare a personalului erau achitate de Plahotniuc, prin structurile lui Bogdan Gheorghiu, iar aceste transferuri erau ulterior compensate din soldul pe care inculpatul îl avea în gestiunea grupului UNIASIA.
Instanța subliniază că „această concluzie este puternic susținută și din informațiile examinate din raportul Kroll II. Potrivit acestora, rezultă că peste 30 milioane USD, provenind cel puțin parțial din fonduri frauduloase suspectate, au fost transferate în conturi bancare asociate cu Plahotniuc, inclusiv în conturile Longford Partners Ltd, Rastel European Trade Corp și Rowallan Overseas SA. Din același raport reiese că Longford a primit 24,5 milioane USD din mecanismul principal de spălare, Rastel 5,3 milioane USD, iar Rowallan 0,5 milioane USD direct din conturile mecanismului de spălare de bază, toate aceste fonduri fiind ulterior redirecționate către entități legate de grupul Plahotniuc”.
Instanța concluzionează că Plahotniuc „a creat și a menținut fonduri bănești și alte valori economice în cadrul unor companii și structuri afiliate, le-a păstrat în circuitul controlat de persoane apropiate ori interpuse și le-a utilizat ori redistribuit în vederea realizării planurilor și sarcinilor organizației create și conduse de el”.
Instrumentele organizației criminale: canale secretizate de comunicare și adrese de e-mail personalizate
Tot declarațiile martorului sub acoperire au servit drept argumente pentru stabilirea instrumentelor utilizate de organizația criminală pentru săvârșirea infracțiunilor imputate.
Instanța subliniază că *Maria Ursu a declarat că una dintre condițiile colaborării lui Vladimir Plahotniuc cu grupul UNIASIA era utilizarea unor canale protejate de comunicare, oferite și controlate exclusiv de către reprezentanții acestui grup. Aceasta a precizat că au fost create adrese poștale electronice cu domeniul „uniasia”, iar discuțiile erau purtate prin programele Trema și Semaphor
Completul punctează că, analizate în coroborare, companiile utilizate în jurisdicții transparente și offshore, conturile bancare aferente acestora, mecanismele de acces și operare asupra resurselor bancare, canalele protejate de comunicare prin domeniul „uniasia” și aplicațiile Trema și Semaphor, persoanele desemnate în calitate de beneficiari efectivi formali, administratori ori reprezentanți, precum și structurile juridice și corporative folosite în proiectele Insidown LTD, Querios Holdings LTD, Real Concept Imobil, și altele au constituit mijloace concrete prin care a fost asigurată realizarea și eficientizarea activității infracționale investigate.
„Totodată, actele bancare examinate, inclusiv cele relevate de raportul Kroll II, precum și documentele privind Real Concept Imobil, Investment Management Group, Anik Imobil, Autanura Services, Capital Lider LP și Finberg Resources LP, confirmă că aceste entități și mecanisme nu au avut un rol neutru, ci au servit la transferarea, canalizarea, mascarea și dispersarea fondurilor și activelor, în scopul păstrării controlului real asupra acestora și al ascunderii provenienței lor”, adaugă completul.
Colaborarea dintre Plahotniuc și Șor
Instanța argumentează activitatea organizației criminale Plahotniuc prin coordonarea planurilor și acțiunilor criminale cu alte organizații și grupuri criminale sau infractori aparte din țară ori din străinătate, utilizând, de asemenea, declarațiile *Mariei Ursu.
Martora a comunicat că Vladimir Plahotniuc acționa prin înțelegere prealabilă și în participație nu doar cu persoane din anturajul său apropiat, ci și cu grupul condus de Ilan Șor, precum și cu alte persoane și grupuri criminale organizate.
Instanța invocă și scrisoarea Serviciului de Informații și Securitate din 15 octombrie 2019, care relevă date potrivit cărora inculpatul, persoanele sale de încredere ar fi beneficiat, prin intermediul unor companii offshore și al unor entități controlate prin persoane de încredere, de mijloace financiare provenite din creditele acordate fraudulos companiilor controlate de Ilan Șor, fonduri care au fost ulterior integrate în circuitul legal.
„De aici reiese veriga de legătură între structura condusă de Plahotniuc și alte circuite de valorificare și integrare a fondurilor provenite din activitatea grupului Șor”, menționează instanța.
Ziarul de Gardă a analizat argumentele instanței privind vinovăția lui Vladimir Plahotniuc în realizarea infracțiunilor de escrocherie și spălare de bani și a constatat existența colaborării între Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.
Schema de escrocherie și spălare de bani expusă în sentința de condamnare a lui Plahotniuc funcționa în felul următor: Șor lua credite prin intrermediul unor companii controlate de el direct sau prin persoane interpuse, iar ulterior transfera banii altor firme din zone offshore, controlate direct sau prin intermediari de Vladimir Plahotniuc.
Schema a funcționat, conform datelor din sentință, în zeci de episoade. O parte din banii sustrași din băncile care ulterior au falimentat reveneau în R. Moldova la companii controlate de Plahotniuc, fiind utilizați pentru diverse plăți, rambursare de credite sau chiar pentru procurarea unui avion cu peste 20 de milioane de dolari SUA. În sentință sunt expuse denumirile a zeci de firme, în multe dintre ele existând confirmarea că Plahotniuc era beneficiarul lor final.
