Cum sunt protejate drepturile persoanelor cu dizabilități psihosociale

Sistemul național de justiție nu este pregătit să ofere acces deplin la procese echitabile persoanelor cu dizabilități psihosociale. Deși în ultimii ani statul nostru a făcut progrese pe acest segment, în multe cazuri, persoanelor cu dizabilități psihosociale le sunt în continuare încălcate drepturile. Subiectul a fost pus în discuție în cadrul unei mese rotunde, la care au participat vineri, 24 februarie, mai mulți reprezentanți ai societății civile. Participanții la discuție au dezbătut cum persoanele cu dizabilități psihosociale pot să-și apere drepturile în instanța de judecată, ce pot face dacă sunt deposedate în mod abuziv de capacitatea de exercițiu, dar și cum le este respectat dreptul la muncă.

Drepturile persoanelor cu dizabilități psihosociale sunt în continuare încălcate

Elena Stăjilă, juristă, directoare de program în cadrul Centrului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (CDPD), menționează că de-a lungul anilor statul a făcut prea puține progrese pentru asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilități psihosociale.

„Statul a reușit să monitorizeze doar unele cazuri ale persoanelor cu dizabilități în care au fost instituite măsuri de ocrotire judiciară. Autoritățile s-au rezumat la modificarea sau înlocuirea unor terminologii. Atât. În esență, persoanele care se află sub ocrotire judiciară sub formă de tutelă în continuare sunt lipsite de capacitatea de exercițiu”, spune experta.

Și Vanu Jereghi,directorul executiv al Institutului pentru Drepturile Omului, a subliniat că lipsește un progres semnificativ pe segmentul respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități psihosociale.

„Am reprezentat în instanța de judecată o doamnă care după naștere s-a pomenit cu o maladie de sănătate mintală. Soțul ei a lipsit-o de capacitatea de exercițiu și a adus în casă o altă femeie cu care locuia. Ei locuiau în apartamentul doamnei și soțul primea alocația ei, dar nu-i dădea bani deloc. Ea a ajuns să mănânce din tomberoane. Doamna a încercat să obțină divorțul, pentru că ea nici nu mai da pe acasă, ca să nu se intersecteze cu soțul ei și acea femeie, dar s-a pomenit în situația în care instanța de judecată i-a refuzat divorțul. Au motivat prin faptul că ea este lipsită de capacitatea de exercițiu. Deci, în acte, ea era zero. Instanța așa și i-a zis”, a subliniat directorul executiv al Institutului pentru Drepturile Omului.

Expertul consideră că există o problemă de mentalitate printre judecători și procurori. „Noi trebuie să lucrăm la îmbunătățirea legislației, astfel încât, în astfel de cazuri (când oamenii legii manifestă prejudecăți, n.r.), cel care a fost vinovat să fie pedepsit”, menționează Vanu Jereghi.

Instituția tutelei are carențe legale

În prezent, o mare parte din persoanele cu dizabilități psihosociale au nevoie de tutore. Instituția tutelei însă are carențe legale, spun experții. „În prezent, ca să fii ocrotitor autorizat, trebuie să ai autorizație, dar acest articol din lege este pur declarativ. Noi nu avem capacități să elaborăm regulamente, hotărâri de Guvern, pentru ca această normă să fie funcțională”, spune Vanu Jereghi.

Jurista din cadrul Centrului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități menționează că în 2016, împreună cu Codul Civil, a fost modificat și Codul de Procedură Civilă, care a stabilit expres că capacitatea de exercițiu a drepturilor procedurale este deplină atunci când este vorba despre instituirea măsurilor de ocrotire judiciară. „Atunci când este vorba despre instituirea tutelei sau curatelei, sau a unei alte măsuri, persoana chiar dacă se află sub măsură judiciară are dreptul să se adreseze în instanța de judecată, să conteste această decizie (de instituire a tutelei, n.r.)”, afirmă Elena Stăjilă.

Ombudsmanul recepționează puține sesizări privind încălcarea drepturilor persoanelor cu dizabilități psihosociale

Ion Miron, reprezentantul Avocatului Poporului, menționează că în ultimii cinci ani instituția a recepționat doar 10-12 sesizări nemijlocit de la persoanele cu dizabilități psihosociale. „Am avut sesizări din partea instituțiilor rezidențiale unde persoanele respective locuiesc permanent sau temporar sau din partea instituțiilor medicale unde sunt internate pentru tratament. Am avut sesizări când persoanele trebuiau externate și nimeni nu venea să le ia acasă”, spune Ion Miron.

Potrivit lui, problemacea mai mare constă în apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități psihosociale care sunt plasate în centrele de plasament temporar și în apărarea drepturilor persoanelor care au rămas singure. „Nu mai vorbesc de situația persoanelor care se află la tratament forțat, la spitalul de psihiatrie. În ceea ce ține de dreptul de a fi reprezentat în instanța de judecată, iarăși întâlnim o sumedenie de probleme. Pe de o parte, este vorba despre capacitatea statului de a face față necesităților persoanelor cu dizabilități, pe de altă parte, vorbim despre factorul uman – fie insuficiența personalului, fie lipsa personalului calificat. În același timp, vorbim despre atitudinea autorităților”, mai spune Ion Miron.

„Angajatorii găsesc metode de a ocoli normele legale”

În ceea ce privește dreptul la muncă al persoanelor cu dizabilități, psihoterapeutul Arcadie Astrahan, administrator al Asociației Obștești „Ps’Inclusion”, menționează că în acest domeniu au fost înregistrate progrese semnificative, fiind alocate resurse substanțiale.

„La capitolul dreptului la muncă stăm mult mai bine, comparativ cu altele. În R. Moldova statul a alocat Asociației „Motivație”, specializată în acordarea suportului pentru persoanele cu dizabilități în vederea incluziunii lor sociale, pentru anul trecut, circa 45 de mii de lei pentru programul de angajare asistată pentru o persoană. Pe lângă acestea, Serviciul Fiscal de Stat oferă subvenții angajatului de la 100% până la 300% din suma impozitelor declarate și achitate aferente plăților salariale calculate”, susține Arcadie Astrahan.

Deși conform Hotărârii nr. 78 din 26.05.2021, statul este angajat să susțină și să asiste persoanele cu diverse dizabilități prin intermediul programului de angajare asistată, Elena Stăjilă susține că angajatorii manifestă reticență.

„Cu toate că acest mecanism există, nu se implementează din cauză că angajatorii au găsit diverse metode de a ocoli această normă. Mai mulți angajatori au printre angajați cel puțin o persoană cu dizabilități. Ei desfac contractul de muncă, iar a doua zi angajează tot aceeași persoană, pentru a raporta la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă că au angajat o persoană cu dizabilități. Astfel, ei fentează legea”, menționează directoarea de program din cadrul CDPD.

„Standardele internaționale privind accesul persoanelor cu dizabilități la asistență juridică sunt implementate în Republica Moldova doar parțial”

Studiul „Evaluarea cadrului normativ și a politicilor din sectorul justiției prin prisma standardelor internaționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități și a Cadrului Internațional de Excelență Judecătorească”, publicat de Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități în 2023, arată că standardele internaționale privind accesul persoanelor cu dizabilități la asistență juridică sunt implementate în Republica Moldova doar parțial, întrucât există lacune privind reglementarea mecanismului de acordare a asistenței juridice achitate parțial de către beneficiar, precum și privind mecanismele de control al calității serviciilor prestate.

Conform studiului, „instanțele judecătorești au întreprins unele acțiuni privind aprobarea programelor/planurilor/strategiilor instituționale pentru asigurarea accesibilității la infrastructură, la informație și comunicare pentru persoanele cu diferite tipuri de dizabilități. Cu toate că majoritatea instituțiilor din sectorul justiției au manifestat deschidere pentru creșterea gradului de accesibilitate al sediilor sale, se observă că măsurile întreprinse s-au limitat la amenajarea rampelor de acces, nefiind întreprinse acțiuni privind adaptarea încăperilor în care sunt deservite persoanele cu dizabilități, inclusiv a grupurilor sanitare. Totodată, observăm că lucrările de accesibilizare vizează în principal cerințele de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, fiind neglijate cerințele de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități de vedere, de auz și psihosociale”.

În același timp, până în prezent nu au fost elaborate actele normative care ar reglementa cadrul de realizare a măsurilor de ocrotire. În special, în cadrul normativ național lipsesc reglementări cu privire la: instrumentele de evaluare a capacității de exercițiu în diferite domenii ale vieții, precum și a măsurilor de ocrotire și suport; modalitatea înregistrării actelor privind instituirea, modificarea sau revocarea măsurilor de ocrotire, a instrucțiunilor pentru persoanele care îndeplinesc funcția de ocrotitor, precum și a instituțiilor care ar trebui să țină evidența acestor date; modul de ținere a evidenței separate a patrimoniului, activităților persoanei ocrotite, de păstrare a elementelor probatorii privind modul de exercitare a măsurilor de ocrotire de către persoana însărcinată cu ocrotirea, precum și mecanismul de sancționare pentru exercitarea defectuoasă a acestor sarcini. „Lipsa remunerării pentru obligațiile exercitate de ocrotitor în legătură cu instituirea măsurii de ocrotire reprezintă o barieră serioasă în calea implementării eficiente a reformei capacității juridice, contribuind la creșterea numărului de persoane rămase fără ocrotire”, mai spun autorii studiului.

Pe de altă parte, unele prevederi din legislația de procedură civilă pot determina justițiabilii cu dizabilități cu posibilități financiare reduse să renunțe la participarea în cadrul procedurilor pre judiciare și judiciare, din cauza costurilor excesive legate de deplasarea la instanță, de efectuarea expertizei sau audierea martorului, expertului și specialistului, mai arată studiul. „Legislația procesuală penală exclude posibilitatea participării directe a persoanei considerate ca fiind incapabilă, substituind deciziile și preferințele acesteia, în legătură cu exercitarea drepturilor procesuale, cu cele ale reprezentantului său legal. O asemenea abordare contravine standardelor internaționale privind accesul la justiție al persoanelor cu dizabilități”, se mai arată în studiu.

Acest articol a fost realizat grație suportului poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestui articol este responsabilitatea Ziarului de Gardă și nu reflectă neapărat opinia USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.