Şefi noi cu „păcate” vechi la Judecătoria Chişinău

Radu Ţurcanu şi Ghenadie Pavliuc, magistraţi implicaţi în luarea unor decizii dubioase, au fost numiţi de preşedintele Igor Dodon, fără rezerve şi după prima solicitare venită din partea Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţii de conducere la Judecătoria Chişinău. Ţurcanu a fost desemnat pentru un mandat de patru ani la şefia celei mai mari instanţe de fond din ţară, iar Pavliuc s-a ales cu funcţia de vicepreşedinte. Consilierul preşedintelui pe probleme juridice a argumentat decizia şefului statului prin faptul că toate instituţiile statului abilitate cu verificarea integrităţii judecătorilor nu au găsit probleme în activitatea acestora.

Vineri, într-un anonimat total, în Monitorul Oficial a fost publicat decretul privind numirea lui Radu Ţurcanu în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Chişinău, formată la 1 ianuarie 2017 prin unificarea celor cinci instanţe teritoriale din capitală, precum şi decretul prin care magistratul Ghenadie Pavliuc a fost instalat în una din cele 5 funcţii de vicepreşedinte al acestei instanţe. Deşi numirile sunt importante, vizând cea mai numeroasă instanţă din ţară, ele nu au fost însoţite de un anunţ oficial din partea Preşedinţiei, aşa cum se obişnuia cu alte ocazii similare.

Consilierul preşedintelui: „Este şi cumătrul lui Andrei Năstase”

Radu Ţurcanu la o şedinţă din cadrul Institutului Naţional al Justiţiei

„Radu Ţurcanu este şi cumătrul lui Andrei Năstase. Şi asta nu cred că este un temei pentru a-i refuza numirea în funcţie, chiar dacă sunt foşti colegi şi aşa mai departe. Aspectul politic nu are nicio legătură”, îşi începe argumentarea deciziei preşedintelui Igor Dodon consilierul în domeniul juridic şi relaţiilor instituţionale din cadrul Preşedinţiei R. Moldova, Maxim Lebedinschi.

„Nu ne putem expune asupra articolelor din presă. Sunt organele specializate, cum ar fi Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS), Ministerul Afacerilor Interne (MAI) sau Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), care ne dau informaţii dacă ceva s-a adeverit sau nu. Doar în cazul în care se constată prin informaţia acestor organe specializate că judecătorul a depăşit cadrul legal, preşedintele poate refuza numirea în funcţie. În aceste cazuri, nu doar SIS-ul a dat aviz pozitiv. Chiar dacă legea prevede doar avizarea de către SIS, dl preşedinte insistă şi pe avizarea de la celelalte organe, inclusiv CNA, MAI şi Procuratura”, explică Maxim Lebedinschi.

Năstase: „E primul pe care l-aş fi trimis pe banca acuzaţilor”

Andrei Năstase

„E primul dintre judecătorii raider pe care l-aş fi trimis pe banca acuzaţilor dacă aş fi procuror”, zice Andrei Năstase, liderul Partidului Demnitate şi Adevăr, solicitat să se pronunţe pe marginea afirmaţiilor lui Maxim Lebedinschi despre relaţiile sale cu judecătorul Radu Ţurcanu. „Dacă ajungeam preşedinte, azi aveam un procuror liber, care s-ar fi ocupat şi de Plahotniuc, şi de Dodon, dar şi de Ţurcanu, Pavliuc, Dulghieru sau Simciuc”, susţine Năstase. Pe o reţea de socializare, colegul său de partid, Chiril Moţpan, a scris, la subiect, că „pe unul dintre cei doi (judecători numiţi în funcţie de Igor Dodon, n.r.) Andrei Năstase l-a avut coleg de facultate, doi ani împărţind chiar aceeaşi odaie. Dar, mai ştiu că, azi, n-ar ezita nicio clipă să-l demaşte, dacă acesta ar încălca legea, drepturile şi libertăţile omului”.

Deşi au fost numiţi în funcţii în aceeaşi zi, Radu Ţurcanu şi Ghenadie Pavliuc au avut trasee diferite. Candidatura lui Ghenadie Pavliuc, care este judecător de instrucţie în cadrul Judecătoriei Chişinău, i-a fost propusă preşedintelui Dodon de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în urma şedinţei din 31 ianuarie 2017, acesta fiind singurul candidat la fotoliul de vicepreşedinte. Astfel, Pavliuc a aşteptat aproape patru luni decizia şefului statului.

În schimb, candidatura lui Radu Ţurcanu i-a fost propusă lui Dodon de către CSM la începutul lunii martie, el fiind, la fel, singurul candidat pentru postul de preşedinte al Judecătoriei Chişinău. Ţurcanu a fost propus de CSM după ce concursul pentru suplinirea acestei funcţii a fost amânat de câteva ori, iar primul dintre ele a fost chiar anulat, după ce Ţurcanu nu a obţinut numărul necesar de voturi pentru a fi desemnat. Şi în primul concurs, şi în al doilea, Radu Ţurcanu a fost singurul aspirant la acest fotoliu.

Procedurile disciplinare clasate ale judecătorului Ţurcanu

Radu Țurcanu

Cei doi judecători au însă în spate şi repere comune, ambii fiind, de-a lungul anilor, implicaţi în luarea unor decizii catalogate ulterior drept dubioase. Radu Ţurcanu, de exemplu, care este judecător din anul 2007, activând în toată această perioadă doar la Judecătoria sect. Botanica, în 2011, a examinat, în termen record, cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca, ex-preşedintele SA Franzeluţa, după ce acesta fusese demis de către consiliul de administraţie al societăţii pe acţiuni. Baleca fusese demis în urma unor controale efectuate de fostul Centru pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, în cadrul cărora s-a depistat că ar fi prejudiciat statul cu milioane de lei. Scandalul care l-a avut în prim-plan pe Baleca a ajuns notoriu în special pentru lupta ce se dădea între premierul de atunci, Vladimir Filat, şi actualul lider al PDM, Vlad Plahotniuc, pentru controlul societăţii pe acţiuni. Baleca este considerat un personaj apropiat lui Plahotniuc. Atunci, Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, a iniţiat intentarea unei proceduri disciplinare pe numele judecătorului, procedură care însă a fost clasată de membrii Colegiului Disciplinar, pe motiv că acuzaţiile nu s-au confirmat.

În 2013, fostul membru al CSM Dina Rotarciuc intenta o altă procedură disciplinară pe numele lui Ţurcanu, după o plângere a ÎS „Moldtranselectro”, însă şi aceasta a fost clasată. Tot în acel an, avocatul Vasile Leu reclama şi el la CSM acţiunile judecătorului Radu Ţurcanu într-un litigiu financiar, însă Inspecţia Judiciară stabilea că proaspătul preşedinte al Judecătoriei Chişinău nu a încălcat legislaţia.

Decizia din atacul raider asupra „Asito” şi averea declarată de Radu Ţurcanu

Numele lui Radu Ţurcanu apare şi în aşa-numitul „atac raider” de la Compania de Asigurări „Asito”, tot din anul 2011. Atunci, Ţurcanu, fiind judecător la Judecătoria Botanica, a emis o ordonanţă prin care compania off-shore „Lokkert” a devenit proprietara a 34,8% din acţiunile deţinute de ICS „Insurance Consult” SRL la „Asito” şi a pachetului în mărime de 48,325% din acţiuni deţinut de „Moldovan Investments Limited” la aceeaşi companie. Presa a scris atunci că persoanele care au fost deposedate de acţiunile de la „Asito” sunt Victor şi Viorel Ţopa. Conform unui document al CSM din iunie 2016, hotărârile judecătorului Radu Ţurcanu nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” însă, o hotărâre a completului de judecată din care a făcut parte judecătorul Ţurcanu a fost obiect de examinare la CtEDO.

În 2014, Radu Ţurcanu a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău. Acesta a câştigat concursul deşi a obţinut doar 74 de puncte în urma evaluării, în timp ce adversara sa, Svetlana Garştea-Bria, obţinea 88 de puncte. Conform declaraţiei de avere şi interese personale pentru anul 2016, Radu Ţurcanu a obţinut anul trecut din salariul de judecător şi lector la ASEM aproape 270 mii de lei (22,5 mii de lei lunar), iar 2910 euro au intrat în conturile sale de la Consiliul Europei, el fiind membru al Consiliului Consultativ al judecătorilor europeni. Noul preşedinte al Judecătoriei Chişinău este proprietarul a două apartamente în capitală, obţinute în perioada 2010-2017, dar şi a doua automobile: un Mercedes Benz fabricat în 2010 (evaluat la doar 135 mii de lei) şi o Toyota Corolla (evaluată la doar 6,7 mii de lei), din acelaşi an. În această declaraţie, judecătorul susţine că familia sa este proprietara a 50% din capitalul social al firmei „ExpertPropartner”, companie care însă nu se regăseşte în baza de date a firmelor din R. Moldova. Solicitat de ZdG pentru a se pronunţa pe marginea deciziilor controversate pe care le-a luat, dar şi pentru a ne vorbi despre planurile sale din postura de preşedinte al Judecătoriei Chişinău, Radu Ţurcanu ne-a spus că nu o poate face, fiind într-o şedinţă, iar ulterior nu a răspuns la apeluri.

Deciziile controversate, averea şi explicaţiile lui Pavliuc

Ghenadie Pavliuc și casa sa/Colaj ZdG

ZdG a făcut „portretul” celuilalt judecător numit în funcţie de Igor Dodon, Ghenadie Pavliuc, atunci când candidatura sa a fost propusă de CSM. Menţionam atunci că Pavliuc, care locuieşte într-o casă de milioane din capitală, este cel care l-a salvat de puşcărie pe fostul deputat Valeriu Guma, dar şi cel care l-a eliberat din arestul la domiciliu pe Ilan Şor, pentru ca aceasta să poată candida, în 2015, pentru funcţia de primar al oraşului Orhei. „Nu putem să vorbim despre decizii controversate atâta timp cât fiecare hotărâre judecătorească a fost menţinută de către instanţa ierarhic superioară. De altfel, noi putem să discutăm că absolut toate deciziile tuturor judecătorilor sunt controversate. Mulţi pot spune că nu le place o soluţie luată şi o cataloghează drept controversată. Dar nu e chiar corect”, preciza, anterior, Pavliuc, pentru ZdG.

Cât despre casa în care locuieşte, judecătorul a menţionat că „să faci o casă timp de vreo 12 ani, nu e chiar imposibil. Am fost şi executor judecătoresc. Am avut şi o susţinere permanentă din partea părinţilor soţiei. Dar dvs. aţi văzut metrajul la imobilul meu? Este o casă mică de tot. Eu nu cred că un apartament cu patru odăi costă mai ieftin decât casa mea. Să faci o casă în 10 ani, să mergi doar prin credite… Nu cunoaşteţi câte credite eu am luat şi cum eu le restitui, cum eu retrăiesc şi cum îmi vine la sfârşit de lună gazul… Nu e atât de uşor”, explica Ghenadie Pavliuc, în luna ianuarie 2017.

În declaraţia de avere şi interese personale pentru 2016, Ghenadie Pavliuc a indicat, pe lângă salariul său şi al soţiei, medic de profesie, o donaţie de 35 mii de lei „de la rudele apropiate (părinţi, soră, fini, nănaşi) la naşterea copilului”. El a vândut, în 2016, un automobil Skoda Fabia cu 10 mii de euro, cumpărându-şi în schimb un BMW 525D, fabricat în 2012, cu 21,5 mii de euro, echivalentul a 467,7 mii de lei, conform contractului de leasing, pe care magistratul trebuie să-l achite până în 2021.

În funcţiile de vicepreşedinţi ai Judecătoriei Chişinău activează deja Dorin Dulghieru, Luiza Gafton şi Victor Burduh, un fotoliu fiind vacant, după ce preşedintele a respins candidatura lui Oleg Melniciuc, iar ulterior CSM a refuzat să-l propună repetat pentru acest post.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *