DOC/ Motivarea achitării a doi magistrați judecați pentru corupere pasivă: Provocare

Doi judecători cu dosare penale intentate în 2013 și 2014 au fost, recent, achitați de Curtea Supremă de Justiție, respectiv Curtea de Apel Chișinău, după ce magistrații au stabilit că în acțiunile organelor de drept au fost elemente de înscenare și provocare la comiterea infracțiunii. Într-un caz, instanța a stabilit că angajați ai Centrului Național Anticorupție au accesat datele personale ale familiei unui judecător cu mult timp înainte ca pe numele său să fie depus un denunț și să fie inițiată urmărirea penală.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție (CSJ) a publicat, la începutul lunii august 2019, decizia motivată, prin care judecătorul Ion Cazacu de la Judecătoria Glodeni și Petru Tincu, persoana care i-ar fi transmis banii, au fost achitați. Judecătorii de la CSJ au constatat că decizia instanţei de apel a fost corectă, impusă atât de norme legale, cât şi de principiile internaţionale asumate de R. Moldova prin aderarea la instrumentele privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. 

CSJ: organul de urmărire penală a întreprins acţiuni de provocare la comiterea infracţiunii

„În cazul acceptării unor astfel de probe şi condamnarea persoanei în baza lor, ar duce inevitabil la o nouă condamnare a R. Moldova la CtEDO. Colegiul penal lărgit reiterează rolul instanţei de judecată în procesul penal, inclusiv cel de a nu permite condamnarea persoanei decât în baza unor probe verosimile, administrate în strictă conformitate cu legea procesual penală, astfel încât să nu trezească vreun dubiu referitor la veridicitatea concluziilor adoptate în baza lor”. 

Magistrații menționează în decizie că, la mijloc, a fost o provocare pusă la cale de organele de drept, argument cu care, în trecut, au fost achitați și alți judecători prinși în flagrant și judecați pentru corupere pasivă. „În procesul penal nu pot fi admise ca probe şi, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată şi nu pot fi puse la baza sentinţei sau a altor hotărâri judecătorești datele care au fost obţinute prin provocarea, facilitarea sau încurajarea persoanei la comiterea infracţiunii. În speţă, instanţa de apel a reţinut corect că, la constatarea faptelor infracţionale incriminate inculpaţilor, implicarea organului de urmărire penală a fost decisivă, având în vedere că acesta nu s-a limitat la asistarea şi înregistrarea acţiunilor de urmărire penală, dar a participat activ pe tot parcursul procesului, prin întreprinderea acţiunilor de provocare la săvârşirea infracţiunii şi până la realizarea acesteia. Or, din circumstanţele în care au fost comise faptele incriminate, reţinute de organul de urmărire penală şi a prezenţei active a persoanelor care au acţionat potrivit rolurilor atribuite de organul de urmărire penală, cum ar fi Popa Mihail, Garştea Grigore, Velişco Liviu în lanţul evenimentelor comiterii acestor infracţiuni, nu se conturează certitudinea că inculpații ar fi săvârșit infracțiunile incriminate fără implicarea organului de urmărire penală”, argumentează judecătorii de la CSJ.

Judecătorul a revenit în funcție după 5 ani de procese

La 2 iulie 2019, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat cererea lui Ion Cazacu privind anularea suspendării din funcție și l-a repus în funcția de magistrat la sediul Glodeni al Judecătoriei Drochia. Acesta poate cere despăgubiri și achitarea salariului restant pentru perioada în care a lipsit forțat de la serviciu. 

Ion Cazacu

Ion Cazacu a fost reţinut în flagrant de procurorii anticorupţie şi ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) pe 16 aprilie 2014, în incinta Judecătoriei Glodeni, instanţă pe care acesta o conducea. Reţinerea a avut loc imediat după ce ar fi primit 10 mii de lei de la Petru Tincu, un inculpat dintr-un dosar pe care Cazacu îl avea în gestiune. Banii fusese transmiși prin intermediul unui procuror din Glodeni, Liviu Velişco, care însă nu s-a prezentat în instanța de judecată, fiind citat ca martor al acuzării. În schimbul acestei sume, inculpatul Tincu urma, potrivit procurorilor, să fie absolvit de pedeapsă pentru comiterea unui accident rutier în stare de ebrietate. Procurorii l-au reţinut atunci pe judecătorul Ion Cazacu, dar şi pe Petru Tincu. La scurt timp, ambii au fost trimişi în judecată, magistratul fiind suspendat de CSM din funcţie pe durata anchetei penale.

Judecătorul achitat în trei dosare penale

Cu o lună mai devreme de publicarea deciziei motivate în dosarul Cazacu, judecătorii Curții de Apel (CA) Chișinău au publicat decizia motivată în cazul lui Dorin Coval, un alt judecător anchetat penal pentru corupere pasivă, dar achitat, între timp. Judecătorul Dorin Coval şi specialistul principal al serviciului documentare în Aparatul Judecătoriei Căuşeni, Marin Sandu, au ajuns pe banca acuzaţilor în noiembrie 2013, fiind învinuiţi că au solicitat şi au primit de la Iulian Mândrilă, pe atunci taximetrist, 300 litri de motorină, 100 litri de benzină, cu valoarea de 6450 de lei, precum şi bani în sumă de 500 de lei, pentru ca magistratul să pronunţe o hotărâre de încetare a procesului contravenţional în privinţa sa.

Ulterior, Coval a devenit inculpat în alte două dosare, fiind învinuit de emiterea a două hotărâri contrare legii. Toate cele trei cauze penale au fost conexate şi examinate în noiembrie 2013-decembrie 2017 la Judecătoria Chişinău, sediul Botanica, de către judecătorul Serghei Dimitriu, estimativ, în 61 de şedinţe de judecată. În decembrie 2017, Coval și Sandu au fost achitați pe două capete de acuzare, iar într-un alt dosar, procesul penal a fost clasat pentru că ar fi expirat termenul de prescripţie. În luna iunie 2019, judecătorul Dorin Coval a fost achitat de către CA Chișinău în toate cele trei dosare penale în care a fost judecat. 

CA Chișinău: Înscenare, provocare și erori judiciare fără rea credință

În dosarul în care a fost învinuit că ar fi primit mită în valoare de 500 de lei și tichete de benzină și motorină, judecătorii de la CA Chișinău au stabilit, la fel ca și în cazul lui Ion Cazacu prezența elementelor de provocare. Unul dintre argumentele aduse de magistrați face referire la faptul că a fost stabilită accesarea datelor cu caracter personal ale inculpaţilor sau rudelor apropiate ale acestora de către colaboratori ai CNA anterior datei denunţului martorului Iulia Mândrilă. „Accesările au avut loc înainte să înceapă urmărirea penală pe cazul dat”, au demonstrat judecătorii. Totodată, instanța a reținut că, anterior, Mândrilă a colaborat cu CNA pe mai multe dosare penale, iar anterior, când Mândrilă a fost reținut într-un dosar penal de către polițiștii din sectorul Râșcani al Capitalei, un colaborator al CNA l-a telefonat pe procurorul care gestiona acel dosar, iar la scurt timp, Mândrilă a fost eliberat. 

„Prin urmare, sunt întemeiate argumentele apărării că Iulian Mândrilă a acţionat în calitate de „denunţător de profesie”, în sensul jurisprudenţei CtEDO, care se consideră persoana care acţionează cu mai multe denunţuri, fiind într-o măsură dependentă de agenţii statului… Se confirmă provocarea organizată și indiferent de faptul pretinderii şi primirii bunurilor de către inculpatul Sandu Marin, acestea nu aveau să aibă loc în lipsa acţiunilor provocatoare cu implicarea activă a agenţilor statului”, scrie în decizia CA Chișinău. Colegiul penal al instanței de apel a considerat „neîntemeiate argumentele procurorului invocate în apel precum că potrivit înregistrărilor audio prezentate de Iulian Mândrilă, lipsesc presiunile din partea colaboratorilor statului, iar Marin Sandu este creatorul situaţiei coruptibile, or acuzarea nu vrea „să vadă” acţiunea de provocare care a debutat şi s-a derulat cu mult înaintea datei când Marin Sandu a primit tichetele, or toate convorbirile părţilor au avut loc la iniţiativa martorului Iulian Mândrilă. Acesta a fost ghidat şi supravegheat faptic şi logistic de agenţii statului, fapt ce dovedeşte o înscenare, provocarea fiind parte componentă a acestei înscenări”. 

Marin Sandu și Dorin Coval au fost declarați nevinovați după un proces care a durat aproape șase ani

Cu referire la celelalte două dosare penale în care a fost judecat, pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii, completul de la CA Chișinău a ajuns la concluzia că ele constituie „erori judiciare care nu implică rea-credinţă”. Colegiul penal reține că, în speță, a fost dovedită existenţa componentei „contrare legii”, dar nu a fost demonstrată componenta „cu bună – ştiinţă” și cu certitudine se atestă lipsa intenţiei inculpatului Coval Dorin de a pronunţa o încheiere contrară legii, precum și lipsa motivului şi scopului infracţiunii”, au argumentat judecătorii. Decizia CA Chișinău este cu drept de atac la CSJ.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *