IREVOCABIL: Statul va plăti despăgubiri de 750 de mii de lei judecătorului reținut în flagrant cu 200 de USD, dar achitat ulterior de instanțe

750 de mii de lei în calitate de despăgubiri și salariu restant urmează să achite statul lui Gheorghe Popa, primul magistrat reținut în flagrant cu mită în perioada reformei justiției. La aproape șase ani după ce a fost arestat în timp ce ar fi primit 200 de USD drept mită de la un avocat, judecătorul Gheorghe Popa a învins la CSJ, într-un litigiu în care a solicitat despăgubiri morale și materiale de 1,6 milioane de lei.

Printr-o încheiere din 5 iunie 2019, magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ), Ala Cobăneanu, Dumitru Mardari și Svetlana Filincova au declarat inadmisibile recursurile declarate de  Procuratura Generală (PG), Ministerul Justiției (MJ) și Ministerul Finanțelor (MF) în litigiul intentat de fostul judecător, menținând astfel decizia Curții de Apel (CA) Chișinău, prin care, din contul statului în cele ale judecătorului urmau să fie transferați 750 de mii de lei, dintre care 535 de mii reprezintă salariul pentru perioada în care a fost în imposibilitatea de a se prezenta la serviciu, iar ceilalți bani, prejudiciul moral, dar și serviciile avocaților de care a avut nevoie în perioada în care a fost judecat.

CSJ: Recursurile au fost depuse în lipsa probelor

Criticile invocate de PG, MJ şi MF nu pot duce la admisibilitatea recursurilor…, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenţilor cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului”, argumentează magistrații de la CSJ.

„Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanţelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunţită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum şi dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de actul de dispoziţie pronunţat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greşelilor anume imputate instanţei de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor pe care se bazează”, susțin judecătorii instanței supreme. Abordarea recurenţilor, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursurilor ca fiind admisibile”, remarcă cei trei judecători de la CSJ.

Popa: „Banii nu pot fi echivalentul la tot prin ce am trecut eu”

Încheierea este irevocabilă și urmează să fie pusă în aplicare de către un executor judecătoresc după ce, anterior, judecătorii de la prima instanță, iar ulterior și cei de la CA Chișinău au constatat că „suspendarea intimatului din funcţie a avut loc pentru motive independente de voinţa acestuia, astfel încât acesta a fost privat din acest motiv de posibilitatea de a desfăşura activitatea aferentă funcţiei deţinute, iar achitarea intimatului instituie obligaţia statului de a înlătura consecinţele înaintării învinuirii nefondate şi, astfel, a suspendării din funcţie, indiferent de legalitatea acestei suspendări”.

Gheorghe Popa, care a revenit în funcție anul trecut susține însă că, cei 750 de mii de lei nu pot înlocui „calvarul” prin care a trecut. „Suma nu că nu este echitabilă, dar tot ce a fost nu se compară în bani. Prin ce am trecut eu nu se compară în bani, înțelegeți? Acolo, vreo 500 de mii sunt salariul care trebuia să-l primesc. Eu trebuia să primesc salariul pentru perioada în care nu am fost la lucru fără judecată, din moment ce este hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii de repunere în funcție. Dar, asta e. Sigur că banii nu pot fi echivalentul la tot prin ce eu am trecut”, susține Popa.

A cerut despăgubiri de 1,6 milioane de lei

ZdG a scris anterior că, la 26 octombrie 2018, judecătorul Roman Pascari, de la Judecătoria Chişinău, oficiul Buiucani, a acceptat, în mare parte, solicitările din cererea depusă de Gheorghe Popa și a dispus ca acestuia să-i fie achitat un prejudiciu moral în valoare de 200 de mii de lei, plus alţi 576 de mii de lei – plata salariului pentru perioada în care a lipsit forţat de la serviciu, dar şi prejudiciul material pentru asistenţa juridică.

În rest, a respins solicitările lui Gheorghe Popa care, atunci când s-a adresat în judecată, a cerut 1 milion de lei cu titlu de prejudiciu moral şi alţi 584,19 mii de lei cu titlu de prejudiciu material, inclusiv 561,86 mii de lei – plăţi salariale pe perioada suspendării din funcţia de judecător, de la 22 octombrie 2013 până la 1 august 2017, alţi 15 mii lei cu titlul de cheltuieli pentru asistenţa juridică acordată la examinarea cauzei penale şi 7,3 mii de lei cu titlu de costuri pentru combustibilul consumat pentru deplasările la şedinţele de judecată. În total, prima instanţă a decis că statul trebuie să-i ofere lui Gheorghe Popa suma de 776,8 mii de lei.

Magistratul Gheorghe Popa s-a adresat în judecată după ce, în iulie 2017, a fost repus în funcţie, fiind achitat de instanţele de judecată. Ulterior, acesta a depus o cerere la Judecătoria Orhei, instanţă care, după reforma administrativă, a absorbit Judecătoria Teleneşti, fostul loc de muncă al judecătorului și a solicitat achitarea salariului, a plăţilor pentru concediile anuale şi alte plăţi care i se cuveneau pe perioada suspendării din funcţia de judecător.

În noiembrie 2017, preşedintele Judecătoriei Orhei l-a informat oficial că prejudiciul moral şi material, conform legii, este achitat de stat prin intermediul MJ. Astfel că, judecătorul s-a adresat cu o altă cerere la MJ. Instituţia, însă, i-a respins-o, pe motiv că „achitarea salariului şi a altor plăţi prevăzute de lege pe perioada suspendării din funcţia de judecător nu poate avea loc din cauza neexercitării funcţiei pe toată aceasta perioadă, luând în considerare că suspendarea din funcţie se datora unor circumstanţe ce nu depind de voinţa angajatorului”. Gheorghe Popa, a acţionat MJ, dar şi MF, în judecată, în luna iulie 2018. La un an de la intentarea acțiunii, litigiul a fost finalizat la CSJ.

Reținut în flagrant cu 200 de USD în 2013, dar achitat definitiv în 2017

Gheorghe Popa a fost reţinut pe 11 octombrie 2013, pe motiv că ar fi primit de la avocatul Andrei Durnea 200 USD, a doua zi după ce a scos de pe rol o cerere de chemare în judecată, într-un litigiu civil privind încasarea unei datorii. Cazul său a fost mediatizat în special de presa afiliată puterii de atunci, care scria că acesta ar fi un semn că reforma justiţiei dă rezultate, iar lupta cu corupţia din justiţie a demarat. Totul a culminat cu condamnarea magistratului în prima instanță.

Pe 8 aprilie 2014, într-o sală plină de jurnalişti, judecătorul Victor Boico, de la Judecătoria Buiucani, promovat ulterior la CSJ, l-a condamnat pe Gheorghe Popa la 7 ani de închisoare cu executare. Decizia urma însă să fie executată după ce, pe dosar, se pronunţa şi CA Chişinău. Acolo însă, judecătorii l-au disculpat, iar ulterior, instanţele au decis achitarea lui Gheorghe Popa prin hotărâri definitive şi irevocabile.

„Acţiunile avocatului Durnea Andrei în privinţa inculpatului Popa Gheorghe au avut efectul provocării, iar infracţiunea nu putea fi comisă fără intervenţia provocatorului”, menţionau judecătorii de la CSJ, în motivarea deciziei prin care s-a confirmat achitarea lui Popa. Mai mult, magistraţii instanţei supreme au ajuns la concluzia că exista „o bănuială rezonabilă” că litigiul pe care judecătorul Popa îl examina în 2013 şi care a dus la arestarea sa „a fost o înscenare cu implicarea agenţilor statului”, cu referire la Centrul Național Anticorupție, condus atunci de Viorel Chetraru, actualul vicepreședinte al Curții de Conturi și Procuratura Anticorupție, șeful căreia era Eduard Harunjen, actualul procuror general.

Urmăriți AICI cronologia deciziilor prin care judecătorul Gheorghe Popa a fost declarat nevinovat:
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *