După trei ani de tentative, fiul unui magistrat controversat devine judecător prin decretul lui Dodon

Prin decretul preşedintelui Igor Dodon, marţi, 11 iulie, după trei ani de încercări de a ajunge în sistem, Petru Harmaniuc, fiul judecătorului controversat Valeriu Harmaniuc, a depus jurământul pentru accedere în funcţia de magistrat al Judecătoriei Chişinău. Prima încercare a lui Petru Harmaniuc de a obţine statut de judecător a eşuat după ce preşedintele Nicolae Timofti a respins candidatura acestuia pe motiv că „nu corespunde rigorilor Codului de etică al judecătorului”, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a refuzat să o înainteze repetat. La concursurile ulterioare pentru ocuparea funcţiilor vacante de judecător în Chişinău, Petru Harmaniuc nu a întrunit voturile necesare din partea plenului CSM.

La 11 iulie, cinci judecători au depus jurământul de accedere în funcţie, pentru ca a doua zi să-şi înceapă activitatea în instanţele la care au fost repartizaţi. Este vorba despre Alina Brăgaru, Livia Mitrofan, Rosiţa Rusu-Parii, Ala Ucrainţeva şi Petru Harmaniuc. După ce i-a felicitat şi a precizat că CSM îşi pune mari speranţe în generaţia tânără, preşedintele CSM, Victor Micu, a semnat ordinul de repartizare. Respectiv, Petru Harmaniuc va activa la sediul Buiucani al instanţei Chişinău.

Respins de Timofti, promovat de Dodon

Judecătorul
Petru Harmaniuc

La concursul pentru suplinirea celor patru funcţii vacante de magistrat la Judecătoria Chişinău, anunţat la 7 martie curent, şi-au depus dosarele 23 de persoane: şase magistraţi care au solicitat transferul şi 17 candidaţi la funcţia de judecător. La 2 mai, după analiza dosarelor, plenul CSM a decis să înainteze preşedintelui Igor Dodon patru candidaturi, inclusiv cea a lui Petru Harmaniuc.

„Harmaniuc Petru a absolvit cursurile de formare iniţială a candidaţilor la funcţia de judecător, obţinând media generală 9,46, fapt confirmat prin Atestatul de absolvire a INJ. Prin hotărârea nr. 152/16 din 10 decembrie 2015 a Colegiului pentru selecţie şi cariera judecătorilor, i-au fost acordate 81 de puncte, iar prin hotărârea CSM nr. 547/22 din 09 iulie 2013, a fost considerat compatibil cu interesele funcţiei publice. Potrivit dosarului personal al candidatului Harmaniuc Petru, vechimea totală în funcţiile de specialitate juridică constituie peste 5 ani”, reţine CSM în Hotărârea prin care candidatura lui Harmaniuc este trimisă lui Igor Dodon pentru numire în funcţie.

La 30 iunie curent, Igor Dodon a semnat decretul de numire în funcţie a judecătorului, care deţine o casă de milioane, ridicată pe când nu avea 26 de ani şi care, anterior, alături de Corneliu Creţu, fiul fostului judecător Gheorghe Creţu, condamnat în dosarul Pădurea Domnească, a fost respins de Timofti pe motiv că „nu corespund rigorilor Codului de etică al judecătorului”.

Trei ani de insistenţă

Prima încercare de a accede în sistem a eşuat pentru Corneliu Creţu şi Petru Harmaniuc în toamna anului 2014, când, după absolvirea Institutului Naţional al Justiţiei (INJ), cei doi şi-au depus candidaturile pentru funcţile de magistrat la Judecătoria Centru şi, respectiv, la Judecătoria Râşcani. Votaţi de plenul CSM pentru a fi propuşi şefului statului, Creţu şi Harmaniuc au fost respinşi de către Nicolae Timofti.

„În procesul examinării candidaturilor prin prisma corespunderii lor exigenţelor formulate în Legea cu privire la statutul judecătorului, precum şi a informaţiilor prezentate de instituţiile abilitate, şeful statului a constatat că aceste persoane nu corespund rigorilor Codului de etică. Necesitatea respectării cadrului juridic existent privind cerinţele înalte înaintate candidaţilor la funcţia de judecător, precum şi spiritul reformelor în justiţie, care se desfăşoară în prezent în R. Moldova, având ca scop şi recăpătarea încrederii societăţii în procesul de înfăptuire a justiţiei, nu permit organelor abilitate cu atribuţii de suplinire a funcţiilor vacante de magistrat să promoveze persoane referitor la care nu există dovezi că ar avea o reputaţie ireproşabilă”, se arată în scrisoarea expediată de preşedintele Nicolae Timofti membrilor CSM.

Şeful statului a solicitat CSM-ului să verifice suplimentar candidaturile menţionate prin prisma integrităţii şi compatibilităţii cu interesele funcţiei publice, se spunea în comunicatul Preşedinţiei.

Ulterior, cei doi au insistat ca CSM să-i propună repetat preşedintelui, însă, la 23 decembrie 2014, membrii Consiliului, după ce au examinat Nota informativă a Inspecţiei Judiciare pe marginea verificării temeiurilor de respingere a propunerii CSM de către şeful statului, nu au dat curs solicitărilor şi au refuzat să propună repetat candidaturile acestora.

Creţu şi Harmaniuc au insistat să obţină statutul de judecător şi s-au înscris în concursul pentru suplinirea a două funcţii vacante la Judecătoria Centru din Chişinău, doar că, la 13 ianuarie 2015, membrii CSM şi-au dat votul în favoarea altor candidaţi.

În octombrie 2015, la cererile lui Petru Harmaniuc şi Corneliu Creţu, CSM a remis Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor dosarele pentru reevaluarea acestora. Ulterior, CSM i-a acceptat la concursul pentru funcţia de magistrat la Judecătoria Chişinău, dar, în şedinţa din 17 ianuarie 2017, cei doi nu au reuşit să obţină suficiente voturi din partea membrilor Consiliului.

Dacă perseverenţa lui Harmaniuc s-a soldat cu învestirea în funcţie, atunci Corneliu Creţu nu a reuşit să obţină statutul de magistrat. În şedinţa din 11 iulie, candidatura sa nu a întrunit voturile CSM, pentru fi propusă lui Igor Dodon. În 2013, ZdG a scris că Petru Harmaniuc deţine o casă de milioane, ridicată pe când avea 25 de ani, iar Creţu conduce un Mercedes şi a fondat anterior o firmă în SUA.

Casa judecătorului Petru Harmaniuc din comuna Stăuceni

Magistrat cu imobil de milioane

În 2013, precizam că absolventul Petru Harmaniuc este proprietarul unei case de locuit cu mansardă la Stăuceni, mun. Chişinău, casa de lux, cu suprafaţa de 96,8 m.p., valorează aproximativ 7 milioane de lei. Potrivit datelor de la „Cadastru”, Petru Harmaniuc avea 18 ani când a cumpărat lotul de pământ de la Stăuceni, prin contract de vânzare-cumpărare. Acesta şi-a construit casa pe terenul respectiv, iar în 2012 a făcut recepţia finală a întregului imobil.

Petru Harmaniuc este fiul fostului judecător Valeriu Harmaniuc, despre care presa a scris că a emis mai multe hotărâri controversate încă pe timpul când activa la Curtea de Apel Economică şi că a intrat în vizorul SIS pe motiv că ar fi emis hotărâri suspecte în detrimentul statului, favorabile unor grupări de interese financiare.

În 2014, Valeriu Harmaniuc şi trei foşti colegi ai săi de la instanţa de apel economică, Aureliu Colenco, Eugeniu Clim şi Ala Nogai, au fost bănuiţi de pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri contrare legii, după ce aceştia au emis în 2009 o decizie pe un litigiu dintre trei agenţi economici. Iniţial, CSM şi-a dat acordul ca magistraţii să fie urmăriţi penal, însă hotărârea CSM a fost anulată de CSJ. Procurorul general s-a adresat repetat, cu o solicitare similară, însă de această dată, membrii CSM au votat diferit, refuzând începerea urmăririi penale pe numele celor patru. Întâmplător sau nu, în aprilie 2014, cu o săptămână mai devreme ca procurorii să ceară acordul pentru a fi urmărit penal, Valeriu Harmaniuc a depus o cerere de demisie din funcţia de judecător al Curţii de Apel Bălţi, acceptată de preşedintele Nicolae Timofti.

Explicaţia averii şi a refuzului lui Timofti

Într-un răspuns din iunie curent, pentru Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Pentru Harmaniuc scria că, de la vârsta de 18 ani, s-a întreţinut singur datorită activităţilor pe care le desfăşura, iar imaginea care i-a fost creată – precum că tot ce deţine este meritul exclusiv al părinţilor – ar fi falsă. El susţine că, până la angajarea în sistemul judecătoresc, a avut mai multe activităţi pentru care a fost remunerat. Cât despre refuzul lui Nicolae Timofti din 2014, Petru Harmaniuc a lăsat să se înţeleagă că fostul şef de stat nu a analizat fiecare candidatură în parte, atunci când nu l-a acceptat la funcţia de magistrat, alături de alţi trei colegi.

Potrivit informaţiilor de pe portalul magistat.md, între 30 octombrie 2009-30 octombrie 2010, Petru Harmaniuc a ocupat funcţia de avocat-stagiar, în cadrul BAA „Facultatea de Drept” al Uniunii Avocaţilor din R. Moldova. Între 6 aprilie 2010-03 octombrie 2011, a fost jurist în cadrul Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie, iar în următorii doi ani a deţinut funcţia de asistent judiciar al CSJ, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ.

La 2 noiembrie 2015, Petru Harmaniuc a fost angajat în funcţia de asistent judiciar la Judecătoria Centru, mun. Chişinău.

În ultima declaraţie de avere, cea pentru 2015, Petru Harmaniuc indică un venit de 28 252 de lei la CSJ şi un salariu de 7340 de lei pentru ultimele două luni ale anului. Acesta declară terenul intravilan din Stăuceni cu o suprafaţă de 0,065 ha, pe care l-a cumpărat în 2005 cu 155.277 de lei, şi casa de 96,8 m.p., finisată în 2012, pe când nu avea încă 26 de ani. Harmaniuc indică o valoare cadastrală a imobilului, dar şi a garajului şi a altor construcţii de pe acelaşi lot, de 1.107.304 lei.

Magistratul mai deţine cota de 1/4 dintr-un apartament cu suprafaţa de 65 m.p. de pe str. Igor Vieru din Chişinău. Despre acest apartament, fostul judecător Valeriu Harmaniuc a declarat că soţia sa, împreună cu copiii, au privatizat imobilul în 1997 cu suma de 971,75 lei.

Acum doi ani, Petru Harmaniuc deţinea un Mercedes Benz E220, pe care l-a cumpărat în 2013 cu 255 000 de lei, dar conducea, prin comodat, şi un BMW X5, fabricat în 2003, şi o Toyota RAV – 4 din 2002.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *