Dosarul Şevciuk: Anchetat penal la Tiraspol – victimă la Chişinău

Evgheni Şevciuk, fost şef al regimului separatist transnistrean în perioada 2012-2016, s-a refugiat la Chişinău după ce procurorii din regiune au anunţat deschiderea pe numele său a cinci dosare penale pentru furt, contrabandă şi abuz de putere, el figurând în dreapta Nistrului ca victimă într-un dosar penal în care se investighează o presupusă tentativă de omor în privinţa sa şi a familiei sale. „Eu sunt convins de faptul că pregătirea omorului lui Şevciuk, posibil şi a membrilor familiei lui, este absolut reală”, zice Nicolae Chitoroagă, şeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale.

În ultima lună şi jumătate, pe reţelele de socializare, Evgheni Şevciuk şi soţia sa, Nina Ştanski, s-au dat drept victime ale regimului separatist de la Tiraspol, postând mesaje împotriva actualului lider al autoproclamatei republici moldoveneşti nistrene, Vadim Krasnoselski, dar şi împotriva lui Victor Guşan, proprietarul holdingului Sheriff.

28 iunie, Şevciuk rămâne fără imunitate

Totul a început la 28 iunie 2017, când aşa-zisul „Soviet Suprem” de la Tiraspol a decis să-i ridice imunitatea lui Evgheni Şevciuk. Imediat, fostul lider separatist a scris pe o reţea de socializare că decizia este o provocare şi o nouă demonstrare că puterea foloseşte presiunea şi şantajul în lupta cu oponenţii politici. „De multe ori mi s-a spus că pentru a da depoziţii împotriva mea, oamenilor li s-au promis recompense băneşti, o viaţă liniştită, iar celor care sunt reţinuţi – libertate. Aşa anarhie (беспредел, E.Ş.) niciodată nu a mai fost. Oamenilor li se vorbeşte despre „milioane” pentru ca nimeni să nu afle despre miliarde”, scria Şevciuk în seara zilei de 28 iunie pe contul său de pe o reţea de socializare, afirmând că ridicarea imunităţii nu este decât un scenariu care are drept scop păstrarea puterii şi că, de facto, el a rămas fără imunitate încă după alegerea noului lider al regiunii.

A doua zi, pe 29 iunie 2017, Anatolii Gureţkii, aşa-zisul „procuror general” al autoproclamatei republici moldoveneşti nistrene, oferea un interviu postului TV „Первый Приднестровский”, controlat de puterea de la Tiraspol, anunţând că Şevciuk riscă 12 ani de închisoare, numele său figurând în cinci dosare penale. Procurorul a făcut referire la faptul că Şevciuk este investigat în baza art. 271, cod penal al regiunii transnistrene, „trădarea de ţară”, art. 282 – „depăşirea atribuţiilor de serviciu”, art. 185 – „contrabanda”, pusă la cale de o grupare organizată. Acesta preciza că toată activitatea lui Şevciuk din perioada în care a administrat regiunea a fost investigată timp de şase luni.

Dosarele penale şi acuzaţiile la adresa lui Şevciuk

Prima acuzaţie adusă lui Şevciuk se referă la fondarea organizaţiei necomerciale „Стабилизационный фонд ПМР” (Fondul de Stabilitate, n.r.). „Scopul ei era în neconcordanţă cu normele legale. Fondul a fost deschis cu scopul de a acumula mijloace băneşti, dar care trebuiau să fie adunate nu în conturile lui, ci în buget”, a declarat Gureţkii. Şevciuk este acuzat şi de faptul că ar fi contribuit la trecerea ilegală a mărfii fără acciz peste aşa-zisa graniţă a regiunii. „De regulă era vorba de alcool, produse din tutun şi toate produsele care fac obiectul unor taxe vamale ridicate. Toate aceste taxe vamale au mers pe lângă buget. Republica a pierdut milioane de USD”, specifica Gureţkii. Acesta a vorbit şi despre implicarea lui Şevciuk în scutirea de plata impozitelor a firmei „Bioxim”. „Se imita exportul de spirt peste graniţă. Astfel, venitul realizat din vânzarea producţiei nu ajungea în buget”, relata procurorul, care anunţa că, ulterior, Şevciuk urmează să fie anunţat în căutare. Site-ul www.novostipmr.com a mai scris că Şevciuk este acuzat că ar fi îngheţat o parte din fondurile destinate pensiilor şi salariilor bugetarilor după ce a emis ilegal o dispoziţie prin care dobânzile dintr-un cont special unde ajungeau banii de pe gaz ar fi fost necesare pentru acoperirea unui anumit deficit. Totodată, Şevciuk este investigat şi pentru graţierea unor condamnaţi, care anterior ar fi depus mărturii false într-un dosar în care fostul lider al regiunii ar fi fost favorizat.

Tot pe 29 iunie 2017, Evgheni Şevciuk anunţa că a fost nevoit să plece „în direcţia Moldovei”. „Mergând spre or. Râbniţa cu automobilul, am observat că sunt însoţit de Jeep-uri negre, care, chiar dacă eu făceam unele manevre, fără jenă frânau şi mă aşteptau. Am reuşit să clarific că aceste maşini aparţin serviciului de securitate al firmei „Sheriff”. Pe lângă asta, mi s-a spus că pe mine „m-a comandat” Victor Guşan, şi că la solicitarea sa, s-a pregătit provocarea, pentru a mă lichida. Cunoscând posibilităţile acestui cetăţean şi influenţa sa reală asupra puterii actuale, am fost nevoit să decid operativ. În raionul Dubăsari m-am urcat într-un taxi pentru a pleca „în direcţia Moldovei, pentru a mă elibera de sub „tutela” serviciului de securitate al unei structuri comerciale”, scria fostul lider separatist.

Peste aproximativ 2 săptămâni, a apărut şi o fotografie, postată de activistul civic Valeriu Paşa pe o reţea de socializare în care Şevciuk apărea în faţa unui bloc din centrul Chişinăului. În toată această perioadă, soţii Şevciuk/Ştanski au continuat să se victimizeze pe reţelele de socializare, acuzând percheziţii ilegale ale organelor de drept din stânga Nistrului, inclusiv la domiciliul părinţilor sau al unor rude de-ale acestora.

Dosar penal la Chişinău pentru pregătirea omorului şi răpirii lui Şevciuk

Pe 19 iulie, Şevciuk a trimis pe adresa comitetului de anchetă din regiune o scrisoare deschisă în care vorbeşte despre acuzaţiile care i se aduc. Aici, Şevciuk a vorbit despre o acuzaţie nouă, care i-ar fi fost adusă, precum că ar deţine patru automobile de model „Lexus”. „Nu am avut niciodată în proprietate şi niciodată nu am cumpărat patru automobile de model „Lexus”, a scris acesta. Totodată, în materialele investigaţiei legate de „Fondul de Stabilitate” „nu există mărturii şi documente care să demonstreze folosirea mijloacelor băneşti în scopuri personale”. În scrisoarea deschisă, Şevciuk a respins şi celelalte acuzaţii aduse de aşa-zisele organe de drept din stânga Nistrului, precizând că aşteaptă un răspuns, indicând o adresă de domiciliu din or. Râbniţa.

Între timp, pe 17 iulie 2017, la Chişinău, Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) deschide un dosar penal pentru „pregătirea omorului lui Şevciuk şi pregătirea răpirii lui Şevciuk şi a membrilor familiei lui”, în urma unei plângeri depuse de fostul lider al regiunii transnistrene. „Stabilim cine a vrut să facă asta. El are nişte idei, noi le verificăm. Paralel cu versiunile lui lucrăm şi la versiunile noastre, împreună cu IGP. Dl Şevciuk nu a prezentat dovezi video… Sigur, credem în declaraţiile sale. Sunt convins că pregătirea omorului lui Şevciuk, posibil şi a membrilor familiei lui, e absolut reală”, ne-a spus Nicolae Chitoroagă, şeful PCCOS. Acesta a evitat să ne spună, făcând referire la legislaţie şi la anchetă, dacă Şevciuk beneficiază de pază din partea R. Moldova. „Despre dosarele penale din regiune noi nu cunoaştem. Noi nu colaborăm”, a explicat Chitoroagă.

La Tiraspol – taina anchetei. Reprezentanţii „Sheriff” refuză să discute

„Organele de drept trebuie să asigure măsuri de protecţie pentru persoanele care riscă să fie supuse acţiunilor de tortură sau în privinţa cărora viaţa lor este în pericol, sau, în general, există pericolul ca acesta să devină victima unei infracţiuni. Dacă s-a demonstrat că Şevciuk este în pericol şi în privinţa lui ar putea fi comisă o infracţiune, reieşind din prezumţia că statul trebuie să garanteze drepturile tuturor persoanelor care se află pe teritoriul său, atunci, acesta trebuie să beneficieze de protecţie în condiţiile legii. Protecţia însă nu exclude atragerea la răspundere penală pentru fapte infracţionale pe care le-a comis în timpul în care era lider al administraţiei secesioniste. În procuratură există foarte multe dosare pornite în legătură cu fapte infracţionale care au fost comise în perioada în care Şevciuk avea calitatea de lider al administraţiei separatiste (ex., privarea ilegală a fermierilor de terenuri, pornirea unor cauze penale în privinţa oamenilor de afaceri din regiune cu scopul de a-i priva de afaceri, pornirea unor cauze penale în privinţa Asociaţiei Promo-LEX şi altor activişti, crearea de structuri paramilitare etc.). În acest caz, ţine de obligaţia pozitivă a statului de a-l audia pe Şevciuk în fiecare dosar cu stabilirea rolului său şi, respectiv, a calităţii procesuale. Multe din dosarele în care Şevciuk are o oarecare implicare se află pe rolul CtEDO. Inacţiunea autorităţilor ar putea fi calificată în aceste dosare ca o violare. Dacă Procuratura nu-l va audia pe Şevciuk, atunci toate acţiunile de pornire a cauzelor penale au un caracter pur formal, ceea ce nu reprezintă un remediu eficient”, zice avocatul Vadim Vieru, de la Promo-Lex.

„Sunt mai multe dosare penale în care sunt investigaţi diferiţi factori de decizie din cadrul autorităţilor pretins legale transnistrene. Referitor la persoana dată, nu vă pot spune dacă are sau nu statut în acele dosare. Nu vă pot spune dacă el a fost audiat pe acele dosare. Noi lucrăm şi pe acest segment”, a conchis procurorul Chitoroagă.

ZdG a încercat în ultimele zile să discute cu Evgheni Şevciuk despre dosarele penale în care figurează în regiunea transnistreană, dar şi despre cel în care figurează ca parte vătămată, la Chişinău, însă fostul lider separatist nu a răspuns la mesajele redacţiei. Totodată, aşa-zisele organe de drept din stânga Nistrului au evitat să discute şi să ofere detalii despre situaţia lui Şevciuk. Tatiana Ivanceno, responsabila de relaţiile cu presa în cadrul procuraturii din regiune, după consultări cu şefii, ne-a anunţat că instituţia nu poate oferi comentarii fără acordul comitetului de anchetă din regiune. De acolo însă am primit răspunsuri confuze. Reprezentanţii instituţiei au refuzat să se prezinte, făcând referire la „taina anchetei”, precizând că ei oferă comentarii pe marginea dosarelor de rezonanţă doar după finalizarea urmăririi penale. Am încercat să discutăm şi cu reprezentanţii firmei „Sheriff”, vizată în acuzaţiile lui Şevciuk, însă din anticamera holdingului ni s-a transmis că nu sunt interesaţi de un asemenea dialog. „Cu dl Guşan (Victor Guşan, patronul „Sheriff”, n.r.) nu puteţi vorbi. De această problemă nu ne vom ocupa. Nu suntem interesaţi de subiect”, ni s-a transmis din anticamera holdingului Sheriff.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *