Viitorul R. Moldova, discutat pe plajele Normandiei
Liderii politici din Germania, Franţa şi Federaţia Rusă încep luni, în staţiunea franceză Deauville, o întâlnire de două zile, decisivă pentru viitorul R. Moldova. Conflictul îngheţat din Transnistria, ca şi cel din Nagorno-Karabah, vor figura printre temele abordate, în cadrul mai larg al reconfigurării structurii europene de securitate.
Cancelarul german Angela Merkel, care a discutat despre situaţia de peste Nistru la Bucureşti, în urmă cu câteva zile, a propus ca UE şi SUA să nu mai aibă statut de observatori, ci să dobândească un rol activ în negocierile pentru reglementarea conflictului din Transnistria. Mai mult, UE a propus Rusiei să renunţe la sprijinul acordat regimului separatist, garantând integrarea în Europa a Republicii Moldova, scrie „Nezavisimaia Gazeta”. Nu lipsesc insa nici scenariile federalizării Republicii Moldova, cu acordarea unui rol politic major rusofonilor de peste Nistru.
În contrapartidă, scrie publicaţia rusă, Franţa şi Germania au acceptat discutarea aşa-numitului plan Medvedev pentru o structura de securitate pan-europeană. Este un proiect deloc pe placul SUA, pentru că riscă să submineze rolul NATO în Europa. La nivel regional, un preţ va avea de plătit şi Romania, prin asocierea sa la proiectul energetic rusesc South Stream, în dauna rivalului european Nabucco, este opinia presei de peste Prut. De altfel, vizita Angelei Merkel a fost urmată de discuţii la Bucureşti între premierul român şi preşedintele Gazprom.
Interesele economice cântăresc mult în reglemantarea conflictului din Transnistria, pentru că aici se găsesc mari investiţii ale oligarhilor ruşi. Cu acceptul SUA şi UE, guvernul prooccidental de la Chişinău a ridicat embargoul impus separatiştilor, datând din 2006, ceea ce aduce afaceriştilor ruşi din regiune un profit de zeci de milioane de dolari, în timp ce guvernul moldovean va pierde anual circa 80 de milioane de dolari, din cauza anulării taxelor vamale, potrivit „Nezavisimaia Gazeta”. Unul dintre marii investitori ruşi in Transnistria este Alisher Usmanov, director al Gazprominvestholding, insarcinat de Moscova cu recuperarea datoriilor transnistrene. O reintegrare a Transnistriei va aduce pe umerii Chişinăului şi colosala datorie pe care separatiştii au au de plătit pentru gazele livrate de Gazprom.
O înţelegere între Nicolas Sarkozy, Angela Merkel şi Dmitri Medvedev pe coasta normandă nu va fi greu de pus în practică, întrucât în Republica Moldova sunt programate alegeri anticipate în noiembrie, iar în 2011 urmează sa aiba loc prezidenţialele din Transnistria. Astfel, regimul separatist poate cădea în urma unui proces „democratic”.
O reglementare a situaţiei Transnistriei poate duce şi la reapariţia aşa-numitei pietre unghiulare a securităţii europene-Tratatul Forţelor Convenţionale din Europa. Statele NATO au refuzat să ratifice o noua versiune a acestui tratat, stabilită în 1999, dacă Rusia nu îşi retrage trupele din Transnistria şi Georgia. În replică, Moscova a suspendat aplicarea tratatului, în 2007, iar în 2008 a invadat Georgia. Moratoriul impus de Moscova permite Rusiei şi instalarea rachetelor Iskander în enclava baltică Kaliningrad, precum şi masarea de trupe la graniţele sale europene.
Întâlnirea de la Deauville vine la scurt timp după ce miniştrii de Externe şi cei ai Apărării din statele NATO s-au apropiat de un acord pentru crearea unui scut antirachetă al Alianţei, pe lângă cel pe care SUA doresc să-l desfăşoare pe mările europene, în special în Marea Neagră, găzduit de România. Berlinul şi Parisul vor încerca să-l convingă pe preşedintele Dmitri Medvedev să accepte oferta ca Rusia să facă parte din acest sistem, spun surse diplomatice citate de presa occidentală. Discuţiile de la Deauville se pot materializa apoi în fapte, cadrul summitului NATO din Portugalia, din luna noiembrie, unde se va aproba şi noul concept strategic NATO, primul după 1999.
Absenţa Turciei, un risc pentru regiunea Mării Negre
Agenda reluării dialogului tripartit Rusia-Germania-Franţa, după întâlnirile similare din 2003, înaintea invadării Irakului de către SUA şi Marea Britanie, a fost laudată într-un recent studiu al Consiliului European pentru Relaţii Externe, care deplânge însă absenţa Turciei de la masa negocierilor dintre Rusia şi cele mai importante state UE. Cum Franţa şi Germania pun piedici aderării Turciei la UE, guvernanţii de la Ankara vor promova o politică externă independentă, care poate submina înţelegerile dintre Occident şi Rusia, cel puţin în regiunea Mării Negre.
Ordinea multipolară se naşte pe plajele Normandiei
Vocea Rusiei, catalogată recent de Walter Isaacson (şeful agenţiei care administrează Vocea Americii şi Europa Liberă) drept „duşman” al SUA, cataloghează ideea unei alianţe de securitate între naţiunile Europei şi Rusia drept o şansă pentru Europa, argumentând că bătrânul continent nu mai este o prioritate pentru Washington, mai cu seamă pentru administraţia Barack Obama. Mergând pe aceeaşi linie, o analiză a agenţiei Ria Novosti sugerează că întâlnirea de la Deauville poate duce la apariţia unei structuri paralele NATO sau chiar a unui nou NATO. Acest lucru s-ar fi putut întâmpla dacă la precedentele întâlniri Rusia-Germania-Franţa ar fi participat şi Italia si Spania, care şi-au exprimat de altfel această dorinţă.
cotidianul.ro
