Transnistria, o capcană rusească pentru România şi UE
Preşedintele rus Dmitri Medvedev i-a contrariat pe analiştii ucraineni şi transnistreni în momentul în care a plasat România în rândul negociatorilor pentru reglementarea conflictului de la Nistru, omiţând însă OSCE şi Ucraina.
Analişti citaţi de Europa Liberă consideră însă că declaraţia făcută de Medvedev după întâlnirea sa cu preşedintele Franţei şi cancelarul Germaniei nu este altceva decât o capcana întnsă atât României, cât şi Uniunii Europene. „Remarca lui Medvedev despre România este o diversiune. Putem înţelege că în discuţiile private de la Deauville şi în cele premergătoare, ruşii au încercat să arunce vina impasului din Transnistria asupra României. Este interesul Rusiei să introduca România în această ecuaţie, pentru a creea confuzie, dar şi un pretext pentru a-şi justifica apoi interansigenţa”, spune Vladimir Socor, analist al Jamestown Foundation.
Cea mai mare parte a teritoriului Republicii Moldova a fost parte a României, nu însă Transnistria, iar teama unei uniri cu România i-a condus pe transnistreni catre secesiunea obţinută cu sprijinul Moscovei, comentează Europa Liberă. Reacţia diplomaţiei române la afirmaţia lui Dmitri Medvedev privind participarea Bucureştiului la negocieri a fost foarte rezervată. Potrivit ministrului de Externe român, România este deja implicată în acest proces în calitate de membru UE.
Deschiderea Rusiei către regelementarea conflictului îngheţat poate fi o capcană şi pentru UE, consideră Socor, făcând referire la propunerea Germaniei de includere a Rusiei în procesul de consultare în privinţa politicii externe a UE. În acest context, rezolvarea dosarului transnistrean nu ar fi decât o dovadă că Moscova este un partener de încredere.”Această dinamică poate conduce către un rezultat pozitiv-salvarea Republicii Moldova-dar, din perspectiva general europeană, poate avea un efect toxic. Aceasta este dilema. Până acum, Rusia nu a avut o poziţie faţă de propunerea germană, în primul rând pentru că UE nu a aprobat iniţiativa germană. Poate pentru că aceasta încearcă să implice UE, fără aprobarea UE”, spune Socor.
În ciuda declaraţiilor binevoitoare, faptele Rusiei rămân aceleaşi. Trupele sale staţionează pe mai departe în Transnistria, deşi la summitul OSCE de la Istanbul, din 1999, Moscova s-a angajat să le retragă. „În 1999 erau cu totul alte realităţi, iar retragerea trupelor ruseşti a devenit imposibilă. Aceasta nu este o ocupaţie a teriroriului sau un şantaj militar, ci o garanţie că acest conflict nu va răbufni din nou”, a declarat ambasadorul rus la Chişinău, Valeri Kuzmin, citat de Unimedia. Pe 21 octombrie, s-au împlinit 16 ani de la semnarea Acordului moldo-rus cu privire la retragerea forţelor militare ale Federaţiei Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, care prevede că Rusia va efectua retragerea formaţiunilor militare menţionate pe parcursul a trei ani.
cotidianul.ro
