În 2008 Moldova a pierdut fiecare al treilea elev
În ultimii zece ani populaţia Republicii Moldova scade în medie cu 8000 de persoane anual, ceea ce constituie aproximativ echivalentul a şase sate cu un număr mediu de locuitori de 1,3 mii persoane. UNFPA, Fondul ONU pentru Populaţie, atenţionează că, pe termen mediu şi lung, consecinţele acestui declin demografic sunt dezastruoase.
Conform prognozelor ONU, confirmate şi prin studiile Academiei de Ştiinţe a Moldovei, către anul 2050, numărul populaţiei Republicii Moldova va scădea cu un milion de persoane, iar către anul 2130 populaţia se poate reduce aproape în jumătate, ajungând la 1,5 mln. persoane (conform Institutului de Demografie din Viena).
Cauzele acestei situaţii sunt multiple. Pe de o parte, fertilitatea este scăzută (femeile nasc mai puţini copii) ca urmare a unei tendinţe generale de implicare tot mai activă în câmpul muncii, dar şi din cauza lipsei unei infrastructuri de îngrijire a copiilor bine consolidată. În medie, o femeie naşte în prezent câte 1,2 copii, aproape de două ori mai puţin decât ar fi indicat, cel puţin pentru înlocuirea în timp a generaţiilor. Rezultatele negative ale acestei situaţii se regăsesc, în primul rând, în sistemul educaţional, unde, în anul de studii 2007-2008, de exemplu, contingentul şcolar s-a redus cu 27% faţă de anul de studii 2000-2001. Altfel spus, şcoala în R. Moldova a pierdut fiecare al treilea elev.
Pe de altă parte, se atestă o rată înaltă a mortalităţii, în special în rândul persoanelor apte de muncă, ca urmare a condiţiilor precare de trai, stres, acces redus la servicii calitative de sănătate, dar şi din cauza accidentelor de muncă şi de circulaţie rutieră. Această conjunctură, natalitatea scăzută şi mortalitatea în creştere, determină un alt fenomen demografic nefast – îmbătrânirea populaţiei. Prognozele arată că în anul 2050, fiecare a treia persoană din Moldova va avea peste 65 de ani, adică va fi la vârsta de pensionare.
„Deja ne confruntăm cu probleme ale forţei de muncă, iar peste câţiva ani lipsa personalului calificat se va accentua şi mai mult. Aceasta înseamnă că vom avea mai puţini adulţi încadraţi în câmpul muncii, care vor avea de întreţinut un număr mai mare de persoane economic pasive – copii şi vârstnici – unde ultimii vor avea o pondere majoră atât ca număr, cât şi ca volum de alocaţii în cadrul sistemului de protecţie socială.”, explică Boris Gâlca, Coordonator de Programe UNFPA în Moldova.
În pofida acestor probleme demografice acute, Republica Moldova rămâne a fi unica ţară din Europa care nu are un Centru de Studii Demografice, unde să se producă analize şi cercetări ştiinţifice în domeniu şi care ar servi, totodată, ca un punct de referinţă pentru elaborarea politicilor de orice nivel, în primul rând a celor economice. Totodată, în Moldova nu există programe de învăţământ universitar şi cadre academice care ar pregăti specialişti în demografie. Comisia Naţională pentru Populaţie şi Dezvoltare şi Secretariatul acesteia din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului reprezintă unicul instrument de analiză şi coordonare a politicilor demografice. Este foarte important, mai ales în lumina proceselor demografice nefaste descrise mai sus, ca infrastructura instituţională şi cea ştiinţifică în domeniul demografic să fie menţinută şi dezvoltată în continuare. Cu atât mai mult că în anul 2009 se împlinesc 15 ani de la adoptarea Planului de Acţiuni al Conferinţei Internaţionale pentru Populaţie şi Dezvoltare de la Cairo (1994), care a fost semnat şi de către Republica Moldova şi prin care s-a angajat să accelereze politicile de reducere a sărăciei, inclusiv prin dezvoltarea şi realizarea politicilor demografice.
În acest context, Fondul ONU pentru Populaţie îşi exprimă încrederea că noua guvernare de la Chişinău va aborda în regim prioritar problemele de ordin demografic, formulând şi aplicând în practică acţiuni strategice ce ar asigura securitatea demografică a ţării.
Comunicat UNFPA
