Buturuga mică răstoarnă Banca de Economii în ograda statului sau ce se ascunde în spatele deciziei CSJ
Banca de Economii a Moldovei (BEM) a revenit într-un mod surprinzător în posesia statului. Luni dimineaţa, 1 decembrie, Dorin Drăguțanu, Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), a anunțat că BEM a revenit în gestiunea Guvernului, după decizia Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) de joia trecută, 27 noiembrie.
BNM se află în procedura de preluare a controlului de la BEM. Statul are în momemtul de faţă 56% a acţiunilor din capitalul social al băncii. „Astfel, în acest moment, statul controlează din nou pachetul majoritar de la BEM, iar BNM a trebuit să intervină prompt, să instituie administrarea specială la BEM şi să preia gestionarea băncii până la numirea unui nou consiliu de administraţie. Este o procedură firească, una care este menită să asigure protejarea BEM şi a deponenţilor săi.” Deşi decizia datează de săptămâna trecută, Drăguţanu a anunţat că BNM a tăinuit hotărârea CSJ pentru a nu fi folosită în scopuri politice, spunând că„eram conştienţi că orice informaţie difuzată de noi ar fi putut fi speculată electoral şi noi nu ne dorim ca activitatea BNM să fie folosită în astfel de scopuri şi cu atât mai puţin ca cineva să le folosească pentru a destabiliza situaţia din sistemul bancar.”
Totodată guvernatorul Drăguţanu a afirmat că la această bancă va fi efectuat un control pentru a vedea cum a fost gestionat BEM–ul din momentul când statul a pierdut controlul asupra băncii. „Este important să ştiţi că dincolo de stabilitatea BEM, care este asigurată, pe noi ne interesează să vedem şi cum a fost gestionată această bancă până acum. De fapt, nu doar că ne interesează, suntem chiar obligaţi să facem acest lucru”, a spus Drăguțanu.
Acţionari cu doar 0,01% au readus banca în gestiunea statului
Pare straniu modul în care BEM a fost reîntoarsă sub controlul Guvernului. Acest lucru a fost posibil după adresarea în instanţă a trei acţionari minoritari, care în total deţin cel mult 0,01% din totalul acţiunilor.
Astfel, la data de 29 august 2013, Igor Olexici (care deține 316 acțiuni), Sofia Sugac (360 de acțiuni ) şi Igor Calcîi (3888 de acțiuni) s-au adresat cu cerere de chemare în judecată contestând decizia adunării generale a băncii privind emisia de acţiuni care a făcut să le fie micşorată valoarea acţiunilor deţinute, dar care a şi diminuat cota statului de la 56% la 33%. Atunci, firma „Sisteme Informaţionale Integrate” a procurat în aceiaşi zi pachetul majoritar de la BEM, cel de 33,72 % de acţiuni. Această firmă a fost fondată de către un SRL înregistrat în Federaţia Rusă, „Constanta” SRL, controlată de Ilan Şhor.
De asemenea, cei trei acţionari minoritari au cerut anularea hotărârii Comisiei Naţională a Pieţii Financiare (CNPF) şi a Camerei Înregistrării de Stat cu privire la anularea hotărîrii adunării generale privind emisia suplimentară de acţiuni. Cererea acţionarilor a fost respinsă de către prima instanţă, cea a judecătoriei Centru, iar apoi de către Curtea de Apel, însă alta a fost decizia Curţii Supreme de Justiţie. La 27 noiembrie, un complet de judecători format din Mihai Poalelungi, președintele CSJ, Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Ion Coroloveschi și Oleg Sternioală le-a dat dreptate celor trei şi a adus iarăşi BEM-ul în administrarea statului.
Decizia CSJ vine să contrazică Guvernul, Banca Naţională cât şi CNPF-ul care au susţinut că decizia de a emite noi acţiuni şi care a dus la pierderea controlului statului asupra acestei bănci a fost una legală.
Am încercat să-i contactăm pe cei trei acţionari care au „recâștigat” BEM-ul pentru stat pentru a afla ce se ascunde în spatele acestei decizii. Igor Olexici a refuzat să ne vorbească, precizând că „nu comentează”. Igor Călcîi nu a fost de găsit pentru a comenta decizia CSJ.
Unica persoană care a răspuns întrebărilor ZdG a fost Sofia Sugac. Aceasta spune că este mulţumită de decizia judecăţii şi acum aşteaptă ca persoanele care se fac vinovate de starea în care a ajuns banca să răspundă. „Eu sunt persoană fizică, independentă. În spatele meu nu stă nimeni. Noi ne-am adresat în instanţă. Eu, Igor Olexici şi Igor Călcîi pentru că nu puteau ei să ia în aşa timp scurt acea decizie. Dacă până la emiterea lor, acţiunile mele costau 35 de lei pentu o unitate, păi după asta, acţiunile au fost vândute cu cinci lei, iar statul a pierdut controlul asupra băncii. Nu sunt oligarh. Sunt un modest manager, cu un salariu modest, iar persoanele din conducerea băncii care primesc salarii de zeci de mii de lei să răspundă acum unde s-au dus creditele care nu au mai fost întoarse înapoi.”
Sofia Sugac admite că după ce primele două instanţe au luat hotărâri în defavoarea lor, există posibilitatea ca cineva să se fi folosit de situaţie şi să se fi implicat pentru a fi emisă o hotărârea pozitivă în favoarea celor trei, şi ca banca să revină în gestiunea statului, dar afirmă că nu ştie nimic despre asta.
Cine sunt Olexici, Călcîi și Sugac? Igor Olexici a fost până nu demult director executiv la firma Megacredit SRL. Acest SRL a fost fondat pe 30 octombrie 2008 de către:
Î.M. „TIPTOP” S.R.L. – 100000.00 MDL(2.00%)
C.I. „INTERPARES PRIM” S.A. – 3450000.00 MDL(69.00%)
SUGAC SOFIA – 100000.00 MDL(2.00%)
„UNIVERSCOM” S.A. – 1150000.00 MDL(23.00%)
LABUNEŢ ALA – 100000.00 MDL(2.00%)
C.A.V. „SIGUR-ASIGUR” S.A. – 100000.00 MDL(2.00%)
Aceste firme au legături cu Clubul oamenilor de afaceri „Timpul”.
Igor Călcîi deține un SRL, SRL Titluri mobiliare, iar, conform unor surse, tatăl său, Gheorghe a activat anterior la Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF).
Sofia Sugac este femeie de afaceri, implicată în mai multe proiecte financiare. Aceasta este vicepreședintele Clubului Oamenilor de Afaceri „Timpul”. În ultima perioadă, aceasta s-a declarat o susținătoare a lui Renato Usatîi. Aceasta e și membră a asociației Moldova Mea, condusă de Fiodor Ghelici.
Clubul Republican al Oamenilor de Afaceri este condus de către Igor Crapivka, om de afaceri. Acesta este fondatorul firmei KRAPIVKA & CO” S.R.L. Din acest club mai fac parte și alți oameni de afaceri.
Avocatul celor trei mini-acționari a fost Iurie Crivorucica. Contactat de noi, luni, după anunțul lui Drăguțanu, acesta, ne-a spus că nu cunoaște despre decizia CSJ. Ne-a cerut timp să se documenteze, doar că mai apoi, nu a mai răspuns la telefon.
Problemele BEM-ului ar putea fi rezolvate printr-o nouă emisie de acţiuni, „una adevărată”
Decizia CSJ şi preluarea controlului asupra băncii de către Guvern este una dubioasă şi după părerea expertul economic, Roman Chircă, „Nu cred că cele trei persoane fizice ar fi într-o cârdăşie pentru a aduce banca sub controlul statului, mai probabil este că autorităţile s-au folosit de acestă dispută pentru a impune administrarea Băncii Naţionale.” Expertul menţionează că acum, Executivul ar avea două căi pentru a redresa starea acestei instituţii: „Autorităţile ar putea organiza o nouă emisie a acţiunilor pentru a atrage lichidităţi, dar de această dată una adevărată şi să fie un proces transparent, iar acţiunile să fie procurate de o structură financiar-bancară cu o reputaţie pe piaţa internaţională. A doua soluţie ar fi folosirea banilor din buget, dar aceasta ar fi un lucru dubios în starea de deficit de resurse.”
Roman Chircă crede că problemele de la BEM s-ar pute agrava dacă persoanele care au creditat banca după preluarea acesteia în urma emisiei, ar solicita returnarea banilor. „Ce s-a întâplat până la emisia acţiunilor a fost volumul mare de credite neperformante acordate de bancă, iar ulterior această problemă a fost anihilată de un credit subordonat de 600 de milioane de lei, care a sporit lichidităţile. Întrebarea fundamentală este cine a oferit acest credit. Cine este acel enigmatic care a creditat BEM-ul. Se veficulează că era în relaţii de afiliere cu noii acţionari şi nu se ştie care va fi comportamentul acestuia în noile condiţii create. Deoarece retragerea creditului plasează BEM-ul în dificultate de lichidităţi şi atunci vor apărea speculaţii de susţinere din partea statului”, spune Chircă.
Amintim că pentru a salva Banca de Economii, aflată în stare critică, statul a cedat, în toamna anului trecut, pachetul de control de acțiuni unor investitori privați.
Alexandru Bolfa
