Băieşu şi Răileanu au readus secera şi ciocanul în limita legii
Curtea Constituţională (CC) a declarat neconstituţională legea privind interzicerea simbolurilor comuniste secera şi ciocanul. Decizia CC a fost una la limită. Deşi CC are şase magistraţi, astăzi, doar patru au examinat sesizarea depusă de fostul comunist, Sergiu Sârbu. Doar doi dintre ei însă au votat pentru neconstituţionalitatea legii: Aurel Băieşu, desemnat la CC de către PD, şi Petru Răileanu, care este la CC încă din perioada comunistă. Alexandru Tănase, preşedintele CC a avut o opinie separată, iar Igor Dolea o opinie parţial concordantă. Alţi doi judecători, Victor Popa şi Tudor Panţâru nu au participat la examinarea cauzei.
Vedeţi mai jos ce a hotărât CC.
La 4 iunie 2013 Curtea Constituţională a pronunţat hotărârea privind controlul constituţionalităţii Legii nr. 192 din 12 iulie 2012 pentru completarea unor acte legislative, referitoare la interzicerea simbolurilor regimului comunist totalitar şi a promovării ideologiilor totalitare (Sesizarea nr. 33a/2012).
Circumstanţele cauzei
La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 18 septembrie 2012 de un grup de deputaţi privind controlul constituţionalităţii Legii 192 din 12 iulie 2012 pentru completarea unor acte legislative.
Autorii sesizării au pretins, în special, că prevederile Legii contestate aduc atingere libertăţii de exprimare şi de asociere, cu încalcarea articolelor 1, 2, 4, 5, 6, 16, 32, 41, 54, 66, 114 şi 115 din Constituţie.
Sesizarea a fost judecată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă:
Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,
Dl Aurel BĂIEŞU,
Dl Igor DOLEA,
Dl Petru RAILEAN, judecători
Concluziile Curţii
Audiind argumentele părţilor şi explicaţiile experţilor, examinând materialele dosarului, Curtea a decis să se ralieze opiniei comune exprimate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia) și Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/BIDDO) în Memoriul Amicus Curiae transmis la 11 martie 2013 la solicitarea Curţii Constituţionale.
În particular, Curtea a reţinut că reglementarea utilizării unor simboluri, inclusiv interzicerea acestora, şi contracararea promovării ideologiilor totalitare constituie apanajul Parlamentului.
În acelaşi timp, în măsura în care asemenea reglementări riscă să aducă atingere unor drepturi şi libertaţi fundamentale, este necesar să se asigure claritatea, necesitatea şi proporţionalitatea acestora.
Curtea a reţinut că, în prezenta cauză, dispoziţiile contestate urmăresc un obiectiv legitim. Cu toate acestea, normele contestate nu corespund cerinţelor de claritate şi previzibilitate.
Pentru acest motiv, Curtea a conchis că normele contestate nu corespund normelor constituţionale în partea ce ţine de testul calităţii legii.
Hotărârea Curţii
Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale articolele 4 alin. (5) şi 22 alin. (1) lit.e) din Legea privind partidele politice, 671 din Codul contravenţional şi art. 3 alin. (41) din Legea cu privire la libertatea de exprimare, în redacţia Legii de completare nr. 192 din 12 iulie 2012. Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Totodată, la hotărârea Curţii există o opinie separată parțial concordantă a dl judecător Igor Dolea și o opinie separată disidentă a dl judecător Alexandru Tănase.
