12 meşteri populari din R.Moldova şi România – de 6 ani la tabără

Cea de-a VI-a ediţie a Taberei de creaţie de la Păltinoasa, tabără organizată din iniţiativa meşterului cioplitor Toader Ignătescu, care se desfăşoară în intervalul 12 – 18 iulie a.c. sub egida şi cu susţinerea Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova – Iaşi şi a Asociaţiei ART – Meşteşugurile Prutului, reuneşte un număr de 12 creatori din România şi din Republica Moldova, scrie Monitorul de Suceava. 

O mare familie, care creează şi se autogospodăreşte

Tabăra, instalată pe malul pârâului Bucovăţ (pe partea dreaptă a drumului care duce către Cacica), având ca bază de cazare cabana meşterului popular Toader Ignătescu, este, în cel de-al şaselea an de existenţă, un exemplu de continuitate creativă în perimetrul bucovinean.

Nucleului iniţial, constituit din câţiva meşteri populari care au dobândit deja statutul de veterani ai acestei tabere, i se adaugă, cu fiecare ediţie, noi creatori, care îmbogăţesc şi diversifică paleta meşteşugurilor.

Cioplitori şi sculptori în lemn, împletitori din fibre vegetale, creatori de podoabe din mărgele, pictori iconari şi artizani originali alcătuiesc împreună o mare familie care creează şi se autogospodăreşte pe parcursul unei întregi săptămâni.

Jilţul lui Toader

Cei mai numeroşi sunt cioplitorii în lemn, care, în afară de lucrările pe care le realizează individual, lucrează şi în echipă.

Alături de Toader Ignătescu, din echipa de cioplitori fac parte meşterii basarabeni Vitalie Grumeza şi Ştefan Ciumaşu, precum şi fălticeneanul Nucu Benţa.

Dacă Toader Ignătescu rămâne fidel măştilor şi figurinelor satirice cioplite din lemn (care l-au făcut cunoscut în zonă), Vitalie Grumeza execută diverse piese de mobilier rustic (mese, bănci, blidare), iar Ştefan Ciumaşu (care, la una din ediţiile anterioare, a cioplit în lemn chipul gazdei) realizează diverse obiecte utilitare (funduri, tipsii, coveţi, căuşe, etc.).

Nucu Benţa, cu drujba şi cu dalta, s-a apucat să facă un jilţ („Jilţul lui Toader”), dintr-o singură bucată, dintr-un trunchi gros de brad secular.

„Meşteşugul vreme cere, nu se-nvaţă din vedere”

Silvia Cozmîncă, preşedintele Asociaţiei ART – Meşteşugurile Prutului, care este unul din veteranii taberei, face împletituri din fibre vegetale (iută, cânepă, bumbac…), panouri utilitare şi decorative în care combină fibrele naturale cu baghete şi mărgele din lemn şi mici piese de ceramică pictată.

Asociaţia, pe care o conduce sub deviza „Meşteşugul vreme cere, nu se-nvaţă din vedere”, a încheiat recent un proiect în comuna ieşeană Aroneanu, în care mai mulţi copiii au învăţat patru meşteşuguri tradiţionale (confecţionare podoabe din mărgele, împletituri din răchită, împletituri din sfoară şi pictură icoane pe sticlă), mici „calfe” pentru atelierele lucrative care se vor constitui pe lângă Biserica Sf. Nicolae ctitorită de Aron Vodă, în scopul atragerii turiştilor în zonă. Un alt proiect, intitulat „Vara în căsuţă”, se derulează cu grădiniţa privată „Căsuţa Zânelor”.

Inele din mărgele şi poveşti pictate pe linguri de lemn

Cel mai tânăr participant al taberei este nepoţica Silviei Cozmîncă, Smaranda (elevă în clasa a III-a), care lucrează la gherghef şi modelează figurine din lut. Basarabeanca Galina Grumeza (care, ca şi soţul său, este profesor de educaţie tehnologică) practică meşteşugul ţesutului, iar Natalia Cangea face împletituri din papură şi pănuşi de porumb, pe care le decorează ingenios cu castane sau cu talaj.

Suceveanca Elena Gheorghian înşiruie cu îndemânare pe fire de nylon mărgele multicolore, realizând diverse piese de podoabă (coliere, brăţări şi – în premieră în această tabără – inele din mărgele), iar ieşeanca Valentina Acasandrei (pictor de biserici, dar şi de mici scene religioase pictate pe ouă) şi-a ales de data aceasta ca suport pentru pictură lingurile din lemn. Pe lingurile special cioplite, cu cozile mai late, pictează cu culori acrylice scene din poveştile şi amintirile din copilărie ale lui Ion Creangă.

Icoane cu foiţă de aur şi bucate tradiţionale

Artistul plastic botoşănean Liviu Şoptelea pictează icoane pe lemn, cu fundal din foiţă de aur. După dipticul de dimensiuni mari (180 x 40 cm), pe care l-a prezentat, în luna mai a.c., în expoziţia colectivă cu genericul „Tristele şi Ponticele”, de la Universitatea „Ovidius” din Constanţa, şi după instalaţia foto-video (realizată din…discuri de vinil), expusă la începutul acestei luni, se concentrează acum pe suprafeţele mai mici ale icoanelor realizate în manieră bizantină.

A rămas, pentru finalul acestor rânduri, maistrul bucătar Ana Ciumaşu (bibliotecar la Universitatea de Educaţie Fizică şi Sport din Chişinău), care, în ton cu specificul taberei, pregăteşte bucate tradiţionale, de la borşul de zarzavat cu varză dres cu smântână, la tocăniţa de ciuperci, hrişcă cu piftele, fasole cu costiţă şi pilaf găgăuz, până la plăcinte cu poale-n brâu.

 „Diplomă de vrednicie”

Tabăra, păzită de câţiva căţei fără nume (cu excepţia lui…Bursucel), este la ediţia din acest an, după aprecierea lui Toader Ignătescu, „poate cea mai bună de până acum”.

Sâmbătă, 17 iulie a.c., se va face bilanţul acestei ediţii şi va avea loc înmânarea diplomelor de participare. Cineva mi-a şoptit, la plecare (înainte ca micuţa Smaranda să anunţe că va avea loc…o licitaţie de nume pentru căţei), că amfitrionul Toader Ignătescu va primi, din partea Asociaţiei ART – Meşteşugurile Prutului, o „Diplomă de vrednicie”, pentru tenacitatea cu care, de şase ani, reuşeşte să organizeze această tabără, mai relatează sursa citată-.