(VIDEO) Cum combatem propaganda: lecția cehă

Fiind unul dintre cele mai dezvoltate state cu o istorie „comunistă”, cu o economie bazată pe industrie şi un sector privat ce asigură peste 60% din Produsul Intern Brut, Cehia este cunoscută şi drept ţara celor o sută de castele, datorită bogăţiei lor arhitecturale, a oraşelor medievale şi a istoriei valorificate în cultură, tradiţii culinare şi în viaţa cotidiană. Anume conştiinţa istorică şi amintirea „Primăverii de la Praga” din anul 1968, când trupele sovietice au invadat ţara şi au rămas acolo până la destrămarea URSS-ului, au făcut ca astăzi Cehia să devină un exemplu demn de urmat în lupta declarată împotriva propagandei.

Limba rusă în Cehia este vorbită foarte puţin, canalele oficiale ale Kremlinului nu se regăsesc în lista de programe TV şi nu sunt retransmise de televiziuni autohtone, spre deosebire de situaţia din R. Moldova. Totuşi, problema propagandei mediatice, prin instrumente ca manipularea şi dezinformarea, a devenit o preocupare importantă în această ţară. În cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), la iniţiativa societăţii civile, a fost creată o structură specială ce studiază războiul hibrid, în şcoli se ţin cursuri de educaţie media, iar legislaţia le interzice demnitarilor să deţină afaceri în presă.

Urmăriți mai jos un reportaj video din Praga despre lecția cehă de combatere a propagandei

Site-uri suspecte

„Am constatat interesul meu pentru tema propagandei încă în 2013, când am mers pe Maidan, la Kiev. Stăteam într-o cafenea cu alţi jurnalişti şi munceam, când cineva, fiind duminică, ne-a propus să urmărim emisiunea „Ştirile săptămânii”, moderată de Dmitry Kiselyov. Am inclus şi atunci a început: juntă, fascişti, CIA (Agenţia Centrală de Informaţii a SUA – n.r.), conspiraţii… Ţin minte, am început să râd, deoarece mi se părea că au cam depăşit limitele. Diferenţa dintre ceea ce vedeam pe ecranele TV şi ceea ce se întâmpla după uşă era atât de mare, încât credeam că asta n-o să meargă. Oamenii nu pot fi atât de uşor induşi în eroare. Dar a funcţionat”, povesteşte Ondra Soukup, jurnalist la un ziar important din Praga, „Hospodářské noviny” (foto sus) (Ziarul economic – n.r.), dar care anterior a fost corespondent la Moscova, de aceea a interacţionat foarte mult cu presa de limbă rusă şi a reflectat evenimentele din Ucraina.

Alisa Zius și Ondra Soukup

Soţia sa, Alisa Zius, originară din Moscova, care de asemenea activează în domeniul media, povesteşte că de la un timp în casa lor nu se mai urmăresc canalele tv difuzate de Kremlin. „Nu a fost nicio ideologie în asta, vă asigur. Pur şi simplu, sunt un om emotiv, iar la un moment dat, când Ondra era nevoit, din cauza serviciului, să privească ştirile ruseşti, eu comentam. Strigam către ecranul TV: ce vorbiţi? Închideţi gura! Urechile mele nu mai suportă! La scurt timp, Ondra a înţeles că nu trebuie să mai privească niciun canal rusesc, ca să nu audă replicile mele”, recunoaşte Alisa Zius.

Ondra Soukup susține că propaganda în Cehia a început să fie studiată intens odată cu declanșarea conflictului din Ucraina

Ambii fiind din presă, Alisa şi Ondra spun că în Cehia fenomenul propagandei funcţionează în spaţiul online prin zeci de site-uri care difuzează ştiri false şi prin reţele de socializare, pe când prin intermediul televiziunilor, spre deosebire de R. Moldova, politica pro-Kremlin nu ajunge la public. Familia de jurnalişti susţine că site-urile „suspecte”, atât de limbă rusă, cât şi în cehă, au apărut ca ciupercile după ploaie în 2014, odată cu destabilizarea situaţiei din Ucraina. „Brusc, au început să apară site-uri care scriau doar ce vorbea Kremlinul. Unele dintre ele erau vechi, iar anterior abordau teme de conspirologie, scriau despre extratereştri, despre faptul că CIA ar fi inventat virusul Ebola”, spune jurnalistul ceh.

Propaganda în Cehia, mai spune Alina Zius, nu trebuie interpretată drept o problemă locală şi care ar veni doar din partea Kremlinului, deoarece site-urile cu ştiri false au luat amploare şi în perioada alegerilor din SUA, respectiv o influenţă importantă vine şi de acolo. Se vorbeşte despre o istorie „bănoasă” a unor adolescenţi din Macedonia, care au creat câteva site-uri pentru susţinerea lui Donald Trump şi au obţinut 16 mii USD, pur şi simplu prin producerea ştirilor false.

Ministerul de Interne ia măsuri

Pentru a monitoriza siguranţa informaţională a Cehiei şi a deconspira minciunile difuzate în spaţiul public, la iniţiativa societăţii civile, în cadrul MAI, din 1 ianuarie 2017 funcţionează Centrul de luptă împotriva terorismului şi războaielor hibride.

„Potrivit informaţiilor difuzate de serviciile noastre de investigaţii, pe parcursul mai multor ani, cel mai mare pericol vine din Federaţia Rusă. În ultimul timp, cele mai agresive acţiuni din partea Rusiei sunt legate de aşa-numitele campanii hibride”, explică Eva Romanţovova, şefa Centrului de luptă împotriva terorismului şi războaielor hibride. Structura identifică falsurile apărute în spaţiul online şi publică pe pagina de Twitter link-uri către site-urile care demontează minciunile.

„Vrem să informăm publicul pentru a preîntâmpina răspândirea materialelor care dezinformează, dar nu este vorba despre cenzură, ci despre o sursă alternativă de informaţie”, susţine şefa Centrului de luptă împotriva terorismului şi războaielor hibride.

Una dintre organizaţiile nonguvernamentale care studiază instrumentele propagandei şi care a susţinut deschiderea Centrului în cadrul Ministerului de Interne este organizaţia nonguvernamentală „Valori europene” din Praga. Reprezentanţii acesteia spun că au creat un program special, „Kremlin Watch”, în cadrul căruia se ocupă de studierea şi documentarea influenţei ruseşti.

Roman Máca

Roman Máca, analist în cadrul organizaţiei „Valorile Europene”, spune că instrumentele propagandei sunt aproape aceleaşi în toate ţările europene, diferă doar conţinutul nociv, formulat în funcţie de scopul celor care stau în spatele acestei maşinării: „Scopul este de a influenţa opinia publică. Respectiv, opinia publică este cea care decide la alegeri. Pe de o parte, există site-uri care promovează ideea că o anumită direcţie politică este greşită şi încearcă să arunce murdării, iar pe de altă parte, există site-uri care spun: „doar aceşti oameni ne vor salva”.

Temele abordate de aceste site-uri sunt cele mai diverse, de la pericolul migranţilor, brexit sau pericolul NATO, până la accidente nucleare sau evenimente din interiorul ţării.

„De exemplu, există o campanie pe Facebook care se declară patriotică, împotriva migraţiei şi islamului. Are circa 80 de mii se membri, iar asta nu este puţin pentru Cehia. Acolo sunt răspândite multe dezinformaţii, se spune cât este de bravo Putin şi cât de înspăimântători sunt politicienii noştri, desigur cu excepţia celor care susţin vectorul pro-Est. Deşi este o campanie anonimă, am reuşit totuşi să aflu că în spatele ei stă un tovarăş ceh care locuieşte în Emiratele Arabe, în Dubai. Este straniu că în spatele unei campanii împotriva migranţilor şi islamului se află o persoană care locuieşte printre musulmani şi care este ea însăşi migrant. Întâmplător, respectivul mai este şi antreprenor într-o agenţie care se ocupă de marketing politic şi piar”, explică Roman Máca.

Cele mai multe dintre site-uri au autori necunoscuţi, sunt finanţate obscur sau au o rubrică în care solicită donaţii, ştirile se pot deosebi prin titlurile şocante şi afirmaţii care nu sunt probate.

Recent, jurnalistul Ondra Soukup de la Ziarul Economic a scris despre faptul că au ieşit la iveală numele persoanelor care în 2014 au stat în spatele acţiunilor de protest „împotriva fasciştilor din Kiev”, organizate în Cehia, Slovacia, Polonia şi Ungaria. Este vorba despre activistul belarus Alexandr Usovskii şi oligarhul rus Constantin Malofeev. S-a întâmplat după ce hackerii de la Ukrainian Cyber Alliance au spart poşta electronică a lui Usovskii şi au publicat pe internet conversaţiile.

Limba rusă, canal de funcţionare a propagandei

Impactul propagandei ruseşti este mult mai puternic în spaţiile unde se vorbeşte rusa, cum ar fi Ucraina, R. Moldova sau Belarus. În Cehia, am întâlnit un tânăr, Artiom, originar din Ucraina, care a muncit în F. Rusă, acum activează în Polonia, iar în Praga se află pentru câteva zile de vacanţă. El spune că realitatea din Ucraina este prezentată distorsionat de anumite media din aceste ţări.

„La TV, în fiecare ţară sunt difuzate lucruri diferite. Bunăoară, priveam online ştirile în presa ucraineană şi rusă. Un reportaj de la acelaşi eveniment, dar ucrainenii vorbesc despre vina ruşilor, iar ruşii – despre vina ucrainenilor. Ce a fost cu adevărat ştiu doar oamenii care s-au aflat atunci acolo. Deci, la ştiri, se arată evenimentele aşa cum se vrea să fie arătate, nu aşa cum sunt în realitate. Nu ştiu dacă oamenii trebuie să vadă aceste ştiri, ele sunt, de fapt, pentru spălarea creierilor”, susţine Artiom.

În Praga, am întâlnit şi două tinere din R. Moldova.

Diana Frumosu

Diana Frumosu, din Criuleni, face un program de masterat în Italia în domeniul relaţiilor internaţionale, iar în prezent se află în vizită la părinţi, stabiliţi în Praga. Din propria experienţă, Diana spune că, spre deosebire de R. Moldova, în Cehia există o mai mare libertate de exprimare. „Libertatea de exprimare nu este la fel de criticată sau îngrădită, aşa cum se întâmplă la noi. Aici poţi să-ţi spui gândurile liber, or, fiecare idee este tolerată în limita bunului-simţ”, crede Diana. Manifestarea libertăţii de exprimare este sesizată şi în stradă. Fără teama unei cenzuri din partea statului, un artist extravagant din Praga, David Černý, a expus mai multe sculpturi în tot oraşul prin care critică sistemul.

Elena Terzi

Elena Terzi stă în Praga de opt luni. La Chişinău, aceasta se ocupa de analize politice, activitate pe care continuă să o desfăşoare şi în Cehia, unde s-a implicat în mai multe proiecte internaţionale ce vizează relaţiile dintre Cehia şi Europa de Est.

„Nu voi vorbi doar despre propaganda rusească, deoarece este doar unul dintre soiurile de propagandă cu care m-am ciocnit aici. Nu poate fi comparat ceea ce se întâmplă în R. Moldova cu ceea ce se întâmplă în Cehia, deoarece vorbim despre diferite societăţi, cu diferite niveluri de venit, diferite aspecte culturale, diferite surse mass-media”, punctează Elena.

Lege ce desparte presa de politică

Pentru a înţelege cât de mare e diferenţa dintre R. Moldova şi Cehia privind nivelul de conştientizare a securităţii, trebuie să spunem că acum patru luni în Cehia a fost adoptată o lege ce interzice funcţionarilor de stat să deţină afaceri în presă.

„S-a întâmplat aşa că proprietarul a două dintre cele mai importante ziare a devenit politician, acum ministru al Finanţelor şi vicepremier. A fost un asemenea şoc, încât a fost adoptată şi o lege acum câteva luni ce interzice membrilor guvernării să deţină afaceri în presă”, exemplifică Ondra Soukup, care afirmă că media trebuie să devină o afacere rentabilă, pentru a nu depinde de politic.

Holdingul media E.conomia din Praga are peste 200 de angajați și este deținut de un om de afaceri din străinătate

Independenţa presei de politic este aproape imposibil de imaginat în cazul R. Moldova, unde majoritatea presei este controlată de politicieni. Jacob Jamba, reprezentantul organizaţiei „Valori Europene”, a participat anul trecut, la invitaţia preşedintelui Parlamentului, Andrian Candu, la discuţiile privind modificarea Codului Audiovizualului. Acesta cunoaşte problema monopolului media din R. Moldova şi îndeamnă presa independentă să demareze investigaţii ce ar scoate la iveală toate legăturile dintre politic şi media.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. mercaru ion

    Multe avem de invatat si din Cehia,dar si din alte tari din UE sau nonUE,precum Elvetia de exemplu,,De aceea se vede de ce Dodon vrea rusa obligatoriu in scoli,ca sa fim manipulati cat mai bine si usor de ”fratii’rusi in sprijinul lui Krasnoselskii si eventual Putin,prietenul lui Dodon,,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *