Suicidul este cauzat de singurătate

În R. Moldova, numărul persoanelor care îşi pun capăt zilelor este unul aproape constant, tinerii fiind cei care recurg cel mai des la acest act. În Europa, numărul celor care îşi pun capăt zilelor se reduce anual cu 30%, pe când în R. Moldova rămâne neschimbat.

Cele mai frecvente motive ale suicidului în cazurile atestate în R.Moldova, potrivit specialiştilor, sunt lipsa comunicării cu părinţii plecaţi peste hotare, dezamăgirile în viaţa personală, izolarea de societate etc.

În Chişinău, funcţionează un Centru pentru Prevenirea Suicidului, „Mirt”, fondat de psihologa Liuba Ceban. Timp de patru ani, prin intermediul Liniei Verzi Antisuicid, psihologi şi voluntari discută cu persoanele aflate în stări psihologice complicate, identificând împreună soluţii. Liuba Ceban spune că la Linia Verde Antisuicid apelează persoane aflate în stare de descurajare, de dezamăgire, de neputinţă. Sunt şi dintre cei care poate nu au gânduri suicidare, dar starea lor emoţională este precară. „În astfel de cazuri, serviciul nostru contribuie la prevenirea unor situaţii suicidare”, explică specialista centrului.

„E incorect să spunem că suicidul are o singură cauză. Dar singurătatea e principala”

„Tinerii se confruntă cel mai des cu problemele specifice vârstei. Deseori, sunt probleme care ţin de relaţii, de traumele din trecut. Problemele sunt complexe. De fapt, niciodată nu e o singură problemă”, spune Liuba Ceban. Specialiştii susţin că, dacă ar fi să identificăm o singură cauză, atunci aceasta ar fi singurătatea. E cazul persoanelor care nu au cu cine comunica, atunci când le este foarte greu.

Dat fiind faptul că tinerii sunt cel mai frecvent expuşi unor astfel de pericole, Centrul de Informare şi Documentare pentru Drepturile Copilului solicită specialişti de la Centrul „Mirt” să se deplaseze prin instituţiile de învăţământ în care au avut loc cazuri de suicid. „O experienţă nouă şi pentru noi, şi pentru instituţiile de învăţământ e de a studia impactul unei tragedii asupra altor copii, de a studia modul în care s-au comportat cei implicaţi în investigarea acestor cazuri”, mai spune Liuba Ceban.

Deşi psihologii de la ”Mirt” fac o muncă complexă, autorităţile de stat reacţionează cu apatie la solicitările lor. „Am scris multe petiţii/cereri. Şi în adresa administraţiei municipiului Chişinău, şi la Guvern, şi la Preşedinţie, şi la Parlament. Am fost solicitaţi să le oferim date pentru rapoartele pe care le elaborează, dar nimeni nu s-a arătat interesat să investească, să extindem Linia Verde, astfel încât la acest telefon să aibă acces oricine, pe gratis.”

Persoanele care au supravieţuit suicidului, reabilitate la Spitalul de Psihiatrie

Alina Crişmari, medic la Spitalul de Psihiatrie, spune că persoanele care supravieţuiesc unor astfel de situaţii au nevoie de un curs de reabilitare. „Dacă persoana este sănătoasă, atunci rămâne la noi doar câteva zile, pentru proceduri. În stări mai grave, persoanele sunt internate pentru mai mult timp, aflându-se sub supravegherea strictă a medicilor”, precizează Alina Crişmari, explicând că, în urma spitalizării, este evaluată starea psihică a persoanei, fiind identificată cauza tentativei. „Din moment ce persoana este spitalizată, este garantată confidenţialitatea totală. Supravegherea prin dispensarizare se face în cadrul Centrelor de Sănătate Mentală teritoriale, doar cu acordul persoanei”, mai spune medicul psihiatru.

În R. Moldova, conform Legii cu privire la Sănătatea Mentală, spitalizarea are loc doar cu acordul persoanei. Doar în cazuri rare, când nu conştientizează boala şi prezintă pericol direct pentru sine dacă nu i se acordă asistenţă medicală, persoana urmează să fie spitalizată fără liberul ei consimţământ.

Totodată, în orice situaţie de urgenţă psihiatrică, persoana este spitalizată chiar şi în lipsa poliţei de asigurare, beneficiind de asistenţă medicală pe gratis. După externare, o parte din medicamentele indicate pentru continuarea tratamentului sunt compensate.

Alina Crişmari mai spune că, după tratament şi reabilitare, unele persoane se restabilesc definitiv. Sunt, însă, şi cazuri de recidive, deoarece o importanţă majoră o au factorii care au cauzat tentativa de suicid.

Comunicarea – un leac în prevenirea actelor de suicid

Deoarece, potrivit statisticilor, sunt tot mai mulţi tinerii predispuşi la tentative de suicid, am contactat câteva instituţii de învăţământ, pentru a afla cum evoluează comunicarea cu tinerii despre asemenea situaţii. La Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi”, directoarea adjunctă pentru educaţie, Aliona Teutu, ne-a spus că nu există cazuri care ar ţine de acest liceu, dar problmea e importantă: „În ultimii 10 ani, nu am avut asemenea cazuri în instituţia noastră, dar am cunoscut un caz al unui copil, transferat de la noi la altă instituţie, care s-a sinucis. Era dintr-o familie bună, nu avea lipsuri, problema principală fiind relaţia dintre părinţi şi copil. La ore, includem subiecte care ar contribui la prevenirea suicidului. Întotdeauna, un conflict poate fi remediat doar prin comunicare, prin diferite tehnici de lucru”, susţine Aliona Teutu, precizând că, atunci când dirigintele sau un profesor observă că un elev este mai abătut, că ascunde nişte probleme interioare, despre care nu vorbeşte, când e mai puţin comunicativ, încearcă să intre în situaţia acestui copil, să cunoască problema care-l frământă, să-l facă să comunice cu cei din jur.

„La liceu, avem psiholog. Atunci când dirigintele semnalează vreo problemă, psihologul lucrează asupra cazului. De obicei, adresările la psiholog sunt foarte frecvente”, spune directoarea adjunctă a liceului.

Am discutat şi cu Nadejda Chihai, directoare adjunctă pentru educaţie la Gimnaziul din Capaclia, raionul Cantemir. „Deşi în ultimii 10 ani nu ne-am confruntat cu astfel de cazuri, organizăm dezbateri în cadrul orelor de educaţie civică. După ore, adunăm fetele din clasa a 8-a – a 9-a şi discutăm diferite cazuri, pentru a preveni anumite tragedii. Vorbim şi despre semnele presuicidare, astfel încât copiii să le cunoască şi să le observe. Ştim că este viral pe internet un joc de tristă faimă. În cadrul adunărilor şi la careu, discutăm despre aceste probleme, pentru ca elevii să fie prudenţi cu persoanele necunoscute de pe reţelele de socializare, şi nu numai. Din păcate, nu dispunem de serviciile unui psiholog”, spune Nadejda Chihai. Ea aminteşte că au fost cazuri când profesorul, prin sfaturile acordate, a putut rezolva problemele unor copii.

Vorbim despre suicid promovând dragostea de viaţă

„De pe urma unui suicid, în mare parte, elevii sunt afectaţi psihic, iar unele instituţii nu pot face faţă acestor situaţii”, susţine Rodica Josanu, şefa Secţiei Juridice din cadrul Ministerului Educaţiei.

„Subiectul suicidului trebuie tratat foarte atent, pentru că orice informaţie poate avea efecte contrare. Noi încercăm să vorbim despre suicid în sensul promovării dragostei de viaţă. Avem mai multe acţiuni de combatere a fenomenului. Avem şi parteneriate, şi parteneri care ne sprijină, pentru a ajunge la fiecare şcoală. Avem câteva activităţi prioritare: instrumente metodice, pe care le oferim profesorilor, ghiduri care vin în ajutor, astfel încât profesorul care se confruntă cu asemenea cazuri să cunoască cum să abordeze corect subiectul dat, avem traininguri motivaţionale la care participă tinerii. Nu e neapărat să folosim cuvântul suicid pentru a promova încrederea, susţinerea, suportul psiho-emoţional. Avem şi servicii de asistenţă psiho-pedagogică”, povesteşte Rodica Josanu.

Datele statistice – neschimbate

Conform Biroului Naţional de Statistică, în anul 2015 s-au înregistrat 400 de cazuri de suicid. Majoritatea celor care şi-au pus capăt zilelor au fost bărbaţi maturi, fiind urmaţi de adolescenţi sau copii. Din 2011 până în 2015, numărul tentativelor de suicid în rândul tinerilor a fost de circa 500, numărul tinerilor decedaţi fiind de aproximativ 100 de persoane, conform datelor statistice ale Portalului Guvernamental al Datelor Deschise şi MAI. Dintre tineri, cele mai predispuse tentativelor de suicid sunt fetele, aproximativ 80%. La nivel mondial, R. Moldova ocupă locul 20 în lume, la capitolul ratelor suicidare.

Daria Rusu, reporteră-stagiară

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *