Suicidul este cauzat de singurătate

În R. Mol­do­va, numă­rul per­soa­ne­lor care îşi pun capăt zile­lor este unul aproa­pe con­stant, tine­rii fiind cei care recurg cel mai des la acest act. În Euro­pa, numă­rul celor care îşi pun capăt zile­lor se redu­ce anu­al cu 30%, pe când în R. Mol­do­va rămâ­ne neschim­bat.

Cele mai frec­ven­te moti­ve ale sui­ci­du­lui în cazu­ri­le ates­ta­te în R.Moldova, potri­vit spe­cia­li­ş­ti­lor, sunt lip­sa comu­ni­că­rii cu părinţii ple­ca­ţi pes­te hota­re, dez­a­mă­gi­ri­le în via­ţa per­so­na­lă, izo­la­rea de soci­e­ta­te etc.

În Chi­şi­nău, fun­cţio­nea­ză un Cen­tru pen­tru Pre­ve­ni­rea Sui­ci­du­lui, „Mirt”, fon­dat de psi­ho­lo­ga Liu­ba Ceban. Timp de patru ani, prin inter­me­di­ul Lini­ei Ver­zi Anti­sui­cid, psi­ho­lo­gi şi volun­ta­ri dis­cu­tă cu per­soa­ne­le afla­te în stă­ri psi­ho­lo­gi­ce com­pli­ca­te, iden­ti­fi­când împre­u­nă solu­ţii. Liu­ba Ceban spu­ne că la Linia Ver­de Anti­sui­cid ape­lea­ză per­soa­ne afla­te în sta­re de des­cu­ra­ja­re, de dez­a­mă­gi­re, de nepu­tinţă. Sunt şi din­tre cei care poa­te nu au gân­du­ri sui­ci­da­re, dar sta­rea lor emoţio­na­lă este pre­ca­ră. „În ast­fel de cazu­ri, ser­vi­ci­ul nos­tru con­tri­bu­ie la pre­ve­ni­rea unor situ­a­ţii sui­ci­da­re”, expli­că spe­cia­lis­ta cen­tru­lui.

„E incorect să spunem că suicidul are o singură cauză. Dar singurătatea e principala”

„Tine­rii se con­frun­tă cel mai des cu pro­ble­me­le spe­ci­fi­ce vâr­stei. Dese­o­ri, sunt pro­ble­me care ţin de rela­ţii, de trau­me­le din tre­cut. Pro­ble­me­le sunt com­ple­xe. De fapt, nici­o­da­tă nu e o sin­gu­ră pro­ble­mă”, spu­ne Liu­ba Ceban. Spe­cia­li­ş­tii susţin că, dacă ar fi să iden­ti­fi­căm o sin­gu­ră cau­ză, atun­ci aceas­ta ar fi sin­gu­ră­ta­tea. E cazul per­soa­ne­lor care nu au cu cine comu­ni­ca, atun­ci când le este foar­te greu.

Dat fiind fap­tul că tine­rii sunt cel mai frec­vent expu­şi unor ast­fel de peri­co­le, Cen­trul de Infor­ma­re şi Docu­men­ta­re pen­tru Drep­tu­ri­le Copi­lu­lui soli­ci­tă spe­cia­li­ş­ti de la Cen­trul „Mirt” să se depla­se­ze prin insti­tu­ţi­i­le de învă­ţământ în care au avut loc cazu­ri de sui­cid. „O expe­rienţă nouă şi pen­tru noi, şi pen­tru insti­tu­ţi­i­le de învă­ţământ e de a stu­dia impac­tul unei tra­ge­dii asu­pra altor copii, de a stu­dia modul în care s-au com­por­tat cei impli­ca­ţi în inves­ti­ga­rea aces­tor cazu­ri”, mai spu­ne Liu­ba Ceban.

Deşi psi­ho­lo­gii de la ”Mirt” fac o mun­că com­ple­xă, auto­ri­tă­ţi­le de stat rea­cţio­nea­ză cu apa­tie la soli­ci­tă­ri­le lor. „Am scris mul­te petiţii/cereri. Şi în adre­sa admi­nis­tra­ţi­ei muni­ci­pi­u­lui Chi­şi­nău, şi la Guvern, şi la Preşe­dinţie, şi la Par­la­ment. Am fost soli­ci­ta­ţi să le ofe­rim date pen­tru rapoar­te­le pe care le ela­bo­rea­ză, dar nime­ni nu s-a ară­tat inte­re­sat să inves­teas­că, să extin­dem Linia Ver­de, ast­fel încât la acest tele­fon să aibă acces ori­ci­ne, pe gra­tis.”

Persoanele care au supravieţuit suicidului, reabilitate la Spitalul de Psihiatrie

Ali­na Cri­ş­ma­ri, medic la Spi­ta­lul de Psi­hia­trie, spu­ne că per­soa­ne­le care supra­vi­eţu­iesc unor ast­fel de situ­a­ţii au nevo­ie de un curs de rea­bi­li­ta­re. „Dacă per­soa­na este sănă­toa­să, atun­ci rămâ­ne la noi doar câte­va zile, pen­tru pro­ce­du­ri. În stă­ri mai gra­ve, per­soa­ne­le sunt inter­na­te pen­tru mai mult timp, aflându-se sub supra­ve­ghe­rea stric­tă a medi­ci­lor”, pre­ci­zea­ză Ali­na Cri­ş­ma­ri, expli­când că, în urma spi­ta­li­ză­rii, este eva­lu­a­tă sta­rea psi­hi­că a per­soa­nei, fiind iden­ti­fi­ca­tă cau­za ten­ta­ti­vei. „Din moment ce per­soa­na este spi­ta­li­za­tă, este garan­ta­tă con­fi­denţi­a­li­ta­tea tota­lă. Supra­ve­ghe­rea prin dis­pen­sa­ri­za­re se face în cadrul Cen­tre­lor de Sănă­ta­te Men­ta­lă teri­to­ri­a­le, doar cu acor­dul per­soa­nei”, mai spu­ne medi­cul psi­hia­tru.

În R. Mol­do­va, con­form Legii cu pri­vi­re la Sănă­ta­tea Men­ta­lă, spi­ta­li­za­rea are loc doar cu acor­dul per­soa­nei. Doar în cazu­ri rare, când nu conş­ti­en­ti­zea­ză boa­la şi pre­zin­tă peri­col direct pen­tru sine dacă nu i se acor­dă asis­tenţă medi­ca­lă, per­soa­na urmea­ză să fie spi­ta­li­za­tă fără libe­rul ei con­si­mţământ.

Tot­o­da­tă, în ori­ce situ­a­ţie de urgenţă psi­hia­tri­că, per­soa­na este spi­ta­li­za­tă chiar şi în lip­sa poli­ţei de asi­gu­ra­re, bene­fi­ci­ind de asis­tenţă medi­ca­lă pe gra­tis. După exter­na­re, o par­te din medi­ca­men­te­le indi­ca­te pen­tru con­ti­nu­a­rea tra­ta­men­tu­lui sunt com­pen­sa­te.

Ali­na Cri­ş­ma­ri mai spu­ne că, după tra­ta­ment şi rea­bi­li­ta­re, une­le per­soa­ne se res­ta­bi­lesc defi­ni­tiv. Sunt, însă, şi cazu­ri de reci­di­ve, deo­a­re­ce o impor­tanţă majo­ră o au fac­to­rii care au cau­zat ten­ta­ti­va de sui­cid.

Comunicarea – un leac în prevenirea actelor de suicid

Deo­a­re­ce, potri­vit sta­tis­ti­ci­lor, sunt tot mai mulţi tine­rii pre­dis­pu­şi la ten­ta­ti­ve de sui­cid, am con­tac­tat câte­va insti­tu­ţii de învă­ţământ, pen­tru a afla cum evo­lu­ea­ză comu­ni­ca­rea cu tine­rii des­pre ase­me­nea situ­a­ţii. La Lice­ul Teo­re­tic „Ghe­or­ghe Asa­chi”, direc­toa­rea adjunc­tă pen­tru edu­ca­ţie, Ali­o­na Teu­tu, ne-a spus că nu exis­tă cazu­ri care ar ţine de acest liceu, dar pro­bl­mea e impor­tan­tă: „În ulti­mii 10 ani, nu am avut ase­me­nea cazu­ri în insti­tu­ţia noas­tră, dar am cunos­cut un caz al unui copil, trans­fe­rat de la noi la altă insti­tu­ţie, care s-a sinu­cis. Era dintr-o fami­lie bună, nu avea lip­su­ri, pro­ble­ma prin­ci­pa­lă fiind rela­ţia din­tre părinţi şi copil. La ore, inclu­dem subiec­te care ar con­tri­bui la pre­ve­ni­rea sui­ci­du­lui. Întot­dea­u­na, un con­flict poa­te fi reme­di­at doar prin comu­ni­ca­re, prin dife­ri­te teh­ni­ci de lucru”, susţi­ne Ali­o­na Teu­tu, pre­ci­zând că, atun­ci când diri­gin­te­le sau un pro­fe­sor obser­vă că un elev este mai abă­tut, că ascun­de niş­te pro­ble­me inte­ri­oa­re, des­pre care nu vor­beş­te, când e mai puţin comu­ni­ca­tiv, încear­că să intre în situ­a­ţia aces­tui copil, să cunoas­că pro­ble­ma care-l frămân­tă, să-l facă să comu­ni­ce cu cei din jur.

„La liceu, avem psi­ho­log. Atun­ci când diri­gin­te­le sem­na­lea­ză vreo pro­ble­mă, psi­ho­lo­gul lucrea­ză asu­pra cazu­lui. De obi­cei, adre­să­ri­le la psi­ho­log sunt foar­te frec­ven­te”, spu­ne direc­toa­rea adjunc­tă a lice­u­lui.

Am dis­cu­tat şi cu Nadej­da Chi­hai, direc­toa­re adjunc­tă pen­tru edu­ca­ţie la Gim­na­zi­ul din Capa­clia, raio­nul Can­te­mir. „Deşi în ulti­mii 10 ani nu ne-am con­frun­tat cu ast­fel de cazu­ri, orga­ni­zăm dez­ba­te­ri în cadrul ore­lor de edu­ca­ţie civi­că. După ore, adu­năm fete­le din cla­sa a 8-a – a 9-a şi dis­cu­tăm dife­ri­te cazu­ri, pen­tru a pre­ve­ni anu­mi­te tra­ge­dii. Vor­bim şi des­pre sem­ne­le pre­sui­ci­da­re, ast­fel încât copi­ii să le cunoas­că şi să le obser­ve. Ştim că este viral pe inter­net un joc de tris­tă fai­mă. În cadrul adu­nă­ri­lor şi la careu, dis­cu­tăm des­pre aces­te pro­ble­me, pen­tru ca ele­vii să fie pru­denţi cu per­soa­ne­le necu­nos­cu­te de pe reţe­le­le de soci­a­li­za­re, şi nu numai. Din păca­te, nu dis­pu­nem de ser­vi­ci­i­le unui psi­ho­log”, spu­ne Nadej­da Chi­hai. Ea amin­teş­te că au fost cazu­ri când pro­fe­so­rul, prin sfa­tu­ri­le acor­da­te, a putut rezol­va pro­ble­me­le unor copii.

Vorbim despre suicid promovând dragostea de viaţă

„De pe urma unui sui­cid, în mare par­te, ele­vii sunt afec­ta­ţi psi­hic, iar une­le insti­tu­ţii nu pot face faţă aces­tor situ­a­ţii”, susţi­ne Rodi­ca Josa­nu, şefa Secţi­ei Juri­di­ce din cadrul Minis­te­ru­lui Edu­ca­ţi­ei.

„Subiec­tul sui­ci­du­lui tre­bu­ie tra­tat foar­te atent, pen­tru că ori­ce infor­ma­ţie poa­te avea efec­te con­tra­re. Noi încer­căm să vor­bim des­pre sui­cid în sen­sul pro­mo­vă­rii dra­gos­tei de via­ţă. Avem mai mul­te acţiu­ni de com­ba­te­re a feno­me­nu­lui. Avem şi par­te­ne­ri­a­te, şi par­te­ne­ri care ne spri­ji­nă, pen­tru a ajun­ge la fie­ca­re şcoa­lă. Avem câte­va acti­vi­tă­ţi pri­o­ri­ta­re: instru­men­te meto­di­ce, pe care le ofe­rim pro­fe­so­ri­lor, ghi­du­ri care vin în aju­tor, ast­fel încât pro­fe­so­rul care se con­frun­tă cu ase­me­nea cazu­ri să cunoas­că cum să abor­de­ze corect subiec­tul dat, avem trai­nin­gu­ri moti­va­ţio­na­le la care par­ti­ci­pă tine­rii. Nu e nea­pă­rat să folo­sim cuvân­tul sui­cid pen­tru a pro­mo­va încre­de­rea, susţi­ne­rea, supor­tul psiho-emoţional. Avem şi ser­vi­cii de asis­tenţă psiho-pedagogică”, poves­teş­te Rodi­ca Josa­nu.

Datele statistice – neschimbate

Con­form Biro­u­lui Naţio­nal de Sta­tis­ti­că, în anul 2015 s-au înre­gis­trat 400 de cazu­ri de sui­cid. Majo­ri­ta­tea celor care şi-au pus capăt zile­lor au fost băr­ba­ţi matu­ri, fiind urma­ţi de ado­les­cenţi sau copii. Din 2011 până în 2015, numă­rul ten­ta­ti­ve­lor de sui­cid în rân­dul tine­ri­lor a fost de cir­ca 500, numă­rul tine­ri­lor dece­da­ţi fiind de apro­xi­ma­tiv 100 de per­soa­ne, con­form date­lor sta­tis­ti­ce ale Por­ta­lu­lui Guver­na­men­tal al Date­lor Des­chi­se şi MAI. Din­tre tine­ri, cele mai pre­dis­pu­se ten­ta­ti­ve­lor de sui­cid sunt fete­le, apro­xi­ma­tiv 80%. La nivel mondi­al, R. Mol­do­va ocu­pă locul 20 în lume, la capi­to­lul rate­lor sui­ci­da­re.

Daria Rusu, reporteră-stagiară

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *