Pe urmele fraudei bancare: Cum este recuperat miliardul în strategii şi analize

La patru ani de la descoperirea furtului miliardului – cea mai mare fraudă bancară din cei 27 de ani de independenţă a R. Moldova, instituţiile responsabile de recuperarea banilor anunţă că „valoarea exactă a fraudei bancare nu este stabilită cu exactitate”. Totodată, în timp ce principalii figuranţi în furtul miliardului sunt condamnaţi de instanţele de judecată pentru o perioadă de la cinci la 18 ani de închisoare, cetăţenii R. Moldova sunt obligaţi să ramburseze miliardul furat pe parcursul a 25 de ani.

La 13 iunie 2018, Procuratura Anticorupţie (PA), Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Autoritatea pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale (ARBI) au prezentat o „Strategie de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din Banca de Economii a Moldovei (BEM), Banca Socială (BS) şi Unibank (UB)”, cu referire la „furtul miliardului”. Documentul conţine numele beneficiarilor de bani sustraşi, dar şi traseul, şi destinaţia finală a miliardului. Potrivit Strategiei, PA a constatat că, în procesul de fraudare, erau implicate peste 200 de persoane juridice rezidente şi nerezidente, banii „călătorind” prin zece jurisdicţii străine, iar grupul de companii înregistrate în R. Moldova, prin intermediul cărora care au fost sustraşi, erau afiliate lui Ilan Şor, Ion Rusu, Vladimir Filat, Chiril Lucinschi şi Veaceslav Platon.

Două scheme de fraudă

În documentul făcut public de procurori se spune că mecanismul de sustragere a banilor s-a bazat în special pe acordarea de către cele trei bănci a creditelor neperformante, prin supraevaluarea gajului. S-a mai constatat lipsa capacităţii de plată a persoanei juridice şi a unei activităţi aducătoare de profit, lipsa unei destinaţii reale pentru care se solicita creditul, lipsa unei monitorizări după acordarea creditului, dacă acesta va fi utilizat conform destinaţiei prezentate la solicitare. O altă schemă consta în plasările interbancare acordate reciproc, între cele trei bănci, creându-se aparenţa unor noi credite acordate, de facto, fiind vorba despre aceiaşi bani cu care se închideau diferite credite. Prima etapă de deghizare a originii acestor bani, zic procurorii, sunt operaţiunile de transfer în aproximativ 62 de companii off-shore cu conturi deschise în băncile din Letonia, identificate până la acest moment de PA.

Ce spune Transparency International Moldova

Pe de altă parte, o analiză realizată în baza Strategiei de către Transparency International (TI) Moldova – filiala naţională a organizaţiei mondiale anti-corupţie, fondată în anul 2000, spune că „Strategia respectivă constituie o condiţie necesară pentru eventuala obţinere a primei tranşe de asistenţă macro-financiară. Deşi e numită strategie de recuperare, ceea ce ar presupune că investigaţiile sunt, în mare parte, finalizate, cea mai consistentă parte a documentului e dedicată descrierii fraudelor bancare. Investigaţia propriu-zisă e departe de a atinge nivelul de 90% de finalitate, precum susţin autorii Strategiei”.

Care este, totuşi, valoarea fraudei bancare

Autorii Strategiei spun că, deşi nu este stabilită cu exactitate valoarea exactă a fraudei bancare, „un reper pentru recuperare este suma de 13,34 miliarde de lei – suma hârtiilor de valori mobiliare acordată de BNM în favoarea BEM, BS şi UB, pentru acoperirea creditelor de urgenţă în conformitate cu Hotărârile de Guvern din 13 noiembrie 2014 şi 30 martie 2015”, semnate de prim-ministrul de atunci, Iurie Leancă, şi contrasemnate de ministrul Economiei din perioada respectivă, Andrian Candu şi ministrul Finanţelor, Anatol Arapu.

În acest sens, TI Moldova scrie că cifra respectivă pare a fi irelevantă în contextul prejudiciilor rezultate din deciziile politice emise la 7 noiembrie 2014, care au facilitat accelerarea ulterioară a extragerilor miliardelor de lei din cele trei bănci.

„Organele de urmărire consideră că anume această sumă constituie prejudiciu neacoperit, dar logica unor recuperări ar trebui să coreleze cu logica fraudelor comise. Aşa cum e expus în Strategie, acumularea resurselor pentru acoperirea costului deciziilor politice care au dus la acordarea de credite de urgenţă de către BNM, cu garanţia Guvernului care, ulterior, au fost convertite în datorie de stat. Iar aceste costuri sunt mult mai mari, inclusiv şi dobânzi de deservire a datoriei (alte 11 miliarde lei în 25 de ani)”, indică TI Moldova.

Suma miliardelor fraudate – estimată de PA

În Strategie se stipulează că, potrivit dosarelor penale examinate sau în curs de examinare în instanţa de judecată, valoarea mijloacelor financiare care ar fi fraudate e de 5,64 miliarde de lei, iar în procedura organului de urmărire penală se află 43 de cauze penale de investigare a 5,06 miliarde lei. Documentul mai informează că suma mijloacelor financiare în privinţa cărora au fost emise hotărâri judecătoreşti definitive constituie 1,39 miliarde lei, iar în privinţa sumelor de 4 miliarde de lei PA spune că ar exista probe că au fost fraudate şi urmează a fi expediate în instanţa de judecată.

De asemenea, sunt în proces de investigare, acumulare de probe, identificare a beneficiarilor finali în cazul a 1,06 miliarde lei, fiind aplicate sechestre pe bunuri de pe teritoriul R. Moldova în valoare de aproximativ 1 miliard de lei. În 2013-2017, PA a expediat în instanţa de judecată 25 de cauze penale, având în vizor 32 de persoane.

Carenţele din Strategia de recuperare a miliardelor

Potrivit TI Moldova, deşi Strategia abundă în descrieri ale fraudelor cu scopul recuperării, se creează impresia că sunt omise intenţionat acţiunile premergătoare sustragerii mijloacelor din cele trei bănci. „Ar fi vorba de acţiunile concertate de preluare a controlului asupra băncilor nominalizate prin schimbarea structurii acţionariatelor şi acţionarilor. Strategia nu face referinţă la evenimentele coordonate care au dus la preluarea sub control a celor trei bănci şi utilizarea lor ulterioară în furtul miliardelor”, susţin experţii TI Moldova.

Conform sursei citate, Strategia nu face vreo referinţă relevantă la rapoartele Kroll şi nici la strategia prezentată de aceste companii. Mai mult ca atât, Strategia de recuperare ar trebui să fie prezentată ca un angajament din partea statului şi nu doar al organelor de urmărire. „Acoperirea doar a unui gol creat în BNM, urmare a deciziilor de intervenţie excepţională în noiembrie 2014 şi aprilie 2015, nu poate fi considerată strategie de recuperare a fondurilor extrase din cele trei bănci. Strategia trebuie să aibă ca obiectiv recuperarea tuturor fondurilor fraudate şi trebuie să coreleze şi cu investigaţiile efectuate de companiile externe (Kroll şi Steptoe&Johnson), angajate de BNM, precum şi cu strategiile prezentate către acestea”, scriu autorii analizei TI Moldova.

„Recuperarea” într-un tablou

Principalele persoane numele cărora se regăsesc în Strategia de recuperare a fraudelor bancare pentru implicarea în furtul miliardului sunt condamnate de instanţele de judecată pentru o perioadă de la cinci la 18 ani. Între timp, în octombrie 2016, miliardul furat a devenit oficial datorie de stat, fapt ce presupune că cetăţenii R. Moldova vor rambursa aceşti bani pe parcursul a 25 de ani. Decizia vine după ce, la 4 octombrie 2016, au fost emise şi transmise către BNM obligaţiuni de stat în sumă integrală de 13.341.200.000 lei, constituind suma creditelor de urgenţă acordate de banca centrală pentru BEM, BS şi UB, care nu au fost rambursate la data emisiei obligaţiunilor de stat. Suma menţionată a fost divizată în 25 emisiuni de obligaţiuni de stat, cu scadenţe de la 1 la 25 de ani.

Persoanele implicate în furtul miliardului

Veaceslav Platon, fost deputat (2009-2010), a fost condamnat în prima şi a doua instanţă la 18 ani de închisoare pentru implicare în „furtul miliardului” din sistemul bancar al R. Moldova. Decizia instanţei presupune şi încasarea a 869 milioane de lei în folosul BEM. Ex-preşedintele Consiliului BEM, actualul primar de Orhei şi preşedinte al Partidului Şor, Ilan Şor a fost trimis în judecată în noiembrie 2014 şi abia în iunie 2017 a fost condamnat în prima instanţă la şapte ani şi şapte luni pentru implicare în „furtul miliardului”.

În 2016, Vladimir Filat, ex prim-ministru, a fost condamnat în prima sentinţă la nouă ani de închisoare şi confiscarea bunurilor în valoare de 472 milioane de lei (fapt menţinut în vigoare şi de CSJ. Deşi acţiunile lui Filat au fost calificate ca fiind infracţiune de corupţie şi s-ar părea că nu au tangenţă cu devalizarea sistemului bancar, autorii Strategiei afirmă că obiectul infracţiunilor de corupţie ar reprezenta mijloacele financiare sustrase din BEM de către grupul Filat-Platon-Şor.

Chiril Lucinschi a fost judecat pentru „deghizarea” mijloacelor financiare obţinute fraudulos de la UB. În aprilie 2018, acesta a fost condamnat în prima instanţă la cinci ani şi şase luni de închisoare, în prezent cauza penală fiind la Curtea de Apel Chişinău.

Cum s-a furat miliardul?

„În 2007-2014, BEM, BS şi UB au acordat credite neperformante (cu imposibilitatea de rambursare a dobânzii şi/sau a împrumutului) unor companii care nu aveau capacitatea de a le rambursa ulterior şi firmelor create special pentru a fi scoşi bani din cele trei bănci prin intermediul creditelor”, se spune în Strategie.

În cele din urmă, din sistemul bancar au dispărut 767 milioane USD, BNM estimând o gaură financiară finală de 1 miliard USD, fapt care a lovit puternic în întreg sistemul bancar.

În 2012-2014, din BEM, BS şi UB a fost transferată suma de circa 13,3 miliarde de lei sub formă de credite neperformante. Totodată, acordarea şi primirea plasamentelor între BEM, BS, UB şi între băncile din Federaţia Rusă au dus la un circuit al banilor pentru aparenţa unei situaţii financiare bune şi prezenţa fondurilor în bancă necesare plăţilor la timp (lichidităţi satisfăcătoare activităţii bancare).

În septembrie, deputatul şi preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă, atenţiona despre plasamentele efectuate de băncile moldoveneşti în sistemul bancar din Rusia, ţară aflată în criză economică din cauza sancţiunilor internaţionale în urma agresiunii asupra Ucrainei. Ioniţă spunea că circa 10 miliarde de lei au ieşit din ţară în doar în ultimul an şi jumătate.

În consecinţă, în decembrie 2014, BNM a instituit un regim de administrare specială asupra celor trei bănci, iar ianuarie 2015 a contractat o anchetă financiară din partea companiei americane de audit şi investigaţii financiare Kroll Inc. Ancheta s-a încheiat în aprilie, fiind transmisă reprezentanţilor politici de la guvernare.

Datele din primul raport au fost făcute publice de Andrian Candu, pe blogul său, iar peste câteva zile de la publicare, cetăţenii au ieşit la proteste în masă.
Conform raportului, în 2012, omul de afaceri Ilan Şor a obţinut controlul asupra celor trei bănci, după care a început să acorde credite, majorând artificial lichiditatea lor.

Câţi bani au fost recuperaţi?

În noiembrie 2016, guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, a declarat în Parlament că din suma totală de credite acordate de BNM, cu garanţia Guvernului (14,1 miliarde lei), s-a reuşit recuperarea a 833 milioane lei de la cele trei bănci. Dintre ele, 209 milioane lei de la BEM, 336 milioane de la BS şi 290 milioane de lei de la UB. „Respectiv, din suma creditelor acordate de BNM au mai rămas nerecuperate 13,3 miliarde de lei – exact suma convertită în datorie de stat, care ar urma să fie încasată deja în buget pentru stingerea ulterioară a obligaţiunilor faţă de BNM”, a afirmat Cioclea, fiind citat într-o altă analiză a TI Moldova despre recuperările fraudelor bancare.

În aceeaşi analiză, TI Moldova scria că, la 31 decembrie 2017, potrivit Ministerului Finanţelor (MF), din suma creditelor de urgenţă oferite de BNM (14,1 miliarde lei) se considera rambursată suma de 1,1 miliarde lei. Respectiv, din această sumă, 789 milioane au fost rambursate BNM de către cele trei bănci până în octombrie 2016, iar restul 291 milioane lei – după octombrie 2016, în bugetul de stat.

MF mai arăta că datoria de 13,3 miliarde lei creată prin convertirea garanţiilor în octombrie 2016 s-a redus către 31 decembrie 2017 cu 50 milioane de lei, iar deservirea datoriei a costat bugetul de stat 618 milioane lei în 2017.

În mai 2018, BNM anunţa că, până în martie 2018, a fost recuperat peste 1 miliard 48 milioane de lei din miliardul de dolari furat din BEM, BS şi UB.

Această iniţiativă este parte a proiectului „Reducerea riscurilor de coruptie in elaborarea actelor legislative” susţinut financiar de National Endowment for Democracy. Opiniile exprimate în acest articol nu neapărat exprimă poziţia finanţatorului.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *