Moldova cumpără Ucraina
Din momentul în care în Ucraina s-a produs devalorizarea grivnei, leul moldovenesc a crescut în raport cu grivna exact de două ori. Până la criză pentru o grivnă se cereau 2,4 lei. Acum – se cer 1,23 lei. Grivna, în fond, a ajuns în clasamentul valutelor de insucces, care constituie lista celor mai decăzute monede din Europa în ultima jumătate de an. Din septembrie 2008 până la finele lui februarie 2009 grivna ucraineană a pierdut aproape 50 la sută din valoare.
O asemenea devalorizare, fie chiar şi într-o perioadă de criză, devine un indicator foarte adecvat al faptului că, acum, cu Ucraina nu pot concura la capitolul devalorizarea monedei naţionale nici statele europene, nici economiile de insucces din Europa de Est.
Făcând uz de acest val de fericire, locuitorii Republicii Moldova au început destul de vioi să cumpere mărfurile din Ucraina. Dacă la finele anului trecut vizitele vecinilor erau sporadice, în prezent, vecinii au ocupat masiv localităţile din zona transfrontalieră a Ucrainei. Pentru ei acum toate produsele sunt la căutare, de la cele alimentare până la mărfuri industriale. Produsele alimentare pur şi simplu sunt suflate de pe rafturi. De la asemenea acţiuni suferă deja localnicii din aceste localităţi. La pieţile din zona de frontieră au apărut cozi interminabile.
Acest fenomen nu i-a lăsat inerţi pe oamenii de afaceri. Desigur că au şi ridicat preţurile. Pentru ei, cumpărătorii în masă din Moldova sunt un consumator foarte necesar.
Cetăţenii R.Moldova, eroii de ieri ai bancurilor ucraineşti, acum vin la vestita piaţă «7 kilometr» de la Odesa ca nişte europeni, care cu valuta lor valoroasă pot să îşi permită multe într-o ţară intrată în criză. La punctele vamale moldo-ucraineşti grănicerii nu mai ştiu ce să facă. Numărul călătorilor care vor să se pricopsească de pe urma crizei ucraineşti creşte continuu.
Autobuzele din gări nu îi mai pot încape pe toţi moldovenii înconjuraţi de genţi enorme şi saci, cel puţin câte doi de om. Locuitorii din zonă s-au obişnuit deja cu faptul că pe majoritatea automobilelor vezi numere care încep cu literele MD. Totodată, locuitorii Ucrainei din zona transfrontalieră, în baza unui acord cu Moldova, pot trece hotarul doar în baza buletinului de identitate. Acest acord cuprinde un teritoriu de circa 50-60 km de-a lungul hotarului. Este suficient dacă cetăţenii pot demonstra că au viză de reşedinţă în una din localităţile situate la 50 km de hotar.
În schimb locuitorii Moldovei, ca să intre în Ucraina, trebuie în mod obligatoriu să completeze nişte blanchete în care răspund la întrebări de felul: încotro? La ce adresă? Cu ce scop?Dar să nu credeţi că aceste formalităţi îi pot opri pe cei întreprinzători şi buni economişti.
Despre numărul punctelor de schimb valutar în Moldova nu trebuie să vă bateţi capul, mai ales în Chişinău. Străzile centrale din capitală sunt împestriţate de tăbliţe galben-roşii cu denumirea valutelor. Le vezi la fiecare pas. Ai impresia că un punct de schimb valutar a fost deschis pentru fiecare locuitor al Chişinăului.
Asemenea fenomene care au loc în sudul Ucrainei, cu ajutorul cetăţenilor R.Moldova, se repetă şi în nordul acestui stat, de data aceasta cu ajutorul vecinilor belaruşi. Fenomenul e mai puţin agresiv, deoarece şi valuta belarusă s-a devalorizat mult, în comparaţie cu leul moldovenesc.
În fond, valutele din Europa de Est s-au devalorizat de la 50%, cum ar fi grivna ucraineană, până la 10 % – leul moldovenesc. În ultimele luni, potrivit ratei devalorizărilor, în frunte iese şi rubla belarusă – cu o devalorizare de 22%, apoi tenge kazah – cu 20% şi rubla rusească – cu 15%.
În timp ce practic toate statele Europei de Est s-au pomenit în epicentrul devalorizării monetare, cetăţenii R.Moldova sunt unicii care îngrijorează vecinii prin alt fenomen – năvălind cu hoarda la cumpărături în Ucraina.
După ziarul «Економічна правда»
