Gara de Nord, şantier de promisiuni

215-garaAcum câţiva ani, la inaugurarea Gării de Nord, Ministerul Transporturilor anunţa oficial despre deschiderea unui nou nod internaţional de transport şi a uneia dintre cele mai moderne construcţii din Chişinău.

Anterior, pentru realizarea acestui proiect, Guvernul distribuise 11 hectare de teren. La inaugurare, viceministrul Transporturilor şi Comunicaţiilor, Ion Matei, spunea că “lucrările efectuate costă 12 mil. lei”. Directorul gării, Igor Cuşnir, afirma într-un interviu că SA Gara de Nord va fi un edificiu modern, cu hotel şi centre comerciale. El promitea o gară unică în spaţiul CSI.

Trei ani de aşteptare

Amintim că lucrările de construcţie au fost efectuate de Lascont SRL, prin negocieri directe, în lipsa unui tender. Explicaţia acestei decizii a fost una simplă, la prima vedere: lucrările nu sunt efectuate din bani publici!

În prezent, Gara de Nord arată ca un şantier cronic, în spaţiul căruia sunt înşirate barăci din plastic. Pe peron şi în jurul gării – numeroase tarabe la care se comercializează diverse produse, la preţuri mult mai mari decât în alte zone ale Chişinăului. Deşi au trecut trei ani de la grandioasele promisiuni, nici urmă de cantină, hotel sau alte obiective promise.

Pe peronul de sosire, numeroşi studenţi îşi aşteaptă genţile trimise de părinţi din zona de nord a republicii. Stau zgribuliţi şi înrăiţi. O doamnă cu un copil în braţe spune indignată: “Stau aici de jumătate de oră în ploaie, cu copilul în braţe. Îngheţăm. N-au putut să facă cel puţin un acoperiş ca lumea, să aibă călătorii unde aştepta autobuzele…”
“De Anul Nou, am stat aici şi am aşteptat în frig autocarul de la Teleneşti câteva ore în şir. Am răcit, după care două săptămâni nu am putut ieşi din casă”, spune o studentă.

“În pustietatea asta din jurul gării vântul suflă şi vara, şi iarna”, arată Andrei, student la USM, spre terenul din preajma gării, năpădit de stuf, buruieni şi construcţii dărâmate, pe jumătate intrate în pământ.

Vasile, alt student zgribulit de frig, îşi exprimă nemulţumirea: “Stăm în ploaie, în frig, iar mirosul urât, adus de vânt de la gunoiştile de alături, îţi provoacă vomă. Dacă stai mai mult, poţi să leşini”.

“După ce coborâm din autobuz, trebuie să cărăm în spate genţile hăt departe, până la staţia de troleibuz”, se revoltă Sofia, o studentă cu o geantă mare.

De fapt, nu toţi călătorii sunt nemulţumiţi. În sediul gării, o construcţie modernă, din sticlă şi metal, e cald şi confortabil. Cei care au timp până la sosirea autocarului pot viziona programe TV, difuzate, de altfel, doar în limba rusă.

Ajungi… prin băltoace

Afară, un domn stropit de noroi din cap până în picioare îşi spune necazul: “Uitaţi-vă în jur. Asta-i gară de capitală? Un izlaz plin cu nămol. Ca să ajungi la peron, trebuie să înoţi prin băltoace, iar dacă mai ai şi “noroc”, eşti stropit până-n cap de vreun automobilist. Debandadă totală”.

Şi şoferii sunt nemulţumiţi de amplasarea nereuşită a gării. Unul dintre şoferi, Ion, ne relatează: “E aglomeraţie, ambuteiaje, sute de maşini parcate pe la marginea drumului. Ne deplasăm greu, din care cauză întârziem”.

Un nou proiect

“De câteva ori mai nu am făcut accidente din cauza aglomeraţiei. Lumea vine de la piaţă, iar maxi-taxiurile se opresc oriunde văd vreun client”, spune Andrei. El e de părere că peronul acestei gări nu se deosebeşte cu nimic de cele din localităţile rurale. Au construit un sediu, iar în jur e mare înghesuială şi gropi cu apă peste tot.

Promisiunile făcute acum trei ani de directorul de atunci sunt preluate de noul director, Liubov Logovscaia, o doamnă amabilă, vorbitoare de limbă rusă:

“Ceea ce vedeţi aici e doar o construcţie temporară, preconizată iniţial pentru o perioadă de un an, e un loc de plecare şi sosire a autobuzelor. Tot aici se vând şi bilete. Se preconiza deservirea a 150 de rute, în prezent, însă, deservim 400, atât naţionale, cât şi internaţionale. După schimbarea conducerii SA Gara de Nord, a fost elaborat un nou proiect. Este gata în proporţie de 75—80%. În primăvară, dacă vom putea obţine credite, vom începe construcţia unei autogări de tip european, similară cu cea din Ungaria. Va fi un coplex arhitectural cu o piaţă alimentară, cu traseu şi drumuri, cu linii de troleibuz şi autobuz, cu un hotel, cu restaurant, farmacie, bănci, oficii, cu un birou turistic, dar şi cu parcări pentru automobile. Aceste construcţii presupun cheltuieli mari: 160 mil. lei doar autogara, alte 550 mil. – pentru construcţia drumurilor şi a autostrăzilor noi…”

“Dar în cazul în care autogara va rămâne în forma actuală, vom acoperi peronul, vom rezolva şi alte probleme, pentru confortul călătorilor. La moment, nu este rezonabil să cheltuim bani pentru reparaţii şi construcţii temporare”, încheie pe un ton mai pesimist directorul autogării.

Ion BOLOGAN

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *