Cu destin xeroxat

Soarta mai multor moldoveni pare trasă la xerox. Un anunţ de plecare peste hotare aflat de la rude sau citit în ziarul Makler. Apoi un loc de muncă la negru în Italia sau în Grecia. Revenirea acasă peste câţiva ani cu ideea fixă de a divorţa. În final, copii care se pomenesc “între ciocan şi nicovală”. În această situaţie, cei mai mulţi minori au de ales între a se stabili cu părintele de peste hotare sau cu părintele care a avut grijă de ei în lipsa celuilalt. În această ironie a sorţii, la întocmirea diverselor acte, factorii de decizie dau prioritate celui “cu mulţi bani”.

Soţia lui Petru M. (n.r. – nume schimbat) din Chişinău a ales să plece în Grecia încă pe la mijlocul anilor 1990. Femeia a revenit acasă peste câţiva ani cu gândul de a divorţa. “Chiar dacă am încercat să evit această situaţie, nu am reuşit”, relatează Petru M. după mai mult de zece ani de la separarea de fosta sa soţie. “Apoi, mi-a spus că vrea să ia cele două fiice ale noastre într-o vacanţă în Grecia. M-am gândit că fetelor le-ar prinde bine această odihnă”, mai spune bărbatul, care în scurt timp şi-a dat seama că soţia a luat copiii prin înşelăciune. “Înainte de plecarea fetelor, am mers la un notar ca să-mi pun semnătura în semn de acord. După plecarea lor a trecut o lună, apoi două, apoi un an…”, spune bărbatul, care a realizat că nu e vorba de o vacanţă. “De fapt, eu nu mi-am dat acordul ca cele două fiice ale mele să se stabilească definitiv în Grecia, dar în scurt timp mi-am dat seama că au fost fabricate toate actele care să permită plecarea “legală” a copiilor”, mai spune Petru M., care nu şi-a văzut fiica mai mică din anul 2001. În acel an Mariana, mezina familiei, era minoră şi în mare parte părinţii trebuiau să-i decidă soarta.

Praful din Procuratură depus pe acelaşi dosar

După plecarea fetelor în Grecia, Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copiilor a sectorului Centru a emis un act prin care relatează despre condiţiile de trai şi sociale ale acestei familii. Vreo trei angajaţi ai direcţiei au ajuns la concluzia că copiii lui Petru M. dispun de odăi separate şi bine amenajate. Paradoxal, în lipsa fetelor şi a mamei acestora, care deja erau plecate, angajaţii direcţiei au constatat că, la momentul examinării, în casă locuia doar Petru M., deoarece în august 2001 acesta ar fi abuzat mama copiilor săi şi ar fi alungat-o de acasă împreună cu cele două fete. Mai mult decât atât, cei trei funcţionari au constatat, în lipsa copilelor, că ele îşi doresc să locuiască cu mama lor peste hotare.

A urmat instanţa de judecată, în care au fost prezentate acte ca acelea de mai sus. În 2006, Curtea Supremă de Justiţie a dat prioritate mamei şi a refuzat repatrierea minorei, care, potrivit lui Petru M., a ieşit ilegal din ţară.

Situaţie perfectă pentru “băieţii şmecheri”

Între timp, pe numele mamei a fost intentat un dosar penal. Într-o perioadă, organele de urmărire penală anunţaseră că femeia a fost dată în căutare pentru scoaterea ilegală a copiilor, dar până astăzi dosarul nu are sorţi de izbândă. Din 2002 până în 2009, acesta a rămas prăfuit pe unul dintre rafturile Procuraturii. În R. Moldova există zeci de astfel de situaţii. Pe parcursul anului 2008 – începutul anului 2009, în baza articolului 207 din Codul Penal, scoaterea ilegală a copiilor din ţară şi abandonul lor în străinătate, Procuratura Generală a examinat 18 cazuri. “Printre bănuiţi sunt şi părinţii minorilor”, explică procurorul Viorel Ciobanu. Juristul Alexandru Postică de la Promo Lex explică că de multe ori dreptatea e de partea celui care are mai mulţi bani. “E lesne de câştigat când ai mai mulţi bani, această înseamnă că ai mai multă influenţă şi poţi folosi unele modalităţi de câştig neoneste”, explică juristul, care a asistat astfel de cazuri. “Toate cazurile par a fi trase la xerox. Se pare că e un standard: mamele vin de peste hotare, divorţează, după care urmează stabilirea locui de trai al copiilor. Dacă se ajunge în instanţa de judecată, de multe ori se motivează că minorii s-ar simţi mai bine peste hotare. Totuşi, nimeni nu este sigur de condiţiile reale ale mamei. Adesea, mamele aduc certificate că au un salariu decent şi că i-ar putea oferi condiţii mai bune copilului. În practică însă, s-a întâmplat ca unii dintre aceşti copii să se pomenească în situaţii mai proaste decât în R. Moldova”, mai explică juristul.

Alexandru Postică spune că de multe ori problema e de ordin extrajudiciar. “În instanţa de judecată, judecătorul analizează probele care i-au fost aduse. Părintele cu mai mulţi bani poate corupe mai uşor instituţiile ce ar putea elibera actele de care e nevoie pentru a convinge instanţa. Mai mult decât atât, chiar şi actele legislative au multe lacune de care se folosesc băieţii şmecheri. Ca rezultat, părintele fără bani cade în capcana unor formalităţi juridice”, mai spune Postică. Juristul s-a referit la mai multe lacune, aşa cum ar fi ambiguitatea în privinţa mecanismului de ieşire-intrare a copilului. Potrivit lui Alexandru Postică, unii copii pot fi scoşi de pe teritoriul R. Moldova prin frontiera transnistreană, fără ca instituţiile R. Moldova să poată monitoriza situaţia. Un caz pe care l-a monitorizat recent deputata Valentina Buliga din Comisia pentru Protecţie Socială, Sănătate şi Familie este situaţia unei familii de la Ungheni. Pentru a-şi lua peste hotare copilul în vârstă de cinci ani, mama a falsificat anumite certificate şi a traversat frontiera. Femeia a motivat că micuţul se simte mai bine cu tatăl italian, privând tatăl moldovean, dar şi bunica cu care a crescut copilul, de dreptul de a-l vedea.

Realităţi imperfecte

Valentina Buliga ne-a spus că aceste situaţii reprezintă un fenomen tragic pentru R. Moldova. “Pe de o parte, copilul are dreptul de a rămâne cu mama, pe de alta, tatăl este privat de drepturile sale părinteşti”, declară deputata. “Atât Ministerul Protecţiei Sociale, cât şi deputaţii din Parlament ar trebui să stabilească golul din legislaţie. Dar de multe ori nu cadrul legislativ e de vină, ci realităţile de la noi sunt imperfecte. Este o tragedie atunci când copilul minor nu-şi poate vedea unul dintre părinţi. Din păcate, acesta e un fenomen cu prejudicii mari”, a mai spus Valentina Buliga. Octavian Toderaşcu de la Centrul pentru Drepturile Copilului ne-a vorbit despre un caz în care tatăl a reuşit să-şi scoată copilul din ţară în mod fraudulos. În scurt timp, minorul a revenit în ţară, la mama sa. Potrivit lui Toderaşcu, fiecare caz trebuie analizat aparte. “Adevărul este că nimeni nu poate îngrădi dreptul la circulaţie. Dar este important să se ştie ce se întâmplă cu minorii după ce au părăsit R. Moldova. S-ar putea ca aceştia să se simtă mai bine sau, dacă mama este recăsătorită, să fie supuşi abuzurilor din partea soţului sau a concubinului”, este de părere directorul Centrului pentru Drepturile Copilului.

Anastasia NANI

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *