Concediat pentru că îşi apăra drepturile
Un fost angajat al întreprinderii “47TH Parallel”, Constantin Belîi, a acţionat în judecată angajatorul pe motiv că a fost demis ilegal din funcţie. Deşi instanţa de judecată şi-a anunţat verdictul în favoarea întreprinderii, Constantin este sigur că probele aduse de el nu au fost luate în calcul de către judecător. El susţine că nu va ceda şi, dacă va fi nevoie, va ajunge până la Organizaţia Internaţională a Muncii.
Constantin Belîi a lucrat în calitate de paznic timp de trei ani în reţeaua de supermarketuri Nr. 1 (SA “47TH Parallel”). El susţine că a fost martor al mai multor nereguli în această perioadă, dar marile nemulţumiri au început atunci când, în una dintre secţii, fusese depistat un deficit mare de bani. Lipsa a fost acoperită din banii reţinuţi din salariile paznicilor. În acea lună li s-a acordat doar 50% din salariu. “Oamenii au început să se revolte şi am decis că ar fi bine să rezolvăm totul pe cale amiabilă şi să discutăm cu administraţia”, povesteşte Constantin. Administraţia, însă, n-a fost dispusă să discute despre acele probleme.
Încălcările de la SA „47TH Parallel”
Constantin a decis să solicite ajutor de la organizaţia sindicală “SindLUCAS”. “Mi-au spus care sunt drepturile mele, ce este legal şi ce este ilegal. Aşa am organizat un sindicat în cadrul magazinului. Iniţial, mulţi se temeau, dar când le-am spus că nu le va fi divulgat numele, că asta e pentru apărarea drepturilor lor, au acceptat.” Valentina Mazur, preşedinta “SindLUCAS”, spune că “cea mai mare problemă în R. Moldova constă în faptul că patronii se apără reciproc şi, de aceea, este aproape imposibil să obţii dreptate”.
Una dintre încălcările de la întreprindere era efectuarea inventarierii în timpul liber al muncitorilor, în special noaptea, în lipsa unei remunerări. De obicei, angajaţii nu-şi permiteau să lipsească, de frică să nu fie concediaţi. După fiecare revizie, erau făcute bilanţurile. Dacă erau identificate lipsuri, banii erau reţinuţi din salariile angajaţilor. Sumele reţinute periodic variau între 50 şi 200 de lei. “Când m-am revoltat, spunând că am şi eu drepturi, au început să-mi urmărească fiecare pas”, relatează Constantin.
O altă încălcare pe care o semnalează Constantin ar fi inexistenţa unui orar de lucru. El susţine că, neoficial, exista următorul orar: trei zile de lucru de la 7.30 până la 23.00 şi trei zile libere. Angajaţii, însă, lucrau chiar mai multe ore decât prevedea programul neoficial, fără să le fie remunerat surplusul de ore lucrate. Valentina Mazur afirmă că “ei lucrau acolo mai mult de 240 de ore pe lună, faţă de cele 169 prevăzute de legislaţie, adică 169/172, în funcţie de zilele calendaristice”. Preşedinta “SindLUCAS” spune că sunt acte ce dovedesc încălcarea acestor norme. Angajaţii semnau ora la care veneau şi plecau de la serviciu. Potrivit acestor acte, aceştia munceau câte 14 ore pe zi, trei zile la rând, pe când legislaţia nu permite mai mult de 10 ore, a doua zi fiind liberă. Astfel, ei lucrau 240 de ore pe lună, fiind plătiţi pentru 169. În plus, concediul era mult mai mic decât prevede legea, fiindu-le acordate doar 15 zile de vacanţă.
L-au urmărit până l-au concediat
Constantin Belîi a lansat ideea constituirii unui sindicat şi tot el a fost ales în calitate de lider. La cererea sa, administraţia a elaborat un grafic de muncă special pentru el, fiind singurul care lucra 169 de ore, conform legislaţiei. Acest grafic însă a fost întocmit astfel, încât să lucreze doar după masă, de la ora 14.00 până seara. Atunci când Constantin a rugat să i se permită munca în câteva ture, a fost tratat cu refuz.
Administraţia “47TH Parallel”, potrivit lui Constantin, îi urmărea fiecare pas, arătându-şi nemulţumirea pentru orice greşeală, chiar şi neînsemnată. Conflictele au apărut imediat. În una dintre zile, Constantin spune că, potrivit regulamentului său de muncă, l-a rugat pe unul dintre cumpărători să-şi deschidă rucsacul pentru a demonstra că nu are nimic din bunurile magazinului. Acesta, însă, a chemat administratorul şi a scris o plângere. Avocatul întreprinderii “47TH Parallel”, Igor Fosilă, susţine că administraţia i-a achitat persoanei în cauză daune morale, doar ca acest caz să nu ajungă în instanţă.
Între timp, a fost numit un alt şef al paznicilor. Constantin şi noul şef nu au găsit limbaj comun, având divergenţe în privinţa atribuţiilor unui paznic. Înregistrările de pe camerele video arată că în acea zi cei doi s-au şi îmbrâncit. Administraţia l-a învinuit de cele întâmplate pe Constantin. În final, paznicul a fost anunţat că este concediat pe motiv de încălcare repetată a disciplinei de muncă.
Cazul lui Constantin Belîi a fost reflectat în Studiul anual al Confederaţiei Internaţionale Sindicale (ITUC) de încălcare a drepturilor sindicale, care subliniază ilegalitatea demiterii acestuia. Potrivit studiului, “a fost pedepsit pentru agitarea lucrătorilor de a se alătura unui sindicat” şi, ca urmare, “a fost demis fără aprobarea unui sindicat de nivel superior, în conformitate cu legislaţia R. Moldova”.
Se tem să nu fie următorii concediaţi
Constantin a apelat la instanţa de judecată. Valentina Mazur spune că, după opt şedinţe judiciare, este clar că se pune accentul pe un conflict între paznici şi practic deloc nu s-a discutat problema încălcării drepturilor de muncă ale acestei persoane, şi anume faptul că Belîi a fost concediat fără autorizaţia organizaţiei sindicale din care face parte. Valentina Mazur, preşedintele sindicatului “SindLUCAS”, spune că, după Legea sindicatelor nr. 1129-XIV din 07.07.2000, articolul 16, alineatul 4, “desfacerea din iniţiativa patronului a contractului de muncă cu lucrătorul membru de sindicat poate avea loc doar cu acordul organului sindical (organizatorului sindical)”.
Ca răspuns, Igor Fosilă a explicat cu indignare că “fundaţia sindicală pe care a creat-o era ţinută în secret, iar cotizaţiile pentru sindicat nu se achitau prin contabilitatea întreprinderii, ci direct la sindicat”. Avocatul “47TH Parallel” este nemulţumit şi de faptul că până în prezent nu se ştie “cine face parte din această organizaţie. Faptul că oamenii ce fac parte din sindicat sunt ţinuţi în secret nu e serios, deoarece noi avem obligaţii legale faţă de membrii sindicali, dar cum să le executăm dacă nu le cunoaştem?”.
Colegii lui Constantin recunosc că s-au temut să intervină în apărarea lui, ca să nu fie următorii care vor rămâne fără un loc de muncă, iar cei care au fost nevoiţi să plece se tem să nu fie urmăriţi la noul lor serviciu. “Nu ne-au spus în faţă, dar ni s-au impus anumite condiţii ca să fim nevoiţi să plecăm”, afirmă unul dintre foştii angajaţi. “La noi, eşti nevoit să lucrezi după cum ţi se pun condiţiile. Ei ne spuneau că lucrăm 196 de ore pe lună, dar dacă facem calculele, iese mult mai multe ore”, spune un alt angajat al întreprinderii, care susţine că administraţia, practic, îi urmărea pe cei care ar face parte din sindicat.
Şi persoanele care deja nu mai sunt angajate la “45TH Parallel” susţin că le este în continuare frică să vorbească, motivând aceasta prin faptul că patronii de la diverse întreprinderi ţin legătura unul cu altul şi, chiar dacă au un nou serviciu, ar putea să-l piardă dacă-şi arată nemulţumirea faţă de fostul lor şef.
Lupta dintre sindicat şi întreprindere
Mazur spune că directoarea întreprinderii “47TH Parallel” a prezentat acte în care ruga sindicatul să permită “eliberarea lui Belîi din funcţie”. Preşedinta “SindLUCAS” susţine că a fost convocat Biroul Executiv pentru a aborda problema, iar atunci când au luat legătura cu administraţia întreprinderii, pentru a da un răspuns negativ, au aflat că, de fapt, Constantin Belîi a fost eliberat din funcţie încă în ziua în care s-a cerut acordul sindicatului, fără a aştepta un răspuns de la ei. Valentina Mazur, preşedinta sindicatului “SindLUCAS”, activează în sindicate de 27 de ani, dar spune că nu a mai avut în practica ei astfel de cazuri în care să se nege apartenenţa unei persoane la sindicat. Ea susţine că, în instanţa de judecată, s-a anunţat că la întreprinderea “47TH Parallel” nu există organizaţie sindicală şi, astfel, administraţia întreprinderii a avut tot dreptul să-l elibereze pe Constantin din câmpul muncii fără autorizaţia sindicatului. “În acest caz, însă, ce sens ar fi avut ca administraţia să se adreseze la “SindLUCAS” să-şi dea acordul pentru eliberarea din funcţie a lui Constantin?”, se întreabă preşedinta sindicatului “SindLUCAS”.
Avocatul Igor Fosilă afirmă că administraţia întreprinderii a aflat despre apartenenţa lui Constantin la sindicat în timpul concedierii: “Când am aflat, am înaintat cerinţa de a da acordul la eliberarea din funcţie. Ei însă n-au răspuns la solicitarea noastră în timpul stabilit. Dacă sindicatul, timp de zece zile, nu răspunde la solicitarea de concediere, asta înseamnă acord tacit. Noi aşa am şi acţionat”.
De asemenea, avocatul menţionează şi faptul că Belîi nu a achitat cotizaţiile sindicale în contabilitatea întreprinderii, aşa cum ar fi fost normal să se facă, ci le-a achitat direct la sindicatul ierarhic superior, contrar legii. Valentina Mazur susţine că, “potrivit Hotărârii Consiliului Naţional al Sindicatului “SindLUCAS” nr. 2-2 din 19 iunie 2003 privind “Modul de calcul al defalcărilor şi achitare a cotizaţiilor sindicale către Sindicatul Lucrătorilor din Comerţ, Alimentaţia Publică, Cooperaţia de Consum, Servicii, Restaurante şi Hoteluri din R. Moldova, începând cu 1 ianuarie 2003”, membrii de sindicat au fost în drept să achite cotizaţiile sindicale prin casieria Sindicatului “SindLUCAS”.
Valentina Mazur susţine că nu se va opri aici, “vom merge şi la Organizaţia Internaţională a Muncii, deoarece e clar că a fost încălcată Convenţia nr. 87 privind libertatea asocierii şi protecţia dreptului la organizare (Ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 593-XIII din 26.09.95) , iar Legislativul are ochii închişi”.
Olga BULAT
