FOTO/DOC. O țară fără „Orizont”: Întâlnirile politice, dosarul penal și extrădarea a 18 cetățeni turci

Pe lângă cei șapte angajați ai Liceului „Orizont”, oferiți pe tavă de organele de drept din R. Moldova regimului turcesc condus de Erdogan, alți 11 cetățeni turci, stabiliți în R. Moldova, sunt anunțați indezirabili și obligați să părăsească țara. Printre ei, în lista celor 18 „indezirabili”, se regăsește și fostul director general al rețelei de licee „Orizont”, care însă e liber, după ce a reușit să părăsească R. Moldova, cu destinația Kosovo. Extrădarea mascată care i-a avut drept țintă principală pe angajații unuia dintre cele mai prestigioase licee private din R. Moldova a fost anticipată de o solicitare a premierului turc, de un dosar penal, dar și de câteva vizite oficiale, întreprinse de liderii coaliției de guvernare de la Chișinău în Turcia.

În mai 2017, Binali Yildirim, premierul Turciei, care s-a aflat într-o vizită oficială în R. Moldova, i-a cerut premierului Pavel Filip să închidă rețeaua de licee „Orizont”, pe motiv că aceasta ar face parte dintr-o grupare teroristă, condusă de clericul Fethullah Gülen, aflat de mai mulți ani în auto-exil în SUA, din cauza relației sale tensionate cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Premierul Filip a recunoscut, în cadrul unei conferințe de presă comune, solicitarea omologului său turc, dând de înțeles că, pentru a o pune în practică, va fi nevoie de probe.

„Am discutat cu premierul Yildirim și subiectul ce ține de unele licee. Trebuie să înțelegeți că R. Moldova are propriul cadru legal și toate instituțiile din domeniul educației trebuie să respecte și să se conformeze acestuia. În același timp, dacă sunt evidențe, desigur că noi așteptăm experți din Turcia să vină și să ia legătura cu instituțiile de forță, cum ar fi SIS sau MAI, ca să putem aborda această întrebare exact în albia legală”, declara Pavel Filip.

Peste câteva luni, în septembrie 2017, Andrian Candu, președintele Parlamentului, urmat de Vladimir Plahotniuc, președintele PDM, autointitulat coordonator al coaliției de guvernare, au efectuat vizite oficiale în Turcia, unde s-au întâlnit, inclusiv, cu președintele Erdoğan.

28 septembrie 2017. Vlad Plahotniuc şi Recep Tayyip Erdoğan au discutat, inclusiv, despre securitatea şi stabilitatea în regiune și deschiderea în R. Moldova a unor centre culturale turce. Foto: pdm.md

2 noiembrie 2017: dosar la PCCOCS

Întâmplător sau nu, dar necazurile penale pentru rețeaua de licee „Orizont”, care, din 1993, activa fără probleme în R. Moldova, au început la doar o lună și câteva zile după ce coordonatorul coaliției de guvernare și-a încheiat vizita în Turcia. Mai exact, la 2 noiembrie 2017. Atunci, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a demarat căutarea probelor, astfel încât problema să fie abordată „în albia legală”, cum declara, anterior, Pavel Filip.

Urmărirea penală a fost inițiată în baza a două articole din Codul Penal al R. Moldova: „finanțarea terorismului” și „recrutarea, instruirea, beneficierea de instruire sau acordarea de alt suport în scop terorist”, în dosar fiind vizată conducerea rețelei de licee „Orizont”. Atunci, însă, nimeni nu a făcut publică existența unui asemenea dosar.

Potrivit informațiilor obținute de ZdG, urmărirea penală a fost inițiată pentru a demonstra că, începând cu 1993 (an în care a fost deschis, la Ceadîr-Lunga, primul Liceu „Orizont”, ex-moldo-turc), mai multe persoane de origine turcă, aflându-se pe teritoriul R. Moldova, ar fi acționat prin intermediul unor companii, inclusiv societăți comerciale rezidente și ar fi finanțat organizații transnaționale care promovează ideologii extremiste, cu caracter terorist.

Potrivit procurorilor, prin activitățile desfășurate în domeniul educației, mass-media, în mediul de afaceri, persoanele de origine turcă, folosind situația de serviciu, recrutau alte persoane pentru a se asocia la organizații și grupuri cu caracter terorist.

Declarațiile (ex)directorului Orizont în fața procurorilor

Abia peste aproape cinci luni și la scurt timp după ce, mai mult sau mai puțin întâmplător, Turcia și-a luat angajamentul să repare gratuit sediul Președinției R. Moldova, la 31 martie 2018, Turgay Șen, directorul rețelei de licee „Orizont”, a fost recunoscut bănuit în acel dosar penal, fiind escortat la audieri.

Conform informațiilor deținute de ZdG, Turgay Șen, care conducea liceele „Orizont” din R. Moldova din septembrie 2012, nu a recunoscut bănuiala imputată. El le-a spus procurorilor că are studii în drept și că, niciodată nu a mai fost învinuit de fapte cu caracter extremist sau terorist.

Turgay Șen le-a zis procurorilor că a fost ultima dată în Turcia în octombrie 2015 și că, de atunci, nu și-a mai vizitat țara, „din cauza regimului dictatorial instaurat de președintele acestei țări”. Cu referire la faptele care i-au fost imputate, Șen a menționat atunci că, în cercul său de cunoscuți, nimeni nu susține ideologii cu caracter extremist sau terorist și că, și în cadrul activității liceului nu sunt implementate asemenea ideologii, programul de studii fiind coordonat cu Ministerul Educației și monitorizat strict de această instituție.

Turgay Șen, fost director general al liceelor „Orizont” din R. Moldova

Tot atunci, Turgay Șen declara că liceul e o instituție transparentă, iar activitatea sa este finanțată din veniturile proprii care provin din taxa de studii achitată de părinți. Acesta le-a mai zis procurorilor că rețeaua de licee „Orizont” are fondatori din R. Moldova, România, Olanda, Danemarca, Turcia și SUA, că îi cunoaște pe toți fondatorii și că, nici unul dintre ei nu este membru sau adept al organizațiilor teroriste unanim recunoscute de comunitatea internațională.

Deși, pe 31 martie 2017, lui Turgay Șen i-a fost aplicată interdicția de a părăsi Moldova timp de 10 zile, la expirarea termenului, acesta a fost scos de sub urmărire penală pentru că „fapta nu întrunește elementele infracțiunii”, iar una dintre concluziile procurorilor PCCOCS a fost că „vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu poate fi întemeiată pe presupuneri”.

A lăsat R. Moldova și a plecat în Kosovo

Urmărirea penală urma însă, să meargă mai departe, deși fără Turgay Șen.

Solicitat de ZdG, Vitalie Busuioc, unul dintre adjuncții șefului PCCOCS, ne-a declarat că operațiunea prin care cei șapte angajați ai liceului „Orizont” au fost expulzați de pe teritoriul R. Moldova nu a fost coordonată cu instituția pe care o reprezintă și nu este rezultatul unei urmăriri penale.

Întrebat de ZdG cu ce s-a finalizat urmărirea penală în dosarul deschis de PCCOCS pentru terorism în noiembrie 2017, Busuioc a cerut timp pentru a se informa. Ulterior însă, acesta nu a mai răspuns la telefon.

La câteva luni după ce a fost scos de sub urmărire penală, Turgay Șen a părăsit R. Moldova cu destinația Kosovo. Șen, unul dintre fondatorii rețelei de licee care funcționa în aproximativ 100 de țări din lume, deține și cetățenia Republicii Kosovo, țară care nu-și extrădează cetățenii. Turgay Șen a plecat în Kosovo pentru a conduce rețeaua de licee din această țară, după ce, la sfârșit de martie 2018, șase profesori și conducători turci ai acesteia au fost reținuți de serviciile secretele din Turcia și Kosovo, fiind duși forțat în Turcia, acolo unde sunt judecați, într-o operațiune similară cu cea din R. Moldova.

Spre deosebire de R. Moldova, premierul kosovar i-a demis, după acea operațiune, pe ministrul de Interne și pe șeful serviciilor secrete, iar ulterior a promis public că așa ceva nu se va mai întâmpla nicicând pe teritoriul țării sale.

Declarat indezirabil pentru o perioadă de cinci ani

Deși, la 10 aprilie 2018, Turgay Șen a fost scos de sub urmărire penală, la 6 septembrie 2018, acesta se regăsea în lista persoanelor declarate indezirabile, alături de cei șapte angajați ai Liceului „Orizont”, care au fost escortați de angajații SIS la Aeroport, iar de acolo, cu un avion închiriat de „Air Moldova”, au fost duși spre un fost aeroport militar din Turcia.

Aeronava cu care ar fi fost duși în Turica cei șapte angajați de la „Orizont” a fost închiriată de compania de stat „Air Moldova” de la compania armeană Taron Avia. Avionul a efectuat la 6 septembrie curent o cursă privată în Turcia

Toți au fost declarați indezirabili pe teritoriul R. Moldova prin decizii ale Biroului Migrație și Azil (BMA), semnate la 5 septembrie 2018 de către directoarea instituției din subordinea MAI, Olga Poalelungi.

La o săptămână de la expulzarea cetățenilor turci, BMA, instituție despre care atât SIS, cât și președintele Parlamentului au declarat că a luat decizia respectivă, nu a venit cu o explicație oficială

În deciziile pe care ZdG le-a lecturat, semnate de Olga Poalelungi, nu sunt menționate motivele din care aceste persoane sunt declarate indezirabile.

În cazul lui Riza Dogan, directorul filialei Durlești a Liceului „Orizont”, care se afla în R. Moldova de peste 20 de ani, BMA a luat decizia de a-l declara persoană indezirabilă pe un termen de 5 ani, în temeiul primului aliniat din art. 58 al Legii privind regimul străinilor în R. Moldova: „Îndepărtarea sub escortă a străinului”.

Conform conținutului acestui articol, „îndepărtarea sub escortă a străinului presupune însoţirea acestuia de către personalul specializat al autorităţii competente pentru străini până la punctul de trecere a frontierei de stat deschis traficului internaţional ori până în ţara de origine, de tranzit sau de destinaţie”.

Scrisoarea prin care BMA îl anunță pe Riza Dogan că este declarată persoană indezirabilă a ajuns la domiciliul acestuia din Chișinău după data de 10 septembrie 2018

Acces interzis la BMA

Deși Riza Dogan a fost ridicat de reprezentanții SIS în dimineața zilei de 6 septembrie 2018, abia la 10 septembrie, reprezentanții BMA i-au remis acestuia, prin poștă, copia deciziei. La acea dată, Dogan era deja, împreună cu ceilalți șase colegi de la „Orizont”, în penitenciare de maximă siguranță din Turcia.

De fapt, din discuțiile cu familiile celor șapte angajați ai Liceului „Orizont”, declarați indezirabili pe teritoriul R. Moldova, denotă că majoritatea dintre aceștia au fost escortați în Turcia fără acte de identitate, fără a le fi prezentate deciziile prin care au fost declarate persoane indezirabile și, deci, fără posibilitatea de a le contesta.

În ultima săptămână, ZdG a încercat să discute cu Olga Poalelungi despre circumstanțele acestui caz. Aceasta, însă, nu a răspuns la apelurile telefonice. Am expediat o solicitare oficială, chiar în ziua în care cazul a devenit public, dar nu am primit încă un răspuns.

Miercuri, 12 septembrie, ZdG a fost la sediul BMA, dar accesul ne-a fost interzis. Am fost anunțați că nicio persoană din cadrul administrației instituției nu se află la serviciu pentru a discuta cu noi.

Sediul Biroului Migrație și Azil este situat într-o clădire din centrul Chișinăului, pe bl. Ștefan cel Mare și Sfânt

În unele documente semnate de Olga Poalelungi în privința celor șapte cetățeni turci de la „Orizont”, la capitolul „examinator”, figurează numele ofițerului BMA, Ion Baciu. Acesta, însă, a refuzat orice discuție la subiect, precizând că trebuie să discutăm doar cu conducerea.

Cine sunt cei șapte angajați ai liceului „Orizont” declarați indezirabili

Doi dintre cei șapte angajați ai Liceului „Orizont”, trimiși forțat în Turcia, erau profesori, iar ceilalți cinci ocupau funcții administrative în cadrul instituției de învățământ. Majoritatea dintre aceștia au familii în R. Moldova și copii care dețin cetățenia R. Moldova, iar o parte dintre ei locuiau aici de peste 20 de ani.

Unii au pagini pe rețele de socializare, unde afișează fotografii inclusiv cu persoane cunoscute din R. Moldova, cu care aveau relații de prietenie.

Riza Doğan și Yasin Ozdil

Riza Doğan era directorul filialei Durlești a liceului. Se afla în R. Moldova de peste 20 de ani, după ce, în 1998, a absolvit Universitatea de Stat din Comrat. Doğan este căsătorit, are două fiice, ambele născute în R. Moldova. Într-o înregistrare video de pe rețelele de socializare, ambele cer autorităților să-l elibereze pe tatăl lor.

„Eu m-am născut în Moldova. Iubesc Moldova. Îl vreau pe tatăl nostru înapoi”, spun cele două, în limbile rusă și română. Conform datelor publice, Riza Doğan era implicat în R. Moldova și în fondarea unei companii.

Yasin Ozdil, alt cetățean turc, era responsabil de relațiile cu publicul în cadrul rețelei de licee. Activ pe rețelele de socializare, Ozdil a fost singurul dintre cei șapte care a reușit să anunțe opinia publică despre faptul că era reținut.

„Ei au intrat în casa mea să mă prindă. Vă rog, poliția, ajutați-mă”, a scris acesta, la 08.42 dimineața, 6 septembrie.

Hasan Karacaoglu se afla în R. Moldova de mai bine de 20 de ani, perioadă în care a activat doar în la „Orizont”. Acesta deținea funcția de director adjunct.

Müjdat Çelebi se afla în R. Moldova de 5 ani. Era director financiar al companiei care gestiona liceele „Orizont” din R. Moldova.

Feridun Tufekci era directorul filialei din Ceadîr-Lunga. Acesta a venit în R. Moldova, la studii, pe când avea 17 ani. A studiat în R. Moldova, iar ulterior s-a căsătorit cu profesoara sa, Galina. Feridun a practicat jurnalismul, activând o perioadă și la o televiziune turcă, în calitate de corespondent străin.

Feridun Tufekci

Ceilalți doi expulzați sunt profesori.

Sertif Ayri era în R. Moldova de aproximativ trei ani și preda limba turcă la filiala din Bălți a Liceului „Orizont”. Despre faptul că Ayri se află în lista celor șapte angajați ai liceului expulzați în Turcia s-a aflat abia a doua zi. Acesta a fost reținut joi, 6 septembrie, în timp ce se deplasa pe traseul Bălți-Chișinău. Familia sa a rămas în R. Moldova.

Huseyin Bayraktar era și el profesor de limbă turcă și se afla în R. Moldova de aproximativ 3 ani.

Încă 11 cetățeni turci, adepți ai lui Gulen, declarați indezirabili

Cei șapte angajați ai Liceului „Orizont” nu sunt însă singurii cetățeni turci declarați în ultimele săptămâni persoane indezirabile.

ZdG a constatat că există o listă din 18 persoane, toți cetățeni turci care, în ultimele două săptămâni, au fost anunțate că, în privința lor, există decizii prin care au fost declarate persoane indezirabile pe teritoriul R. Moldova. Pe lângă fostul director al rețelei „Orizont”, Turgay Șen, în listă se regăsesc și oameni de afaceri. Unii dintre ei sunt stabiliți de mai mulți ani în R. Moldova, în timp ce alții fac naveta între cele două țări.

Toți cei 18 au însă un reper comun: ar fi simpatizanți ai clericului turc Fethullah Gülen.

Informația despre lista cu cei 18 indezirabili a fost enunțată pentru prima dată de președintele Parlamentului, Andrian Candu, în cadrul unui briefing de presă, organizat sâmbătă, 8 septembrie, după audierile parlamentare care au avut loc la acest subiect. Șeful Legislativului nu a oferit detalii despre cele 18 persoane.

Alina Zbancă, consiliera ministrului de Interne, a precizat pentru ZdG că toate cele 18 persoane la care a făcut referire Andrian Candu au fost deja anunțate despre faptul că nu mai pot rămâne pe teritoriul R. Moldova. Aceasta nu a confirmat, însă, faptul că toți cei 18 „indezirabili” sunt cetățeni ai Turciei.

CtEDO cere Guvernului explicații până la data de 5 octombrie

Cinci dintre cetățenii turci declarați indezirabili s-au adresat deja la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO), iar vineri, 7 septembrie, CtEDO a anunțat că a acceptat cererea spre examinare.

Curtea a cerut Guvernului R. Moldova explicații pe marginea cazului până la 5 octombrie 2018, procedura fiind suspendată până în acea zi. În documentul Curții se precizează că Guvernul a fost somat să răspundă la câteva întrebări. Printre ele, Guvernul este întrebat dacă cetățenii turci au avut posibilitatea să schimbe decizia privind extrădarea sau dacă aceștia au solicitat azil politic în R. Moldova.

CtEDO a fost sesizată în legătură cu expulzarea celor șapte cetățeni turci din R. Moldova de către Vitalie Nagacevschi, președintele Asociației „Juriști pentru Drepturile Omului”.

„În prima cerere, am solicitat doar dispunerea unor măsuri provizorii. Acum, urmează să completăm cererea în vederea solicitării constatării încălcărilor Convenției. Aici mă refer la articolele care vizează interzicerea torturii, dreptul la un proces echitabil, dreptul la libertate sau la viața personală”, explică Nicolae Frumosu, avocat în cadrul Asociației „Juriști pentru Drepturile Omului”.

„Ca să fie aplicată expulzarea, trebuie să existe o hotărâre judiciară a instanțelor naționale. Ca să existe o hotărâre, persoana trebuie să fie adusă în fața unui judecător. Ca ea să fie adusă în fața unui judecător, trebuie să beneficieze de dreptul la apărare. Ținând cont de faptul că persoanele au fost transmise direct în Turcia, nu pare a fi o expulzare. La fel ca și în cazul expulzării, atunci când persoana este declarată indezirabilă, ea poate să plece oriune dorește. Doar în cazul extrădării, persoana este transmisă în statul solicitant. În cazul ăsta, ar părea fi o extrădare camuflată. Procedura declarării unei persoane indezirabile este una administrativă, dar și ea trebuie să treacă controlul legalității instanțelor judecătorești”, punctează Nicolae Frumosu.

Copiii actualilor demnitari, elevi sau absolvenți ai Liceului „Orizont”

Rețeaua de licee „Orizont”, cu denumirea anterioară „Liceul Moldo-Turc” și-a început activitatea în R. Moldova în 1993, în scopul consolidării prieteniei dintre R. Moldova şi R. Turcia. Ulterior, asemenea instituții de învățământ au apărut la Chișinău și Bălți. În prezent, Liceul „Orizont” dispune de cinci filiale: Ceadîr-Lunga, Bălți, Durlești și Chișinău (sect. Ciocana și Buiucani). Liceul „Orizont” s-a clasat în ultimii ani pe primul loc în topul liceelor care au obținut cele mai multe medalii la olimpiadele naționale și internaționale.

Mesaje afișate pe poarta liceului „Orizont” din Durlești, după expulzarea profesorilor. Foto: facebook.com/liceulteoreticorizont/

Deși astăzi politicienii și angajații structurilor de forță acuză instituția de terorism, în ultimii ani, copii ai sute de funcționari și politicieni au absolvit sau încă studiază în această instituție.

De exemplu, până vara trecută, în acest liceu au învățat copilul președintelui Parlamentului, Andrian Candu, sau copilul șefului adjunct al Inspectoratului General de Poliție, Gheorghe Cavcaliuc. Tot în cadrul rețelei de licee „Orizont” învață sau au învățat copiii sau nepoții deputaților Vladimir Țurcan (PSRM), Oleg Sârbu (PDM), Eugen Carpov (deputat neafiliat), Iurie Leancă (prim-vicepremier), a premierului Pavel Filip sau chiar a ministrului de Interne, Alexandru Jizdan sau a șefului Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pânzari. La aceeași instituție învață și fiica șefului interimar al Serviciului Protecție și Pază de Stat, Anatolie Golea.

Cine este Gülen, fostul apropiat al lui Erdogan, devenit principalul său rival

Fethullah Gülen, adepți ai căruia sunt acuzați că ar fi inclusiv cei 18 cetățeni turci exilați din R. Moldova, are acum 77 de ani. Este un cetățean turc care s-a auto-exilat în SUA în 1999. Acesta este recunoscut ca fiind un savant islamic, gânditor, poet și scriitor prolific, predicator turc. El este considerat ca fiind cel care a inspirat mișcarea socială mondială cunoscută sub numele de Mișcarea Gülen (sau Hizmet), devenită un fenomen semnificativ în Turcia și pe plan internațional.

Comunitatea inspirată de predicatorul islamic Fethullah Gülen cuprinde în prezent câteva milioane de adepți. Aceștia s-au implicat în sute de proiecte concentrate pe societatea civilă și au deschis mai mult de 800 de școli în lume.

A fost un aliat al președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, despre care s-a scris că l-ar fi ajutat să ajungă la putere. Fethullah Gülen a fost chiar membru al Partidului Dreptăţii şi Justiţiei al președintelui Erdogan.

Relația dintre cei doi s-a deteriorat în 2013, iar la scurt timp, după ce și-a consolidat puterea politică, Erdogan l-a numit pe Gulen „terorist”, iar mișcarea sa, „Hizmet”, a fost introdusă pe lista organizațiilor teroriste din Turcia. În același timp, Erdogan a anihilat afacerile unor oameni considerați apropiați ai lui Gülen, a închis ziare și posturi TV despre care se spunea că erau controlate de fostul său aliat. Turcia a cerut în repetate rânduri SUA extrădarea lui Gülen, dar fără succes.

Punctul culminant al relației dintre Erdogan și Gülen a fost anul 2016, când Erdogan l-a acuzat pe Gülen de puciul eșuat care ar fi avut loc în Turcia, deși gruparea acestuia a condamnat tentativa de lovitură de stat. Au existat însă voci care au susținut că așa zisa lovitură de stat ar fi fost pusă la cale chiar de Erdogan pentru ca acesta să obțină dreptul de a-și consolida puterea.

După puciul din 2016, Erdogan a dispus concentrarea puterii absolute în mâinile sale și arestarea celor considerați adepți ai lui Gülen. În ultimul an, a început vânătorea simpatizanților lui Gülen din străinătate, iar conform informațiilor făcute publice de premierul turc, peste 100 de turci din străinătate, majoritatea din domeniul educației, au fost deja capturați și duși forțat în Turcia. Deocamdată, nu există nicio sentință definitivă pe numele acestora.

Antet: colaj ZdG, foto - realitatea.md, pdm.md, parlament.md, presedinte.md

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Lider Moldovan

    EROARE ÎN TEXT!

    Am depistat o eroare în text: “Vladimir Plahotniuc, președintele PDM, numit de popor capul mafiei moldovenești, autointitulat coordonator al coaliției de guvernare” ȘI NU “Vladimir Plahotniuc, președintele PDM, autointitulat coordonator al coaliției de guvernare”!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *