Eficientizarea activităţii CNI şi confiscarea civilă a averilor „trişorilor”
Pe 14-15 aprilie curent, la Ministerul Justiţiei a fost convocat Grupul de lucru responsabil de elaborarea cadrului normativ necesar pentru eficientizarea activităţii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). În cadrul celor două zile de lucru, au fost puse în discuţie normele şi legile care ar facilita funcţionarea Comisiei, legi care nu vor permite persoanelor cu funcţii publice să găsească căi pentru a se eschiva de la declararea tuturor veniturilor şi proprietăţilor.
Declaraţiile de venit, proprietăţile şi conflictele de interese au fost subiectele cele mai discutate în cadrul celor două sesiuni. „Este important ca aceste declaraţii să fie corecte şi transparente, să nu avem nicio îndoială privind integritatea funcţionarilor publici”, a declarat Ianina Spinei, expert la Transparency International-Moldova.
Confiscarea civilă
„În cadrul acestor sesiuni, lucrăm asupra optimizării procedurii de declarare a proprietăţilor, veniturilor şi conflictului de interese. Încercăm să revizuim subiectele legii, ca să se reuşească unificarea declaraţiilor pe venituri, proprietate şi interese personale, precum şi introducerea unor sancţiuni, inclusiv pentru luarea deciziilor în cazul conflictelor de interese”, a explicat Ianina Spinei. De asemenea, în cadrul sesiunilor a fost discutat un pachet de legi privind unele modificări şi completări ale Codului Penal: sancţiuni pentru falsuri în declaraţiile de avere şi interese; precum şi ale Codului Contravenţional: revizuirea sancţiunilor pentru eschivarea de la depunerea declaraţiilor de avere şi interese, revizuiri pentru nedeclararea şi nesoluţionarea conflictelor de interese de către persoanele responsabile. „Dacă e încălcată legea, persoana trebuie să fie trasă la răspundere, indiferent de funcţia şi influenţa acesteia”, susține experta.
„Totodată, vrem să introducem noţiunea de confiscare civilă, în cazul în care se va constata vreo diferenţă vădită între proprietăţile dobândite şi veniturile obţinute. Deci, nu confiscare extinsă, prevăzută în Codul Penal, în cazul în care averea este dobândită prin acte de corupţie, dar confiscare civilă – o procedură mult mai simplă, care permite confiscarea averilor cu caracter nejustificat. Aceste acţiuni au fost introduse în legislaţie. Nu trebuie să credem că se vor întâmpla minuni. Pentru ca mecanismele să înceapă a funcţiona, e nevoie de timp, în care societatea să se înarmeze cu răbdare, iar instituţiile statului să acţioneze şi să le implementeze”, a menţionat Nicolae Eşanu, viceministru al Justiţiei.
Reexaminarea proiectelor de lege
După mai multe studii privind funcţionarea CNI, Transparency International-Moldova a venit cu o serie de observaţii şi recomandări referitoare la necesitatea revizuirii modului de constituire a CNI, în contextul în care Comisia trebuie să fie un organ apt să acţioneze eficient şi rapid. „În cadrul cercetărilor am constatat un şir de vulnerabilităţi, în special referitoare la politizarea procedurii de desemnare a membrilor CNI. Există un risc major de influenţă politică şi practica a demonstrat acest lucru: am ajuns în situaţia în care deciziile luate erau preselective. Astfel, în unele cazuri se iniţiau verificări, iar în altele – nu, cum ar fi în cazul lui Vladimir Plahotniuc, când au fost aduse probe și în mass-media şi de către unii deputaţi privind averile acestuia din afara R. Moldova. Însă, verificările nu au fost iniţiate, ceea ce ne-a arătat că, în cazul dat, Comisia a acţionat selectiv”, susţine experta Transparency International-Moldova.
Potrivit celor de la Transparency, CNI se confruntă cu unele probleme din cauza insuficienţei resurselor financiare, umane, informaţionale şi tehnologice. „E nevoie de un sistem electronic de depunere a declaraţiilor de venituri şi proprietăţi, ca acestea să nu mai fie scanate, cum se întâmplă acum, ceea ce nu e prea eficient şi tărăgănează procedurile de verificare a declaraţiilor. E nevoie de un soft ce ar permite depunerea declaraţiilor, crearea unei baze de date care să faciliteze procedura de verificare şi posibilitatea suprapunerilor, identificând mai uşor diferenţele dintre proprietăţi şi venituri”, a subliniat Ianina Spinei.
„Acest grup lucrează asupra revizuirii mai multor legi. E vorba şi de Legea privind activitatea CNI. Se insistă asupra resetării activităţii acestei entităţi, astfel încât ea să nu mai fie atât de politizată, să fie una independentă şi să funcţioneze eficient. De asemenea, am propus ca această Comisie să fie numită Centrul Naţional de Integritate, care să se ocupe de verificarea averilor funcţionarilor şi demnitarilor. Această entitate are nevoie de instrumente legale să efectueze un control eficient asupra averilor cu caracter nejustificat, de introducerea unor mecanisme directe şi extra-penale de sancţionare a subiecţilor pentru abateri de la legislaţie. Reexaminarea acestor proiecte de lege urmează să soluţioneze anumite probleme şi să facă verificarea declaraţiilor de venit şi conflictului de interese mai eficientă şi mai transparentă”, a subliniat experta.
Influenţa politicului asupra organelor independente
„Problema nu e doar transparenţa verificării declaraţiilor de venit ale funcţionarilor şi demnitarilor, ci e nevoie să specificăm mai bine ce trebuie să conţină aceste declaraţii. De asemenea, trebuie modificat modul de funcţionare a CNI, care decide dacă e nevoie să fie iniţiată procedura de verificare a declaraţiilor prin vot. Considerăm că aceste decizii trebuie să fie adoptate unipersonal, de către o singură persoană, care va purta răspundere pentru deciziile luate, iar contestările şi verificările să fie făcute în ordinea stabilită de lege”, a explicat Nicolae Eşanu, viceministru al Justiţiei.
Potrivit lui, influenţa politicului asupra organelor independente e o problemă foarte actuală şi sensibilă, „însă problema cea mai mare e disfuncţionalitatea instituţiilor şi lipsa de integritate a unor angajaţi. Cei responsabili nu-şi îndeplinesc obligaţiunile de serviciu cum ar trebui, pentru că foarte des deciziile se iau nu pentru că a intervenit politicul, ci pentru că s-a implicat cineva care are vreo rudă în sistem. Şi încercăm să luptăm împotriva celor care încalcă legea.
Unii funcţionari îşi scriu unele proprietăţi pe persoane interpuse/terţe. Este relativ complicat de luptat cu asemenea fenomene în întreaga lume, având în vedere faptul că nu poate fi extinsă la nesfârşit lista persoanelor relativ la care trebuie să se facă declaraţiile. Mereu vor exista persoane rău intenţionate, care vor reuşi să nu declare tot ce au. Însă, făcând anumite clarificări şi reexaminări, vom putea folosi instrumentele legale pentru a-i trage la răspundere pe cei care au dobândit averi ilicit”, a conchis viceministrul Justiţiei.
