Culisele unui referendum de nouă milioane de lei, eşuat

Referendumul local privind demiterea primarului general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, a suferit eşec din cauza prezenţei insuficiente la vot. Pentru a fi validat, la referendumul din 19 noiembrie urma să participe minimum o treime din numărul total al chişinăuienilor cu drept de vot incluşi în listele electorale sau aproximativ 210 mii de cetăţeni. La urne nu au ieşit decât 110 512 alegători sau 17,54% din alegătorii incluşi în liste. Respectiv, Dorin Chirtoacă continuă să rămână primarul suspendat din funcţie al capitalei, iar Partidul Socialiştilor din Moldova a ratat ocazia de a obţine alegeri anticipate.

Eşuarea scrutinului nu înseamnă că liberalul Dorin Chirtoacă revine în fotoliul său de la Primăria Chişinău, deoarece suspendarea sa din funcţie nu are nicio legătură cu referendumul iniţiat de socialişti, dar este generată de anchetarea liberalului în două dosare penale. În primul dosar, privind parcările cu plată în capitală, edilul este acuzat de depăşirea atribuţiilor de serviciu şi corupere pasivă în proporţii deosebit de mari. În cea de-a doua cauză, aflată încă pe masa procurorilor, Chirtoacă e cercetat pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu, prin executarea incorectă a zeci de hotărâri judecătoreşti privind asigurarea cu spaţiu locativ din fondul public a mai multor persoane. Altfel spus, punctul final în relaţia lui Dorin Chirtoacă cu Primăria urmează a fi pus de decizia instanţei de judecată, atunci când va pronunţa o sentinţă de achitare sau condamnare.

Între timp, fotoliul de primar interimar este ocupat de fosta şefă de la Gas Natural Fenosa, milionara Silvia Radu. Se întâmplă după ce la 6 noiembrie Nistor Grozavu a semnat un decret prin care i-a numit pe Silvia Radu şi pe consilierul PPEM, Ruslan Codreanu, în funcţii de viceprimar. În aceeaşi zi, Grozavu a renunţat să mai asigure interimatul şefiei Primăriei şi a cedat fotoliul Silviei Radu.

Eşec cauzat de numărul insuficient al alegătorilor

La 19 noiembrie au fost deschise 307 secţii de votare în capitală şi în suburbii, iar cei aproximativ 630 de mii de alegători incluşi în liste au fost îndemnaţi să răspundă la întrebarea „Susţineţi revocarea primarului general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă?” prin opţiunea „pentru” sau „contra”.

Plebiscitul s-a desfăşurat fără incidente majore, misiunea Promo-LEX constatând mai multe nereguli, care însă nu au influenţat rezultatul referendumului: secţii de vot (SV) deschise cu întârziere, urne de vot care nu au fost sigilate, dar şi prezenţa materialelor de publicitate în raza secţiei de votare. Cu câteva ore înainte de închiderea secţiilor de vot a devenit clar că exerciţiul democratic nu va fi validat din cauza prezenţei insuficiente a alegătorilor. Rezultatele preliminare făcute publice de Comisia Electorală Centrală (CEC) arată că pentru demiterea primarului liberal s-au pronunţat 93 720 de alegători, iar contra – 13 857.

Conform prevederilor Codului Electoral, decizia privind revocarea primarului se consideră adoptată prin referendum local dacă pentru ea a votat „un număr egal sau mai mare de alegători decât au votat în cazul alegerii primarului”, dar „nu mai puţin de jumătate din numărul alegătorilor care au participat la referendum”. Respectiv, pentru ca Dorin Chirtoacă să fie demis din funcţie, ştampila „pentru” urma să fie aplicată în buletinele de vot de către cel puţin 163 570 de chişinăuieni, acesta fiind numărul chişinăuienilor care în turul doi al alegerilor locale din iunie 2015 l-au făcut primar pe Dorin Chirtoacă.

Dodon cere buletin de vot în „limba moldovenească”

Referendumul iniţiat de PSRM a fost susţinut de Partidul Nostru şi Partidul Comuniştilor din R. Moldova (PCRM), care şi-au îndemnat electoratul să voteze pentru demiterea lui Dorin Chirtoacă. Îndemnuri de boicotare a plebiscitului au enunţat PL, PDM, PLDM, PAS, PPDA, PUN şi PLR.

Şeful statului, fost lider al socialiştilor, a chemat cetăţenii să „profite” de referendum pentru a „schimba lucrurile”. La secţia de votare din sectorul Buiucani, întrebat de funcţionara electorală în ce limbă să i se ofere buletinul de vot, Igor Dodon a cerut un buletin în „limba moldovenească”. Funcţionara i-a replicat şefului statului că există buletine doar în limba rusă şi în limba română. „De care aveţi!”, a declarat Igor Dodon, acceptând buletinul în română.

Preşedintele a evitat să răspundă direct, solicitat de jurnalişti să se pronunţe referitor la riscul irosirii celor nouă milioane de lei cheltuiţi pentru referendum. Igor Dodon a răspuns printr-o întrebare, „Dar cele câteva miliarde pe care le-au furat şi le-au distrus pe parcursul acestor ani?”, fără a preciza la ce persoane şi la ce infracţiuni se referă formulând aceste acuzaţii.

Ceban dă vina pe Maia Sandu

Imediat după ce s-au închis urnele de vot, iniţiatorii referendumului, precum şi Dorin Chirtoacă şi liderii altor partide politice, s-au grăbit să opineze explicaţii privind eşuarea plebiscitului.

Preşedintele fracţiunii PSRM din Consiliul Municipal Chişinău (CMC), Ion Ceban, cel care a iniţiat referendumul de demitere a lui Dorin Chirtoacă, a dat vina pe lidera PAS, Maia Sandu, pentru că aceasta şi-a îndemnat susţinătorii să boicoteze plebiscitul. Mai mult, socialistul a invocat că astfel Chişinăul va ajunge pe mâna Partidului Democrat.

„Capitala va ajunge pe mâna Partidului Democrat, şi anume a lui Vlad Plahotniuc, dar de asta se face vinovată Maia Sandu, deoarece ea i-a îndemnat pe alegători să boicoteze (referendumul). Toţi trebuie să înţeleagă că oraşul nu aparţine unui partid sau altuia, aparţine tuturor. A boicota un procedeu democratic după un considerent politic este nonsens”, a declarat Ion Ceban, care a acuzat, totodată, CEC-ul de liste umflate. „Cei care au venit azi la vot sunt aproape 40% din cei care au votat în 2015. Reiterez, în primul tur, în 2015, au votat 296 de mii de oameni şi în al doilea tur au votat 305 mii de oameni. Iată ăsta este potenţialul Chişinăului, dar nu listele umflate de CEC şi alte instituţii. Noi nu avem de mult un milion de oameni în Chişinău”, a adăugat Ceban.

Dorin Chirtoacă a mulţumit chişinăuienilor pentru faptul că „nu s-au lăsat prostiţi”, precizând că, prin prezenţa scăzută la urne, locuitorii capitalei au dat un „semnal pro-european întregii republici”.

„Locuitorii Chişinăului au pus la punct toată clasa politică şi pe aventurierii care au cheltuit în vânt zece milioane de lei. Au adus un subiect artificial în opinia publică, în agenda societăţii şi au dat peste cap viaţa noastră timp de jumătate de an sau mai bine. Toate fără niciun rost. Vreau să mulţumesc locuitorilor Chişinăului pentru faptul că nu s-au lăsat prostiţi. Pentru bunul-simţ pe care l-au exprimat prin nedorinţa de a participa la toată această bătaie de joc”, a declarat Chirtoacă după ce a aflat că referendumul a eşuat.

„A fost fără precedent ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni. S-au băgat până şi în lenjeria intimă şi sub ea. Este dincolo de orice limite şi problema este că, în cazul în care s-ar proceda în asemenea mod şi mai departe, cam asta îl aşteaptă pe fiecare cetăţean din partea acestor grupări aflate la putere şi-n opoziţie şi unde doriţi, şi care de 25 de ani îşi bat joc de R. Moldova”, a continuat Chirtoacă.

La rândul său, PDM a emis un comunicat de presă în care susţine că rezultatele scrutinului „indică o uriaşă înfrângere pentru partidele de stânga, în special pentru PSRM, care a iniţiat referendumul, un semnal că populismul nu prinde la cetăţenii Capitalei”.

Preşedinta PAS, Maia Sandu, a calificat plebiscitul drept un „vot de blam pe care locuitorii Chişinăului l-au dat regimului oligarhic Plahotniuc-Dodon. După ce justiţia subordonată PD-ului a permis acest scrutin de târguială, PSRM a arătat întregii lumi că este un partid izolat, cu care nimeni nu doreşte să conlucreze, în afara PD-ului, singurul lor partener de nădejde. Eşecul referendumului arată că oamenii s-au săturat de minciuni, de falsuri şi de jocuri murdare”.

Exerciţiul democratic a costat bugetul de stat aproape nouă milioane de lei. Suma respectivă echivalează cu cheltuielile anuale pentru întreţinerea a 525 de copii de grădiniţă sau a 146 de elevi din şcolile-internat. Cu nouă milioane de lei, de exemplu, ar fi putut fi achitate pensiile anuale pentru limita de vârstă pentru circa 545 de persoane.

Imediat după închiderea secţiilor de vot, organizaţia unionistă ODIP a organizat un protest în faţa PSRM pentru a cere formaţiunii să întoarcă cele nouă milioane de lei cheltuite pentru referendum. Astfel de declaraţii au formulat şi alţi actori politici, dar şi consilierul municipal Mihai Moldovanu. Drept replică, socialistul Ion Ceban l-a acuzat pe Moldovanu de un şir de acte de corupţie şi a invocat că organizarea referendumului este o procedură democratică.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *