Principală  —  Reporter Special  —  Oameni   —   Informatica şi castraveţii

Informatica şi castraveţii

443-calmusA învăţat informatică, pentru a face agricultură. Dragostea pentru pământ a ajutat-o să-şi transforme hobby-ul în afacere. Visul său actual este ca cel puţin unul dintre copii să-i calce pe urme.

Timp de şase ani cultivă legume şi flori. Totul a început de la castraveţi. Susţine că nu există vreo diferenţă între un bărbat-antreprenor şi o femeie-antreprenoare. Ambii au sorţi de izbândă dacă vor munci suficient.

Un hobby devenit afacere

Acum şase ani, Natalia Calmuş, s. Pănăşeşti, Străşeni, cultiva împreună cu soţul castraveţi. Însă, ca orice femeie căreia îi place frumosul, şi-a dorit să se specializeze şi în floricultură. Acum îşi are clienţii săi fideli, interesaţi atât de legume, cât şi de flori. “Totul a pornit de la un hobby, care, cu timpul, s-a transformat înt-o necesitate. După care, l-am înregistrat ca afacere”, relatează antreprenoarea. Aceasta spune că-i place să lucreze pământul şi speră să evolueze în acest domeniu. “Numai să nu avem piedici”, spune Natalia îngândurată.

Îşi aminteşte că, la început, avea dubii să sădească sau nu flori, însă îi plăceau atât de mult, încât a riscat, şi n-a dat greş. “Pornind de la legume, am ajuns şi la flori”, spune zâmbind antreprenoarea. Deşi remarcă faptul că piaţa de desfacere în R. Moldova este insuficientă, nu se plânge. E fericită că a reuşit să facă din hobby o afacere, iar ceea ce cultivă în sere vinde angro la piaţă. Totodată, Natalia Calmuş susţine că familia nu este un impediment în realizarea unei afaceri, ba chiar poate fi un ajutor important. “Pe lângă familie, poţi să te implici şi în alte activităţi. Eu cred că, în familie, îmi merge bine şi, dacă doresc cu tot dinadinsul, pot face orice”, declară antreprenoarea.

Natalia recunoaşte că femeile din zonele rurale sunt slab informate sau chiar deloc, din care motiv întâmpină mai multe dificultăţi în realiazarea unei afaceri. “Avem frică. Rar care începe aşa, de sine stătător, să bată la uşă. Deseori, nu mai ştim la care uşă să batem ori, dacă batem, e prea târziu”, explică antreprenoarea. În acelaşi context, femeia susţine că, dacă vrei să reuşeşti, trebuie să fii insistent. Totodată, consideră că nu este binevenită o comparaţie dintre o femeie şi un bărbat antreprenor, ambii având aceleaşi posibilităţi, important e să-şi dorească să muncească. “Dacă vrei, faci. Doar că sunt femei care se bazează doar pe puterile soţului şi nu se implică. Acestea nu vor realiza nimic”, afirmă Natalia Calmuş.

Un stat prosper – fără invidie

Totuşi, nu agricultura a fost visul femeii. A terminat Colegiul Republican de Informatică şi Drept şi şi-ar fi dorit să-şi continue studiile şi să activeze potrivit profesiei. Însă, s-a căsătorit şi s-a reprofilat. “De la informatică am ajuns la agricultură, dar nu regret”, remarcă Natalia, care astăzi nici nu mai ştie câte soiuri de flori cultivă. Consideră că dragostea pentru pământ a moştenit-o de la părinţi şi speră ca cel puţin unul dintre cei patru copii ai săi să continue ceea ce a început ea cu soţul. Totodată, aceasta subliniază că, pentru un stat prosper, este important ca oamenii să se ajute reciproc şi să nu fie mânaţi de invidie.

Pe 15 octombrie, a fost sărbătorită Ziua Internaţională a Femeilor din Mediul Rural. Cu această ocazie, a fost organizată cea de-a treia ediţie a Forumului Femeilor Lidere din Comunităţile Rurale, organizat de Fundaţia Soros-Moldova, cu susţinerea finanaciară a Guvernului Suediei, unde s-au discutat diverse probleme cu care se confruntă femeile din zonele rurale, dar şi succesele acestora. “Femeile din R. Moldova care locuiesc în spaţiul rural încă întâlnesc obstacole în diferite segmente ale vieţii şi activităţii lor. Studiile arată un acces mai limitat la serviciile de sănătate, la anumite oportunităţi, la serviciile de creditare şi, evident, la procesul de luare a deciziilor. Deşi jumătate din lucrătorii agricoli sunt femei, constatăm că acestea au acces limitat la echipamentele moderne, la soluţiile de creditare, iar, în unele cazuri, chiar şi la cele mai elementare servicii şi informaţii”, afirmă Ruxanda Glavan, viceministra Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

zp8497586rq