Operaţia REPARAŢIA (I)
Deciziile cu privire la nişte reparaţii importante la scările şi balcoanele Preşedinţiei, precum şi la sistemele din interiorul Parlamentului au fost luate cu câteva luni înainte ca acestea să fie devastate în ziua de 7 aprilie. În anul 2009, cu puţin timp înainte de alegeri, au fost organizate cel puţin 6 licitaţii cu privire la reparaţii şi procurări de mobilier destinat Preşedinţiei şi Parlamentului, fără să se anunţe că în aceste clădiri s-au produs careva distrugeri. Totodată, la finele anului trecut, au fost emise hotărâri de Guvern cu privire la reparaţia scărilor şi terenului din preajma Preşedinţiei. Exeprţii consideră că există două verisuni: sau Voronin a ştiut de proteste şi a pregătit reparaţia din timp, sau a ştiut cine e succesorul său şi i-a pregătit acestuia o Preşedinţie proaspăt renovată.
La 20 martie 2009, cu doar 2 săptămâni înaintea alegerilor parlamentare, Direcţia Generală pentru Administrarea Clădirilor Guvernului (DGACG) a dispus organizarea unei licitaţii publice. Obiectul acestei licitaţii era, cităm, „lucrări de reparaţie la schimbarea balustradei la scări şi balcoane, în interior, pentru clădirea Preşedinţiei din bd. Ştefan cel Mare nr.154”.
Hotărârea cu privire la rezultatele acestei licitaţii nu a fost încă publicată în Buletinul Achiziţiilor Publice, de aceea nu este clar câţi bani publici au fost alocaţi şi cui anume. Am contactat Agenţia pentru Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare (ARMAPAU). În anticameră am fost informaţi că doar Secţia achiziţii publice poate explica acest lucru. La secţia indicată ni s-a spus: „Dacă e ceva legat de vreo clădire oficială, numai şeful trebuie să vă spună”. Am întrebat dacă este vorba de o prevedere legală ca şeful să fie în mod special responsabil de licitaţiile legate de clădirile oficiale. „Nu pot sa va spun aşa informaţie, se pare că acest dosar e la D-lui”.
„Nu vă pot spune. Întrebaţi şeful!”
Teodor Potârniche, vicedirectorul ARMAPAU, ne-a explicat că o asemenea licitaţie a avut loc, dar dacă rezultatele nu sunt făcute publice, înseamnă că procedurile nu au fost încheiate încă. „După desfăşurarea unei licitaţii e nevoie de timp, ca să fie verificate ofertele, costurile. Acest termen poate dura până la 60 de zile, dar poate fi prelungit şi mai mult”, a declarat Potârniche, adăugând că alte detalii pot fi aflate de la autoritatea care a desfăşurat licitaţia, în acest caz DGACG.
La Direcţia în cauză am fost informaţi că această licitaţie a avut totuşi loc la 20 martie. „Aceea licitaţie cu balustradele? Da, s-a petrecut. Am avut 2 oferte. A fost selectat învingătorul, dar contractul nu a fost încheiat”. Direcţia în cauză a refuzat să ne informeze despre suma acestui contract, dar şi despre cauza amânării semnării contractelor. „„Nu vă pot spune mai multe. Dacă şeful va decide, el să vă spună”, am fost informaţi în direcţia respectivă.
Daniel Ciobanu, şeful DGACG, a declarat că acele contracte cu privire la restaurarea balcoanelor şi balustradelor de la Preşedinţie nu au fost încheiate, deoarece „oferta lor nu a corespuns prevederilor stipulate”. Ciobanu a refuzat să ne spună care este suma alocată acestei tranzacţii şi care a fost cauza deciziei de a repara acest obiect şi de ce aceste lucruri se tem să le comunice angajaţii acestei direcţii. „Nu vă pot spune nimic mai mult, trimiteţi-ne o scrisoare şi noi vă vom răspunde în 14 zile”, a conchis Ciobanu.
La 7 aprilie, mai mulţi reporteri au intrat în clădirea Preşedinţiei, după încheierea devastărilor. Cu toţii au remarcat că pe jos era apă, mobilier deteriorat, nu însă şi balustrade distruse. Acestea, ce-i drept, arată cumva demodate, dat fiind faptul că acest imobil a fost dat în exploatare în 1995. Totuşi, imaginile pe care le deţinem, efectuate deja după ieşirea grupurilor de tineri din clădire, arată că balustradele erau albe, cu margini aurii, ca la început.
„Ograda să fie măturată, nu luxoasă”
Am încercat să discutăm despre moralitatea unei decizii de a investi bani pentru a schimba balustradele şi balcoanele, cu două săptămâni înainte de venirea unui nou preşedinte în clădirea de pe Ştefan cel Mare nr.154. Primul preşedinte al R. Moldova spune că nu poate comenta prea multe despre reparaţiile făcute la Preşedinţie, deoarece, în perioada în care el a fost preşedinte, nu a dispus niciun fel de reparaţii. „Atunci au fost provocări cu adevărat serioase. Abia se crease R. Moldova, apoi acest război. Nu mi-a ars de reparaţii. Şi pe urmă, eu am crescut în perioada de după război, când domina o sărăcie severă. Ni se spunea atunci, la şcoală, să nu ne incomodăm dacă avem hainele vechi şi cârpite cu petice, ni se spunea că e important ca omul să fie curat în acele momente, căci nu era posibil să avem haine noi. Această impresie mi-a rămas şi despre o gospodărie – să fie îngrijită, măturată şi spălată, nu neapărat scăldată în lux. Aceleaşi principii le-am menţinut şi la Preşedinţie. Să menţinem lucrurile în ordine, nu neapărat în încăperi luxoase”.
L-am întrebat pe Mircea Snegur dacă ar fi corect să se dispună o reparaţie cu două săptămâni înainte de expirarea mandatului. „Eu nu am dispus aşa ceva”, a conchis ex-preşedintele R. Moldova.
Igor Munteanu, director IDIS „Viitorul”, nu a pretins să analizeze prea mult acest act de administrare a banilor publici. „Nu trebuie săanalizezi sub aspect de moralitate acest gest, deoarece nu e cazul. Or, moralitatea acestei guvernări a fost depăşită cu mult timp înainte de dispunerea acestei reparaţii”.
Sau Voronin a ştiut de proteste, sau a minţit
Igor Boţan, director ADEPT, a declarat, la rândul său, că nu e de mirare dispunerea acestei reparaţii cu câteva zile înainte de expirarea mandatului. „Fie că el a ştiut că vor avea loc aceste proteste, cu deteriorări de imobile, fie că a ştiut dint timp cine va fi succesorul său şi ce fel de balustrade i-ar plăcea noului preşedinte al R.Moldova. Este evident că a manifestat grijă faţă de succesorul său, dar asta presupune totuşi să ştii ce anturaj şi ce balcoane i-ar face bine imaginii noului preşedinte”.
A ştiut sau nu Voronin despre deteriorările care urmează? Igor Boţan aminteşte că „presa afiliată Guvernării a spus în repetate rânduri, începând cu ceva luni în urmă, că la Chişinău se aşteaptă după alegeri să se întâmple ceva mai special, ceva urât. Dacă s-a ştiut într-adevăr despre acest fapt, atunci e grav, deoarece autorităţile trebuiau să se pregătească şi să prevină aceste momente, nu să comande reparaţii după ce s-au produs devastări. Dacă nu au ştiut, dar au minţit că se va produce aşa ceva, e la fel de rău”.
Despre moralitatea gestului de a dispune reparaţii, când nimic nu era deteriorat, directorul ADEPT a declarat că nu poate fi vorba de reparaţii de lux, atunci când sunt atâtea clădiri publice, cum ar fi spitalele sau cele de asistenţă socială, în stare avariată, unde oamenii riscă să intre, dar sunt impuşi de probleme de sănătate sau de cele sociale.
Amintim că, pe parcursul ultimilor ani, la Preşedinţie s-au efectuat deja reparaţii de circa 40 mil. de lei, iar înainte de alegeri s-au dispus, cât ar fi de straniu, nu doar reparaţii ale balcoanelor şi balustradelor, ci şi ale scărilor şi terenului care înconjoară Preşedinţia. La fel şi Parlamentul, cu câteva săptămâni înainte de distrugeri, a petrecut licitaţii de procurare a covoarelor şi a sistemelor din interior. La toate acestea vom reveni în numărul următor.
Alina RADU
