„Închisoarea” lui Shor pusă în gaj pentru 100 de milioane de lei

Miercuri, 6 mai, expira termenul în care fostul preşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii de Economii, Ilan Shor, mai putea fi recunoscut în calitate de bănuit în dosarele deschise de CNA. Astfel că, Shor a fost chemat la sediul CNA, iar în urma vizitei s-a ales cu un mandat de arest… la domiciliu. Astfel, următoarele 30 de zile vor fi petrecute de Shor în „închisoarea” din vila sa de lux de pe str. Lacului. Acum, imobilul este înregistrat pe numele Olgăi Dmitriuc. Această proprietate a fost pusă în repetate rânduri gaj la Banca de Economii, Victoriabank şi Banca Socială, pentru credite care depăşesc de zeci de ori costul imobilului. Aşa, această casă a servit drept gaj pentru suma de aproximativ 100 de milioane de lei. Doar ultima oară, în martie 2014, casa a fost pusă gaj la Banca Socială contra sumei de 27 de milioane de lei.

Ilan Shor a fost chemat la CNA miercuri, 6 mai 2015, a doua zi de la publicarea raportului Kroll, în care acesta figurează ca şi figură principală, fiindu-i adusă învinuirea. Bogdan Zumbreanu, şeful Direcţiei Urmărire Penală din cadrul instiuţiei, a declarat pentru presă că CNA a solicitat aplicarea unui mandat de arest pe numele lui Shor, dar judecătorul de instrucţie al Judecătoriei Buiucani, Ghenadie Pavliuc, a decis să admită doar parţial demersul procurorilor, eliberând mandat de arest la domiciliu. Astfel, Shor urmează să-şi petreacă următoarele 30 de zile în casa luxoasă din str. Lacului, acolo unde, anterior, ofiţerii CNA au efectuat percheziţii. Potrivit datelor cadastrale, până în 2010, vila a aparţinut lui Gabriel Stati, fiul omului de afaceri Anatol Stati. Ea a trecut în posesia lui Ilan Shor, iar apoi şi-a mai schimbat o dată proprietarul, pentru ca, în prezent, să ajungă în proprietatea Olgăi Dmitriuc. Potrivit datelor de la Camera Înregistrării de Stat (CÎS), Olga Dmitriuc este fondatoarea firmelor „Daliano-S” şi „Mixi-Mixi” SRL. La „Daliano-S”, Dmitriuc e coproprietară cu Veaceslav Lupov, persoană implicată în schemele de fraudare a celor trei bănci.

În cazul lui Shor, forţele de ordine s-au activizat după publicarea raportului Kroll. Raportul, elaborat la solicitarea BNM, a fost distribuit unor beneficiari în 33 de copii. Din toate aceste persoane care erau constrânse de secretul de stat de a nu publica acest raport, Andrian Candu, speakerul Parlamentului, a sfidat legislaţia şi l-a făcut public pe blogul său. Acesta a menţionat că îşi asumă „responsabilitatea pentru această acţiune”.

517-shor-protestPublicarea raportului Kroll – duel politic?

În opinia unor comentatori politici, publicarea a devenit posibilă doar în urma protestelor de duminică, 3 mai. Totodată, faptul că Andrian Candu, finul controversatului om de afaceri Vlad Plahotniuc, deputat şi finanţator al Partidului Democrat (PD), a fost cel care a publicat raportul, este pus pe seama vehiculărilor că acesta ar fi văzut de PD ca şi viitor premier, după căderea Cabinetului Gaburici. Deoarece cel din urmă va fi obligat să părăsească şefia Guvernului în urma dezvăluirilor ce ţin de diploma sa de studii, dar şi pentru a dezamorsa următoarele proteste. Totodată, potrivit experţilor, raportul este folosit de democraţi ca o pârghie politică de luptă împotriva PLDM şi a liderului său, Vlad Filat.

Deşi în spaţiul public au apărut constatări potrivit cărora raportul companiei Kroll, care a fost plătit cu suma de 350 de mii de euro, ar fi unul inutil, mai mulţi experţi au negat aceste presupuneri. De această părere este şi fostul premier, Ion Sturza, care susţine că raportul este o temelie bună pentru investigaţiile ulterioare.

„Impresia generală: foarte bine făcut, structurat, argumentat şi corespunde scopului de a identifica dacă a existat fraudă în sistemul bancar moldovenesc, cine sunt autorii şi beneficiarii acesteia. Atenţie! Raportul nu este o investigaţie penală şi nici nu are ca scop elaborarea de recomandări”, a declarat Sturza.

Şi şeful Procuraturii Anticorupţie, Eduard Harunjen, a confirmat că investigaţia Kroll nu poate fi folosită ca probă în dosarul instrumentat de această instituţie, „însă informaţiile prezentate sunt utile pentru organul de anchetă, care va efectua investigaţiile necesare în vederea eventualei confirmări a acestora”. Harunjen neagă că reţinirea lui Shor este rezultatul publicării raportului şi motivează că miercuri, 6 mai, era ultima zi când forţele de ordine erau obligate să decidă dacă îi dau statut de învinuit sau îl eliberează de răspundere.

Raportul, care vizează doar perioada 17 august 2012 – 30 noiembrie 2014, îl prezintă pe Ilan Shor drept persoana care a fost în prim-planul acestor operaţiuni, lucru dezvăluit şi anterior de presă.

Detectivii americani nu au putut însă afla dacă Shor a acţionat singur sau împreună cu alte părţi interesate. Kroll a mai constatat la cele trei bănci un număr nejustificat de mare de modificări în acţionariat. În această listă de acţionari care s-a perindat pe la aceste instituţii bancare a apărut şi numele fostului preşedinte Petru Lucinschi, precum şi Marianei Tauber, preşedinta Federaţiei de Tenis din Moldova, şi al lui Aurel Marinescu, bodyguard al omului de afaceri Gabriel Stati, prieten cu Shor şi Viorel Melnic, fost şef la Vamă, toţi fiind acţionari la Unibank (UB).

Este avansată ideea că acţionarii erau doar nominali, iar beneficiarul adevărat era Shor

Nu este demonstrat dacă aceste persoane sunt sau nu implicate în furtul băncilor, Kroll indicând doar că toţi cei 21 de noi acţionari ai UB erau legaţi între ei prin conexiunea comună la grupul Şhor. Este avansată ideea că acţionarii erau doar nominali, iar beneficiarul adevărat era Ilan Şhor şi grupul de companii pe care le conducea şi le credita prin intermediul acestei bănci. Dintre cei 21 de noi acţionari ai băncii 8 erau companii înregistrate în Marea Britanie, un cetăţean rus şi 12 cetăţeni ai R. Moldova.

Prin aceeaşi schemă de acţionari interpuşi Shor a preluat şi controlul la Banca Socială, niciunul dintre noii acţionari nu deţinea un pachet de acţiuni de 5% şi mai mare. Astfel, evitând obligativitatea obţinerii unei aprobări prealabile de la BNM .

Kroll mai dezvăluie că, după preluarea controlului la cele trei instituţii bancare, conducătorii acestora au intrat într-o serie de tranzacţii „iraţionale din punct de vedere economic”, care au dus la deteriorarea situaţiei financiare a băncilor.

În raport se menţionează că acesta a fost efectuat în baza datelor şi analizelor BNM, iar în cadrul analizei nu a fost posibil să se efectueze investigaţii pentru o verificare independentă a informaţiilor prezentate de BNM. Astfel, detectivii au folosit date deschise şi cunoscute de instituţiile statului, respectiv apare întrebarea logică de ce instituţiile responsabile nu au reacţionat. În furtul din sistemul bancar fiind obligaţi să intervină BNM, CNA, Procuratura Generală, Guvernul, cel condus de Filat, ulterior de Leancă, însă nimic nu a fost intreprins.

Detectivii de la Kroll au demonstrat încă o dată informaţiile apărute anterior în presă, care arătau că numai în perioada 24-26 noiembrie 2014, în ajunul alegerilor, aşa cum ZdG a scris anterior, cinci companii necunoscute, conduse de anonimi, au obţinut credite de la trei bănci de peste 13,5 miliarde de lei. Experţii de la Kroll au demonstrat legatura dintre aceste firme şi familia Shor. Acestea au fost conectate la internet banking la Banca Sociala pe str. Tighina 12, acolo unde se află sediul altor companii ale lui Shor. Totodată, un număr de telefon folosit de companiile lui Shor în această operaţiune a fost folosit şi de cele cinci firme beneficiare de credite.

Ulterior, aceste firme au transmis banii pe conturile din Letonia ale unor companii off-shore înregistrate în Marea Britanie şi Hong Kong. La 30 noiembrie 2014, atunci când BNM a instituit administrare specială la cele 3 bănci, datoriile lor ajungeau la 18 miliarde de lei moldoveneşti.

Şi până în 2012, hoţia la BEM era un lucru firesc

Acest raport nu vizează şi perioada de dinainte de 2012, iar în această perioadă după afirmaţiile experţilor economici, hoţia la BEM era un lucru firesc, şi mai toţi guvernanţii din 2005 încoace s-au înfruptat din conturile acestei bănci. Lucru menţionat şi în replica controversatului om de afaceri Shor la acuzaţiile aduse. Acesta a declarat că banii au fost furaţi înainte ca echipa sa să vină la conducerea Băncii de Economii, iar el a încercat doar să acopere găurile.

Amintim că banii furaţi au fost deja puşi de către Guvern în nota de plată a fiecărui cetăţean, iar BNM a livrat din banii publici resurse pentru salvarea acestor bănci. Iniţial au fost alocate aproximativ 9,5 miliarde de lei, ulterior, printr-o decizie secretă a Guvernului, instituţia ar mai fi virat suma de 6,5 miliarde de lei. În total această sumă de aproximativ 16 miliarde de lei, oferiţi pentru a acoperi gaura de la cele trei bănci, a fost asumată de Ministerul Finanţelor. Respectiv, acest minister este obligat să achite către BNM şi dobânda, care momentan constituie aproximativ 500 milioane de lei, iar după spusele experţilor economici, spre sfârşitul anului această dobândă ar putea să mai crească. Astfel, prin acest procedeu BNM a rămas fără o sumă impunătoare din rezervele sale, iar cetăţenii R. Moldova sunt nevoiţi, prin intermediul Ministerului Finanţelor, să acopere această gaură financiară.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

4 comentarii

  1. Aurel

    Nu e publicarea acestui raport nici un fel de lupta ori duel politic,e transparenta pe care a cerut-o cetatenii si societatea, e dreptul oamenilor pina la urma, pentru ca fiecare din noi are tot dreptul sa cunoasca cine la furat, asa ca gestul lui Candu e unul salutabil….

    • Oleg

      Ei cum sa nu speculeze unii si sa lanseze tot felul de scenarii si teorii, si transparenta despre care spui tu e necesara deacord, dar mai mult poate conteaza faptul ca dupa ce Candu a publicat acest raport, CNA a facut primul pas si la arestat pe principalul suspect, Shor, care la rindul speram ca isi va denunta toti complicii si cei implicati, astfel ca toti in grup sa se deplaseze la Pruncul, iar banii sa fie intorsi in tara..

    • Ion V. Popescu

      In raportul Kroll figureaza ca vinovat #grupul Shor. Deci Shor nu a actionat singur, cine sta in spatele lui? S-a auzit ceva despre Lucinschi, ex-presedintele RM, or respectivul are imunitate de viata?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *