Fiecare procent al posturilor TV şi radio s-a transformat în milioane
Anual, fiecare post de televiziune sau de radio trebuie să achite Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) un procent din cifra de afaceri. În 2008, în acest fond s-au adunat aproape 2 mil. 500 mii de lei, sumă constatată şi de Curtea de Conturi. După ce fiecare radiodifuzor achită acest procent anual, banii trebuie folosiţi pentru susţinerea posturilor de televiziune şi radio. Pentru că preşedintele CCA nu este sigur cum ar trebui să cheltuie aceşti bani, milioanele se află la Trezoreria de Stat.
Potrivit Codului Audiovizualului, fondul de susţinere a radiodifuzorilor trebuie gestionat în conformitate cu un regulament elaborat şi publicat de CCA. Un astfel de regulament a apărut la sfârşitul anului 2007, în 2009 fiind introduse doar câteva modificări.
Potrivit actului, banii adunaţi de la radiodifuzori pot fi cheltuiţi pentru finanţarea producerii emisiunilor de interes social, organizarea seminarelor şi traningurilor în scopuri de instruire, promovarea principiilor de comunicare audiovizuală, onorarea obligaţiunilor faţă de organismele şi structurile internaţionale, specializate în domeniul audiovizualului, organizarea concursurilor de servicii de programe autohtone între radiodifuzori, cu decernarea premiilor, dotarea tehnico-materială a instituţiilor din domeniul audiovizualului în scopul exercitării atribuţiilor lor, acordate prin lege.
Până în prezent, nimic din cele enumerate mai sus nu s-a întâmplat. De fapt, printr-o hotărâre publicată în aprilie 2009, Curtea de Conturi a constatat că CCA nu a adoptat un astfel de regulament nici la aproape trei ani după intrarea în vigoare a Codului.
„Care e logica acestui fond?”
Viorel Buzdugan, directorul EU TV, consideră că existenţa acestui fond este una benefică. „Cred că nu e rău să susţinem CCA”, spune el. „Am avut parte doar de suport logistic”, explică Buzdugan, întrebat dacă până în prezent a beneficiat de vreun suport din partea CCA. „Dar poate există o scăpare în legislaţia CCA şi în relaţia sa cu radiodifuzorii”, mai spune el.
Anatol Golea, directorul TV7, spune că regulamentul este evaziv, iar din acest fond „nu a primit nimeni, nimic, niciodată”. „Toţi radiodifuzorii transferă banii. Mai departe nu suntem informaţi ce se întâmplă cu aceste sume. Sigur, e o contradicţie, pentru că nu sunt clare criteriile de repartizare a fondului”, explică Golea.
Nici membrii CCA nu înţeleg rolul unui astfel de fond. Corneliu Mihalache spune că cei 2 mil. 500 mii de lei nu au fost încă repartizaţi. „Aceştia pot fi distribuiţi doar după publicarea unei decizii a CCA. O astfel de decizie nu a fost adoptată, înseamnă că banii nu au fost repartizaţi. Nu văd logica în existenţa acestui fond, deoarece lasă loc pentru speculaţii. Noi nu suntem obligaţi decât să ne supunem. Nu putem crea mecanisme, dar, totodată, legea ne obligă să avem acest fond. Care este logica apariţiei acestei prevederi în Codul Audiovizualului?”, se întreabă Corneliu Mihalache, sugerând că ar trebui să răspundă deputaţii care au ridicat mâna, votându-l.
Întrebat despre criteriile după care ar trebui repartizaţi banii, Marian Pocaznoi, membru CCA, spune că aceste criterii vor fi stabilite atunci când va fi anunţat un concurs pentru anumite emisiuni, dar astfel de concursuri încă nu au avut loc.
Preşedintele CCA, Gheorghe Gorincioi, a spus pentru ZdG „că fondul ar putea fi utilizat doar în corespundere cu rigorile regulamentului”. „CCA trebuie să ia o decizie. Acest fond, în opinia mea, va fi folosit pentru echipamentul de monitorizare şi întărire a capacităţilor CCA pentru efectuarea monitorizărilor posturilor TV şi de Radio”, spune Gorincioi. Întrebat care ar fi logica unui astfel de fond, dacă aceşti bani sunt adunaţi de la radiodifuzori, ca să fie repartizaţi radiodifuzorilor, Gheorghe Gorincioi spune că nu poate comenta legislaţia. „Banii sunt simplu de cheltuit, dar trebuie cheltuiţi în conformitate cu regulamentul”, spune el.
Mai multe portiţe deschise pentru utilizarea banilor în anumite interese
Alexandru Dorogan, preşedintele Asociaţiei Presei Electronice, spune că regulamentul, elaborat de CCA în 2007, este contradictoriu. „Cum să plătească radiodifuzorii pentru propria lor susţinere?”, se întreaba Dorogan. „Rămânem pe poziţia că acest procent anual este o formă de impozitare, ori legea fiscală prevede ca orice impozite să se facă în conformitate cu Codul Fiscal”, mai spune Alexandru Dorogan. Preşedintele APEL crede că ar fi corect ca CCA să vină în Parlament cu iniţiativa de a schimba legea, incluzând şi anularea acestui procent.
„Nu ştim ce regulamente face o instituţie care controlează radiodifuzorii, acumulează nişte mijloace de la radiodifuzori şi tot această instituţie trebuie să distribuie resursele respective. În plus, regulamentul conţine multe noţiuni vagi precum „cifra de afaceri”. Cifra de afaceri ar putea însemna şi investiţii. Cum poţi să impozitezi investiţiile?”, mai adaugă Dorogan. Totodată, preşedintele APEL spune că se deschid multe portiţe ca aceşti bani să fie cheltuiţi în anumite interese. „Banii ar putea fi cheltuiţi la discreţia celor care au întocmit regulamentul, adică de membrii CCA”, spune Dorogan.
Anastasia NANI
