Dosarul diplomelor false, ping-pong între Ministerul Educaţiei, Procuratură şi Centrul Anticorupţie
Ancheta privind elucidarea misterului din jurul diplomelor de BAC false depistate în procesul de admitere la studii în România pare să fi ajuns în impas. Ministerul Educaţiei (ME) aruncă mingea în terenul Procuraturii Generale (PG) şi al Centrului Naţional Anticorupţie (CNA). PG spune, la rându-i, că a trimis materialele către CNA. Cei de acolo susţin însă că, din 1 octombrie, nu au dreptul să întreprindă nicio măsură procesual penală, pentru că nimeni de la CNA nu este încă numit în funcţie. Singurii care par că încearcă să se ocupe de caz sunt oamenii legii din Bălţi, care însă se plâng că ancheta nu evoluează, pentru că nu au primit încă materialele necesare, solicitate de la ME.
La începutul lunii septembrie, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului din România (MECTS) anunţa că, în procesul de admitere la studii universitare în România au fost depistate 13 diplome false la candidaţii din R.Moldova. Tot atunci, Ministerul Educaţiei (ME) de la noi promitea o anchetă internă pentru elucidarea tuturor faptelor care au dus la un asemenea scenariu şi manifesta toată deschiderea pentru o colaborare strânsă cu organele de drept pentru a trage la răspundere vinovaţii. Ce avem la o lună de la acel scandal?
ME: „Bateţi în PG şi CNA”
Ludmila Pavlov, şefa direcţiei relaţii internaţionale şi integrare europeană din cadrul ME, direcţie care s-a ocupat de investigarea pe intern a cazului, spune că instituţia din care face parte a trimis scrisori către Procuratura Generală (PG) şi Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), prin care solicită investigarea situaţiei. „Acum, aşteptăm să fim informaţi. Dacă d-stră vreţi să mişcăm lucrurile înainte, bateţi în PG şi CNA. Sunt instituţiile abilitate pentru a face acest gen de investigaţii. Noi ce putem face?”, ne-a întrebat retoric Pavlov.
Ea ne-a mai spus că, într-un final, din cele 13 diplome declarate false iniţial, într-un caz s-a demonstrat contrariul. Astfel, în cazul lui Gheorghe N. Ursu s-a stabilit că diploma nu era falsă, la mijloc fiind vorba de o eroare a celor din România. „Au greşit românii când au introdus datele. Au greşit o cifră. Din aceste considerente, diploma băiatului apărea ca diplomă falsă”, ne-a explicat Pavlov. „Celelalte diplome sunt false. Trei din cele 12 erau într-un fel veridice, doar că, s-a depistat faptul că elevii au făcut modificări în notele din diplome. Cei trei erau din satul Brânza, r-nul Cahul”, a punctat Pavlov. „Instituţiile care, chipurile, ar fi eliberat diplomele sunt diferite. Dar, în principiu nu contează instituţiile, pentru că acele diplome nu au fost eliberate de acele instituţii, iar directorii nici nu ştiau despre asta. Diplomele nu apar în sistem”, a conchis Ludmila Pavlov.
Am contactat PG. Serviciul de presă ne-a informat că cererea ME a fost redirecţionată către CNA. La rându-le, cei de la CNA ne-au spus că materialul se examinează, doar că, „la moment, din cauza că nu este aprobată candidatura directorului CNA de către Parlament, începând cu 1 octombrie, Centrul nu întreprinde nicio măsură procesual-penală pentru că nimeni de acolo nu este numit în funcţie. Aşteptăm confirmrea conducerii ca să putem examina. Acum nu suntem în drept”, ne-au explicat cei de la CNA.
„Nu pot spune dacă acele persoane sunt sau nu de la minister”
Singurii care par că încearcă să facă lumină în acest caz sunt oamenii legii din Bălţi. Vitalie Spatari, şeful secţiei urmărire penală din cadrul Comisariatului de Poliţie Bălţi a declarat pentru ZdG că instituţia din care face parte se ocupă de acest caz, după ce, în luna august curent, fusese reţinut în flagrant directorul şcolii feroviare din Bălţi, care facilitase, contra sumei de 1000 de euro, falsificarea unei diplome de BAC pentru o tânără care dorea să ajungă la studii în România.
„Am propus ca dosarul pe numele studenţilor să fie expediat în judecată, iar pe numele persoanelor care au contrafăcut diplomele, am propus să fie disjungat, din simplul motiv că chiar în acea perioadă am aflat că s-au mai depistat diplome false. Noi, ca organ de urmărire penală, am început a investiga şi aceste cazuri, însă doar în cadrul cauzei penale care este la noi. Vrem să vedem dacă este vreo legătură între cazul de la Bălţi din august şi diplomele false depistate în România. Noi admitem că ar putea exista o legătură, dar nu suntem siguri. Am aflat că diplomele false sunt eliberate de diferite instituţii de învăţământ, dar nu dispunem de diplomele false. Expertul se va pronunţa dacă e aceeaşi metodă de falsificare sau nu, şi dacă s-au folosit sau nu aceleaşi blanchete”, afirmă Vitalie Spatari.
„Am făcut o interpelare la ME, pentru a afla detalii, dar încă nu am primit niciun răspuns. Aşteptăm. Vom vedea ce va fi. Probabil, în perspectivă, noi nu o să ne ocupăm de acest caz, pentru că majoritatea subiecţilor sunt din sudul ţării”, a mai spus Spatari. În acelaşi context, acesta declară că nicio persoană încă nu a fost audiată. „Nu văd logica să chem tinerii de la sudul republicii pentru a-i audia în Bălţi, mai ales că nu s-a demonstrat că există legătură între cazul din august din Bălţi şi diplomele false depistate de cei din România”, afirmă omul legii.
Cât despre directorul şcolii feroviare din Bălţi, reţinut în flagrant, Spatari afirmă că acesta are acum statut de bănuit, dar este propusă înaintarea învinuirii. „El încă nu a fost declarat vinovat de judecată, deci, nu poate fi dat afară de la locul de lucru. Până acum nu s-a demonstrat că acţiunile lui ar avea o legătură cauzală cu funcţia pe care o deţine, pentru că diplomele nu au fost eliberate de şcoala unde el este director. El a fost, la rându-i, un intermediar”, susţine Spatari, care, deşi evită să o spună, lasă impresia că în acest caz ar putea fi implicate şi persoane de la ME.
„Până acum, nu vă pot spune dacă sunt implicate în această schemă persoane din cadrul ME. Posibil că da, posibil că nu. Avem nişte informaţii şi nişte persoane, dar, în interesul urmăririi penale, eu nu pot oferi alte informaţii. Nu pot spune dacă acele persoane sunt sau nu de la minister. Mă abţin să spun de unde-s. Poate că şi acum se mai falsifică diplome”, afirmă Spatari.
„Nu am auzit de un asemenea caz şi nu ne-am autosesizat”
Cam aceleaşi lucruri ni le-a spus şi Vasile Banaru, şeful secţiei investigare a fraudelor nr. 3 din Bălţi, care se ocupă de caz. „Aşteptăm să ne prezinte informaţii ME, după care, în baza acestor informaţii, vom acţiona. Ca să ne pronunţăm referitor la acţiunile tinerilor, trebuie să dispunem de diplomele în original, ca să avem obiectul infracţiunii… Aşa, cu copiile nu e posibil. Dar noi încă nici copiile, nu le avem”, afirmă Banaru.
Am contactat organele de drept din Cahul, pentru a vedea dacă s-au autosesizat în privinţa diplomelor false, pentru că, aşa cum am specificat, majoritatea tinerilor cu diplome false sunt din r-nul Cahul. Mihai Tomiţa, procurorul-şef al oraşului Cahul, ne-a spus că nu a auzit până acum de un asemenea caz. Acelaşi lucru ni l-a spus şi Andrei Moldovanu, şeful adjunct al secţiei urmărire penală din cadrul Comisariatului de Poliţie Cahul: „Nu am auzit de un asemenea caz şi nu ne-am autosesizat”.
