VIDEO, DOC/ Deputatul „duty-free” sau cum visul lui Şor devine realitate

Benzinăriile duty-free au devenit lege în R. Moldova în urma unui concurs de circumstanţe dubioase. Amendamentul care a facilitat modificarea legislaţiei a fost propus de un deputat „neafiliat”, fiind votat în lipsa unei expertize anticorupţie, în lipsa dezbaterilor în plenul Parlamentului şi în lipsa unui aviz pozitiv al Guvernului. Ca tabloul să fie complet, legea a fost promulgată de preşedintele Igor Dodon fără ca acesta să-i cunoască esenţa. La două săptămâni după ce şi-a pus semnătura peste legalizarea business-ului cu produse petroliere în regim duty-free, Igor Dodon le spunea jurnaliştilor că acesta „e un subiect foarte suspect pentru că ar da posibilitate de contrabandă. Eu proiectul încă nu l-am văzut. Îl vom examina şi vom lua decizia”, declara preşedintele, după ce… îl semnase deja. Între timp, înainte de votul din Parlament, principalul promotor al benzinăriilor duty-free, Ilan Şor, controversatul primar de Orhei, pregătea, prin intermediul companiilor pe care le deţine, terenul pentru lansarea afacerii.

6 iunie 2018. Pavel Filip, prim-ministrul R. Moldova, propunea Parlamentului pentru examinare „în mod prioritar” un proiect de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative aprobate prin hotărârea Guvernului din acea zi. Proiectul de lege avea 41 de pagini, iar ataşat conţinea raportul de expertiză anticorupţie al Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), dar şi avizul Ministerului Justiţiei (MJ), fiind contrasemnat de Pavel Filip, Octavian Armaşu, ministrul Finanţelor şi Victoria Iftodi, ministra Justiţiei. Se propunea modificarea a 83 de legi, iar Guvernul motiva proiectul „prin necesitatea aducerii legislaţiei naţionale în concordanţă cu articolul 85 al Legii Finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014”. Printre propunerile Executivului se regăseau modificarea Legii cu privire la trupele de carabinieri, a Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii sau a Legii privind activitatea hidrometeorologică. În nicio propunere nu era inclusă modificarea articolelor din Codul Fiscal care reglementează activitatea magazinelor duty-free.

Vedeți, mai jos, documentul inițial propus de Guvern către Parlament pentru aprobare

Amendamentul deputatului Cernat, propus pentru lectura a 2-a

În aceeaşi zi, pe 6 iunie 2018, proiectul este înregistrat în Parlament cu denumirea de „proiectul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea cu privire la trupele de carabinieri (trupele interne) ale Ministerului Afacerilor Interne – art.28; Codul funciar – art.34, 35, 70, ş.a.; ş.a.)”, iar peste două zile, intră în examinare. Pe 13 iulie, au loc dezbateri, iar modificările la pachetul de legi sunt adoptate în prima lectură de parlamentari. Nici în redacţia legii din prima lectură nu se regăseau trimiteri la benzinăriile duty-free.

16 iulie 2018. Intră în scenă deputatul neafiliat Vladimir Cernat. Acesta propune, printr-un amendament, modificarea mai multor legi. Unele modificări, care cu greu pot fi evidenţiate printre celelalte, se referă la câteva articole din Codul Fiscal care vizează activitatea magazinelor duty-free. Deputatul propunea ca, pe lângă magazinele duty-free, să funcţioneze baruri şi restaurante în acelaşi regim. Alesul poporului mai propunea să fie scutite de TVA mărfurile livrate şi comercializate nu doar în magazinele duty-free, ci şi cele din barurile şi restaurantele duty-free.

Vedeți, mai jos, amendamentul propus de Vladimir Cernat. În el sunt mai multe modificări la mai multe legi. Cele referitoare la produsele petroliere duty-free sunt la paginile 1-2 din acest document.

Totodată, Vladimir Cernat a propus introducerea unui articol nou în Codul Fiscal prin care să fie scutite de TVA, dar şi de accize, importul produselor petroliere destinate aprovizionării aeronavelor implicate în transportul internaţional de mărfuri şi pasageri, precum şi importul produselor petroliere, inclusiv a uleiurilor pentru automobile, care urmează să fie comercializate în zona de control vamal, fiind destinate aprovizionării autovehiculelor la ieşirea din ţară, în limitele capacităţii rezervorului mijlocului de transport. Cu alte cuvinte, Cernat a propus undă verde apariţiei benzinăriilor duty-free.

Deputat: „Bănuiesc că acest amendament nici măcar nu a fost scris de dl Cernat”

Vladimir Cernat a ajuns deputat în Parlament în 2014 pe listele Partidului Liberal

Vladimir Cernat a ajuns în Parlament cu Partidul Liberal, părăsind formaţiunea lui Ghimpu în aprilie 2017. Atunci a promis să-şi continue activitatea ca deputat neafiliat, „să se conducă de promisiunile electorale pentru care a acces în Parlament, promovând integrarea europeană a R. Moldova şi valorile democraţiei veritabile”. În ultimul an, însă, deşi se declară deputat neafiliat politic, Cernat a votat mai multe proiecte comune cu majoritatea parlamentară formată în jurul PDM, condus de controversatul Vladimir Plahotniuc. Cernat face parte din Comisia Administraţie Publică, iar amendamentul său a fost acceptat de Comisia Economie, Buget şi Finanţe condusă de democratul Ştefan Creangă.

Deputatul Grigore Cobzac, şi el membru al acestei Comisii, susţine că nu a participat la şedinţa în care s-a discutat amendamentul lui Cernat. „Amendamentele au fost discutate pe 27, dimineaţa, iar după masă proiectul a fost votat în plen. Eu nu am fost la acea şedinţă a Comisiei. Sunt sigur că mulţi deputaţi nici nu ştiau că au votat asta. Totul a fost foarte dubios”. Şi deputata Alina Zotea-Durnea susţine că nu a participat la şedinţa Comisiei din dimineaţa zilei de 27 iulie, dar zice că a fost informată că subiectul ar fi fost abordat formal şi crede că nu fostul ei coleg de partid este cel care l-a propus.

„Cred că acest amendament a fost discutat din timp, existând o înţelegere foarte bine făcută cu guvernarea. Bănuiesc că acest amendament nici măcar nu a fost scris de dl Cernat, ci i-a fost oferit pe sub masă. Dlui, în perioada în care a activat în cadrul partidului nu a făcut niciun proiect, nu a venit cu niciun amendament, nu a avut nicio cuvântare în plen, nicio întrebare. Cred că el a fost folosit în realizarea unor scopuri ale guvernării, ca să nu se spună că propunerea asta dubioasă vine de la ea. E un amendament care nu are vreo legătură cu tot ce înseamnă stat de drept. Vom ajunge să avem în curând nu doar benzinării duty-free, ci absolut orice. Se încearcă răsplătirea unuia sau altuia cu ceva”, crede deputata.

Parlamentarii nu au ţinut cont de avizul negativ al Guvernului

Până a ajunge să fie discutat în şedinţa Parlamentului, amendamentul legat de benzinăriile duty-free a fost trimis de Comisia Economie, Buget şi Finanţe în adresa Guvernului, spre avizare. La 25 iulie 2018, Executivul a remis avizul, care, întâmplător sau nu, nu a fost publicat pe site-ul Parlamentului. În document se spune că amendamentul propus de deputatul Cernat, care viza modificări a mai multor legi, nu ar fi fost susţinut de Guvern, în punctul ce permitea vânzarea produselor petroliere în regim duty-free.

Parlamentarii, însă, nu au ţinut cont de doleanţa Guvernului. Peste doar două zile, amendamentul lui Cernat a devenit lege, fiind votat de majoritatea parlamentară formată în jurul PDM. Nu au existat dezbateri publice, iar mai mulţi deputaţi au admis că nici măcar nu au ştiut că au votat un asemenea proiect de lege. Conform stenogramei şedinţei Parlamentului din 27 iulie 2018, când amendamentul lui Vladimir Cernat a fost votat în lectură finală, cuvintele „duty-free”, „benzinării” sau „produse petroliere” nu au fost rostite.

Vedeți, mai jos, stenograma ședinței Parlamentului din 27 iulie 2018, când benzinăriile duty-free au devenit lege în R. Moldova

Singura discuţie despre acest proiect s-a produs în dimineaţa zilei de 27 iulie, când Ştefan Creangă, preşedintele Comisiei Economie, Buget şi Finanţe, i-a cerut lui Andrian Candu, preşedintele Parlamentului o pauză, pentru a-l discuta în cadrul Comisiei pentru că „au apărut câteva divergențe”. Pauza a avut loc, iar ulterior, Creangă a venit cu o modificare care se referă la activitatea magazinelor, barurilor şi restaurantelor duty-free, fiind înlocuite cuvintele „şi până la controlul paşapoartelor cu „în zona de control vamal”. În final, proiectul a fost votat de 55 de deputaţi ai majorităţii parlamentare fără întrebări sau dezbateri suplimentare.

Preşedintele nu ştia că a promulgat legea şi spunea că e „un subiect suspect” care „ar da posibilitatea de contrabandă”

Pe 5 septembrie 2018, Igor Dodon spunea că proiectul produselor petroliere duty-free este „foarte dubios”. El însă l-a promulgat cu o lună mai devreme.

Igor Dodon, preşedintele R. Moldova, a promulgat modificările de lege votate de Parlament, inclusiv cele care vizează activitatea benzinăriilor duty-free, încă la 20 august 2018. Peste patru zile, legea promulgată a apărut în Monitorul Oficial, intrând în vigoare. Doar că, preşedintele, la două săptămâni după ce a semnat pentru legalizarea business-ului cu produse petroliere duty-free, întrebat de jurnalişti (care nu ştiau că legea a fost deja promulgată), spunea că nu ştie cum va proceda pentru că i se pare un „subiect foarte suspect”. „E un subiect foarte suspect pentru că acesta ar da posibilitate de contrabandă. Eu proiectul încă nu l-am văzut. Îl vom examina şi vom decide”, zicea Dodon, neştiind că, încă pe 20 august 2018, şi-a pus deja semnătura pe „subiectul foarte suspect”.

Solicitat de ZdG, Maxim Lebedinschi, purtătorul de cuvânt al şefului statului, a cerut timp pentru a ne răspunde. „Daţi-mi voie să mă documentez”. Miercuri seara, Lebedinschi încă nu a avut o reacţie. Nu am obținut o reacție de la președinție nici pe parcursul zilei de joi, 4 octombrie.

UPDATE: Pe parcursul zilei de vineri, 5 octombrie, Maxim Lebedinschi a venit cu o reacție. Acesta a recunoscut, indirect, că Igor Dodon nu a citit actele pe care le-a semnat. Lebedinschi a precizat că șeful statului va veni cu un alt proiect de lege prin care va solicita abrogarea legii care legalizează comerțul cu carburanți în regim duty-free.

„Sunt cel mult două alineate de text, care prevăd doar scutirea de TVA a unor poziții tehnice, care au fost incluse într-un proiect de lege care conține 58 de pagini. Împreună cu această lege au parvenit practic toate proiectele de lege care au fost votate în ultima zi a ședinței plenare. Instituția prezidențială tehnic nu a reușit să identifice acest amendament, fiindcă a fost camuflat în textul politicii fiscale în mod general. Vă asigur că noi venim cu un proiect de lege prin care solicităm abrogarea acestei norme”, explică Maxim Lebedinschi.

Citiți și: VIDEO/ Igor Dodon nu citește legile pe care le promulgă? Cum explică Președinția legalizarea benzinăriilor duty-free

Întrebat dacă Igor Dodon nu a fost informat despre adoptarea respectivului proiect de lege de către deputații din fracțiunea PSRM, partid al cărui lider neoficial continuă să fie, Maxim Lebedinschi a declarat că șeful statului nu monitorizează tot ce se adoptă în Parlament.

„Dl președinte nu răspunde pentru activitatea deputaților din Parlament. Noi nu ducem evidența sau verifcăm legile care s-au adoptat, cum s-au adoptat, cu nicio fracțiune parlamentară”, susține Lebedinschi.

Vedeți, mai jos, documentul promulgat de Igor Dodon la data de 20 august 2018. Acesta a apărut în Monitorul Oficial pe 24 august, intrând astfel în vigoare.

 

Explicaţiile deputatului care a propus amendamentul

Vladimir Cernat susţine că amendamentul propus de el va aduce beneficii cetăţenilor care vor trece frontiera, dar este laconic atunci când este întrebat despre contrabandă sau reacţia UE, care nu susţine asemenea practici. „Piaţa petrolieră în R. Moldova oleacă e neechitabilă, deoarece în costurile finale sunt introduse şi întreţinerea staţiilor, şi alte chestii. Eu am venit cu o propunere similară încă atunci când s-a discutat pachetul energetic. Ei (colegii deputaţi, n.r.) atunci nu m-au ascultat. Una din soluţii am considerat că ar fi bine să propun ideea cu varianta care acum s-a vociferat şi s-a votat în Parlament”, zice Cernat. Întrebat dacă deputaţii cunosc ce au votat, dar şi de ce amendamentul său nu a fost dezbătut în Parlament, alesul poporului a precizat că asemenea dezbateri ar fi avut loc în cadrul Comisiei.

Vladimir Cernat susține că nu a fost influențat de nimeni atunci când a propus amendamentul privind produsele petroliere în regim duty-feee

„Asta deja îi priveşte pe ei, dacă ei cunosc sau nu cunosc, dar dezbateri au avut loc în comisie. În comisie, în linii generale, fiecare şi-a expus părerea. Cineva a propus unele modificări. Beneficiari sunt cetăţenii R. Moldova care traversează, la un moment dat, frontiera ţării şi care vor beneficia la capacitatea rezervorului de un preţ mai avantajos la combustibil, inclusiv şi la uleiuri”, susţine el. Întrebat direct dacă a fost abordat de Ilan Şor, proprietar al afacerilor duty-free, dar şi omul care a iniţiat, în trecut, procedura de a vinde produse petroliere fără taxe, pentru a loba aceste modificări legislative, Cernat a negat. „Ia uite la monedă: ea are două părţi? Fix aşa şi aici. Beneficiar îi Şor, îi Boltişor, îi altcineva… Pe mine nu mă înteresează cine o să construiască aceste staţii. Pe mine mă interesează cetăţenii R. Moldova care vor traversa frontiera că vor beneficia, dar petroliştii… Nu, categoric de mine nimeni nu s-a apropiat pentru a-mi propune asta. Eu am venit cu această propunere încă acum doi ani”, se scuză Cernat.

Creangă: „Sunt sigur, nu există interese ascunse”

Benzinării duty-free nu există la graniţa cu UE, ultimele, de la frontiera bulgară, fiind închise o dată cu aderarea Bulgariei la comunitatea europeană şi după ce un raport al Comisiei Europene stabilea că acestea „constituie centre ale corupţiei locale şi a crimei organizate”. „Despre securitatea ţării şi problema pe care aţi vizat-o rămâne ca organele competente să se ocupe. V-am spus ce a catalizat iniţiativa şi care este rostul ei. Dar, mă rog, în timp, ne vom uita. Este posibilitate ca cetăţenii să cumpere combustibil la preţ avantajos. Restul…”, a continuat Cernat, fără să-şi ducă gândul la final.

Ștefan Creangă

Şi despre faptul că Guvernul nu a susţinut crearea benzinăriilor duty-free, alesul poporului a avut o explicaţie. „Păi, deputaţii au votat. Avizul Comisiei a fost pozitiv, acolo careva modificări au fost introduse în funcţie de avizele care au fost primite de la diferite instituţii. Asta este. Este Legislativul care s-a expus în plen, prin vot”. Deputatul susţine că, de exemplu, în Italia, preţul la produsele petroliere diferă, fiind mai ieftine la frontieră decât în interiorul ţării. „Că UE nu susţine… noi avem direcţia noastră de dezvoltare, care este în parteneriat cu comunitatea europeană, dar să nu uităm şi de tradiţia R. Moldova. Avem cetăţeni pe care trebuie să-i susţinem. Statul are de pierdut? Vă întreb şi eu ceva. Statul e format din cetăţenii R. Moldova? Da, şi ei vor beneficia de pe urma implementării acestui amendament, în mare parte. Inclusiv şi dvs o să beneficiaţi”, a conchis Cernat.

Cu aceleaşi argumente operează şi Ştefan Creangă, preşedintele Comisiei Economie, Buget şi Finanţe. „Sunt sigur că nu există interese ascunse. Interesele ascunse există atunci când se încearcă a muşamaliza anumite lucruri, dar aici a fost totul transparent şi corect”, e sigur Creangă.

Vedeți, în acest video, cum (nu) explică deputații din Comisia Economie, Buget și Finanțe votarea legii privind crearea comerțului cu produse petroliere în regim duty-free. Unii aleși ai poporului care au votat legea ne-au zis că nu cunosc despre această prevedere.

„Mişcările” Companiei „Dufremol” înainte de votul în Parlament

Ilan Șor gestionează compania Dufremol, cel mai mare operator de produse duty-free de pe teritoriul R. Moldova

În premieră, ideea deschiderii unor benzinării duty-free la punctele de trecere a frontierei R. Moldova a aparţinut celui mai mare operator duty-free din R. Moldova, Companiei „Dufremol”, patronată de familia controversatului primar de Orhei, Ilan Şor. În autodenunţul pe care l-a depus în octombrie 2015, Şor susţinea că ar fi negociat cu Vlad Filat, pe atunci premier, comercializarea „produselor petroliere duty-free în zona vamală a R. Moldova”, iar fostul premier ar fi cerut 1 milion de USD pentru a-i împlini visul, dintre care i-ar fi dat jumătate de milion în avans. Totuşi, până la final, Guvernul nu i-a îndeplinit doleanţa.

Ulterior, Compania „Dufremol” a acţionat în judecată Serviciul Vamal al R. Moldova şi Birourile Vamale Ungheni şi Leuşeni, cerându-le „să nu creeze obstacole în procedura de proiectare, construire şi dare în exploatare a unităţilor pentru comercializarea carburanţilor” în regim general. Curtea de Apel (CA) Chişinău, dar şi CSJ i-au respins însă pretenţiile, definitiv şi irevocabil pe 3 august 2016. Instanţele de judecată au concluzionat că pe terenurile primite în arendă de „Dufremol” nu puteau fi vândute produse în regim general, ci doar în regim duty-free, aşa cum prevedea contractul de arendă semnat de părţi, iar carburanţii nu puteau fi vânduţi în regim duty-free.

Vedeți decizia CSJ din 3 august 2016

Mai mult sau mai puţin întâmplător, subiectul s-a reactivat oficial în primăvara anului 2018. Pe 7 mai, „Dufremol” s-a adresat la CA Chişinău cu o solicitare de a explica decizia luată anterior în acest caz. Instanţa a acceptat cererea spre examinare, iar pe 21 iunie 2018 a decis că „ţine de prerogativa părţilor implicate pe dosar în stabilirea şi executarea condiţiilor ce ţin de aprobarea şi arenda terenurilor, semnarea proceselor verbale, amplasarea, proiectarea obiectivelor, regimul de funcţionare, domeniul de activitate a SRL „Dufremol” pe punctele de trecere Ungheni, Leuşeni, cu respectarea legislaţiei în vigoare”. Cu alte cuvinte, instanţele au trimis mingea în terenul Serviciului Vamal.

Vedeți decizia Curții de Apel Chișinău din iunie 2018

Totodată, în decembrie 2017, Compania „Dufremol” a cesionat drepturile pentru arenda unor terenuri pe care le deţine în vămile Leuşeni şi Sculeni companiei „DFM”, pe care tot ea a fondat-o în noiembrie 2015. Experţii afirmă că anume acest SRL ar putea gestiona, în viitor, benzinăriile duty-free de la frontiera R. Moldova. Reprezentanţii „Dufremol” nu au răspuns la apelurile ZdG.

TI Moldova: „Un derapaj de la angajamentele asumate de autorităţi”

Document de la Cadastru care arată că firma „Dufremol” a cesionat dreptul de arendă pentru un teren din Vama Leușeni unei alte firme, „DFM”SRL, pe care a fondat-o în 2015

Experţii Transparency International (TI) Moldova au studiat modificările votate de Parlament şi atenţionează că, anterior, conform angajamentelor internaţionale cu UE, eliminarea facilităţilor şi practicilor duty-free era un obiectiv pe termen mediu asumat de Guvernul R. Moldova. TI Moldova precizează că modificările „nu sunt altceva decât facilitarea extinsă a comercializării unor produse, inclusiv petroliere, în regim de scutire a plăţilor fiscale obligatorii la import cu ulterioara comercializare a acestora în zona de control vamal. E o nouă încercare a unui grup de interese de a promova comerţul fără taxe şi accize a produselor petroliere la ieşire din R. Moldova, ocolind procedurile standard ale regimurilor comerciale, în special regimul duty-free, dar şi angajamentele internaţionale ale R. Moldova”, remarcă organizaţia.

„Modificările vizează o serie de scutiri şi înlesniri la TVA şi accize care vor avea un impact negativ asupra veniturilor bugetului de stat, iar pentru a acoperi golul creat, guvernanţii ar putea decide majorarea poverii fiscale prin ridicarea cotelor altor impozite. Modificările au fost operate în lectura a doua fără un aviz oficial pozitiv al Guvernului. Mai mult, Guvernul s-a expus negativ asupra modificărilor introduse pentru lectura a doua, prin comentariul din Raportul Comisiei economie, buget şi finanţe. Or, modificările la legile ce vizează veniturile bugetului trebuie să fie avizate oficial pozitiv de către Guvern. În acest context, Guvernul ar trebui să conteste la Curtea Constituţională legalitatea prevederilor introduse ilegal în Codul Fiscal. Adoptarea modificărilor la Codul fiscal este un derapaj de la angajamentele asumate de autorităţi în procesul negocierilor Acordului de Asociere şi a Acordului de comerţ liber şi aprofundat cu UE şi va afecta regimurile comerciale, macroeconomia şi acordurile internaţionale şi euroepene la care R. Moldova este parte. Prevederile facilitare de comercializare a produselor petroliere vor prejudicia climatul competiţional din R. Moldova, în special producătorii din sectorul agricol, care folosesc produsele petroliere în procesele tehnologice, achitând plăţile fiscale…”, notează TI Moldova.

Benzinăriile duty-free, pericol pentru viitorul european, dar şi pentru buget

„Scutirile în cauză ar putea motiva agenţii economici sau persoanele fizice să efectueze ieşiri fictive sau economic neargumentate a unităţilor lor de transport în scopul achiziţiei carburantului netaxat cu TVA şi accize, consumându-l de facto pe teritoriul R. Moldova. Ar putea fi interesaţi şi cetăţenii străini din zonele limitrofe, care ar profita de oportunitatea achiziţiilor de produse petroliere netaxate cu o ulterioară comercializare a acestora pe teritoriul României sau Ucrainei. De rând cu posibile conflicte comerciale şi fiscale cu ţările vecine, care şi ele vor avea de pierdut din încasările fiscale, ar putea fi îngreunat traficul auto în zonele de control la frontieră din cauza numeroşilor solicitanţi de carburanţi „ieftini””, remarcă TI Moldova.

Vedeți mai jos mai multe argumente ale Transparency Moldova la acest subiect


„Totodată, având în vedere practicile netransparente de promovare a scutirilor fiscale şi vamale la produsele petroliere, ar putea apărea şi alte decizii de extindere a perimetrelor zonelor de control vamal, din contul terenurilor din preajma acestor zone, care la moment aparţin autorităţilor publice locale. Şi asta pentru „a atrage” în zonele de control vamal staţiile de alimentare existente sau pentru construcţia unor staţii noi de aprovizionare şi alimentare cu produse petroliere. În aceste circumstanţe, dialogul cu instituţiile financiare internaţionale, în special cu FMI, ar putea fi îngreunat. Deciziile cu impact direct asupra stabilităţii finanţelor publice, alături de proiecte electorale costisitoare, pot împovăra considerabil statul cu obligaţiuni pe o perioadă îndelungată, subminând totodată consolidarea fiscală internă”, consideră TI Moldova care aminteşte că, în 2005 a fost permisă comercializarea produselor petroliere în regim duty-free, prin intermediul magazinelor care activează în acest regim, fără careva restricţii cantitative. În 2010, Guvernul a aprobat modificări prin care a limitat caracterul permisiv de comercializare la „limita rezervorului unităţii de transport”. În 2012, prevederea permisivă de comerţ a produselor petroliere şi carburanţilor în regim duty-free a fost eliminată, fiind interzis comerţul cu astfel de produse în regim duty-free. Aceasta a fost politica de reducere şi eliminare treptată a unei astfel de posibilităţi de comerţ din perspectiva şi în contextul negocierilor Acordului de Asociere şi a Acordului de comerţ liber şi aprofundat cu UE, semnate ulterior, în 2014.

UPDATE: Președinția R. Moldova a recunoscut, într-o declarație oferită pentru ZdG, că președintele Igor Dodon a legalizat business-ul cu produse petroliere în regim duty-free, fără a cunoaște că și-a pus semnătura pe un astfel de proiect legislativ.

După câteva zile de insistențe, am obținut o explicație a purtătorului de cuvânt al președintelui statului, Maxim Lebedinschi la acest subiect. Lebedinschi a recunoscut, indirect, că Igor Dodon nu a citit actele pe care le-a semnat. Lebedinschi a precizat că șeful statului va veni cu un alt proiect de lege prin care va solicita abrogarea legii care legalizează comerțul cu carburanți în regim duty-free.

„Sunt cel mult două alineate de text, care prevăd doar scutirea de TVA a unor poziții tehnice, care au fost incluse într-un proiect de lege care conține 58 de pagini. Împreună cu această lege au parvenit practic toate proiectele de lege care au fost votate în ultima zi a ședinței plenare. Instituția prezidențială tehnic nu a reușit să identifice acest amendament, fiindcă a fost camuflat în textul politicii fiscale în mod general. Vă asigur că noi venim cu un proiect de lege prin care solicităm abrogarea acestei norme”, explică Maxim Lebedinschi.

Întrebat dacă Igor Dodon nu a fost informat despre adoptarea respectivului proiect de lege de către deputații din fracțiunea PSRM, partid al cărui lider neoficial continuă să fie, Maxim Lebedinschi a declarat că șeful statului nu monitorizează tot ce se adoptă în Parlament.

„Dl președinte nu răspunde pentru activitatea deputaților din Parlament. Noi nu ducem evidența sau verifcăm legile care s-au adoptat, cum s-au adoptat, cu nicio fracțiune parlamentară”, susține Lebedinschi.

Această iniţiativă este parte a proiectului „Reducerea riscurilor de corupție în elaborarea actelor legislative” susţinut financiar de National Endowment for Democracy. Opiniile exprimate în acest articol nu neapărat exprimă poziţia finanţatorului.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

5 comentarii

  1. Cetatean

    Oameni buni! Asta prosta e p!@#$! Trezit-va, astia sunt alesii poporului???? Voi ati auzit cum au argumentat deciziile, ca chipurile nimic nu s-a ascuns si totul a fost transparent, el se uita in ochi si minte!!!!
    EU NU AM CUVINTE…..

  2. Lider Moldovan

    VAZELINA Și BENZINA SUNT PRODUSE PETROLIERE

    Da spune mai simplu Sklifosovski să înțelegem și noi, oamenii de rând! Este absolut clar că pe listele lui Mișa Gimpu au trecut și lepădături, cărora le place tare mirosul de benzină, ca de altfel și șefului lor Mișa Ghimpu, BENZINAR cunoscut în Moldova!

    Juiful escroc Ilan Șor are miros ereditar de juif și a știut cui să se adreseze pentru hoția asta evidentă cu benzinăriile Duty-Free! A fost o chestiune de tehnică JUIFEASCĂ!

    Și sigur că o astfel de afacere bănoasă nu putea trece fără “VAMA PERSONALĂ” a stăpânului Plahotniuk. Apropo. faptul că proaspătul benzinar, juiful escroc Ilan Șor este încă în libertate este în totalitate meritul lui Plahotniuk.

    Dacă am fi o țară liberă și nu una captivă hoțul juif Ilan Șor ar fi consumator de vazelină în penitenciarul No13 și nu distribuitor Duty-Free de benzină în libertate. Apropo, ambele sunt produse petroliere!

  3. Traian Harașosfetiuc

    Capul tuturor răutăților este Plahotniuk! Adică insului ăsta de nația care fură banii escrocului Ilan Șor nu i-au fost de ajuns 2,9 miliarde de dolari furați din bănci și-i mai trebue și Duty-Free? Poate că de asta este în libertate și acum are benzinării Duty-Free, că s-a împărțit generos cu pahanul Plahotniuk?

    Fraților, dacă votăm în continuare șmecherii “democrați” ai lui Plahotniuk și idioții mancurți “socialiști” ai lui Dodon, jidanul Ilan Șor ne va vinde Duty-Free și chiloții de pe noi!

  4. Traian Harașosfetiuc

    Capul tuturor răutăților este Plahotniuk! Adică insului ăsta de nația care fură banii, escrocului Ilan Șor nu i-au fost de ajuns 2,9 miliarde de dolari furați din bănci și-i mai trebue și Duty-Free? Poate că de asta este în libertate și acum are benzinării Duty-Free, că s-a împărțit generos cu pahanul Plahotniuk?

    Fraților, dacă votăm în continuare șmecherii “democrați” ai lui Plahotniuk și idioții mancurți “socialiști” ai lui Dodon, jidanul Ilan Șor ne va vinde Duty-Free și chiloții de pe noi!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *