Sperietoarea demnitarilor europeni
Supărat pe faptul că, de la 2015 încoace, în R. Moldova nu a mai fost în vreo vizită oficială vreun înalt demnitar european, vicepremierul Iurie Leancă i-a reproşat public Ambasadorului UE la Chişinău, Peter Michalko, suspectându-l astfel că acesta şi-ar face neinspirat munca. Iurie Leancă susţine că, din acest motiv, R. Moldova „nu a mai fost în centrul atenţiei” cercurilor politice şi diplomatice europene. Diplomatul Leancă afirmă că evoluţiile nu tocmai pozitive ale R. Moldova ar fi legate de lipsa unor vizite de nivel înalt şi, în consecinţă, de ineficienţa dialogului.
Leancă aminteşte că, până în 2015, comisarul pentru Extindere şi Vecinătate vizita periodic R. Moldova, dar iată că, după 2015, comisarul Johannes Hahn nu mai vine. Este adevărat, Leancă a evitat să amintească, în acest context, declaraţiile recente, extrem de dure, ale comisarului, legate de frauda bancară sau de alte fenomene care au devenit familiare R. Moldova de la 2015 încoace. Una dintre ultimele declaraţii ale comisarului, legată de situaţia de la noi, sună în felul următor: „Pentru UE e important progresul în domenii precum scandalul bancar, unde lipsesc paşi pozitivi, mai ales în privinţa tragerii la răspundere a persoanelor vinovate”.
Ce a răspuns Ambasadorul UE la Chişinău, Peter Michalko, la lamentările vicepremierului de la Chişinău? În primul rând, acesta a spus că, pentru orice fel de dialog, ar trebui să existe condiţii. „Cum este acest dialog prezentat?”, a întrebat, retoric, Michalko, referindu-se la independenţa jurnalismului de la noi. „Când mesajul vine şi el trebuie reflectat aşa cum este…. Reflectarea dialogului este necesar să fie reală”, a mai explicat ambasadorul european, după care le-a sugerat autorităţilor R. Moldova că ar trebui să dea dovadă de „mai multă gândire”, pentru ca dialogul cu instituţiile europene să fie unul activ şi eficient.
Până vor ajunge autorităţile de la Chişinău „la mai multă gândire”, să revenim la anul 2015, care devenise o adevărată sperietoare pentru demnitarii europeni. În primul rând, furtul miliardului de dolari din sistemul bancar a sărăcit până la refuz populaţia, devalorizând leul moldovenesc şi provocând marea decepţie a cetăţenilor în clasa politică de la noi.
În acelaşi an, primul Raport Kroll dezvăluie transferul către firme off-shore a 750 milioane USD, indicând şi numele principalului personaj implicat în tranzacţii bancare suspecte -Ilan Shor. Experţii Kroll arată că banii au fost furaţi cu consimţământul Guvernului şi al BNM.
În vara anului 2015, instanţele de drept din R. Moldova i-au făcut dreptate fostului ministru de Interne, Gheorghe Papuc, care, timp de 6 ani, fusese anchetat şi judecat pentru „neglijenţă în serviciu, soldată cu moartea lui Valeriu Boboc”, în timpul evenimentelor din aprilie 2009.
Vara acelui an, 2015, a fost fierbinte la propriu şi la figurat. Astfel, după doar cinci luni de activitate, primul guvern format după alegerile parlamentare din 2014, a căzut după ce premierul Chiril Gaburici şi-a dat demisia, iar Procuratura Generală a pornit un dosar penal pe faptul falsificării actelor sale de studii.
În aceeaşi vară, în urma alegerilor locale generale, principalul suspect în dosarul furtului miliardului devine primar de Orhei, alt dubios personaj, Renato Usatîi, fiind învestit în fruntea Primăriei Bălţi.
Toamna a început cu protestele Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr” şi a continuat cu arestarea ex-premierului Vlad Filat, acuzat de luare de mită de la Ilan Şor. După arestarea liderului PLDM, în doar două săptămâni, este demis Guvernul Streleţ, iar pretenţiile lui Vlad Plahotniuc de a fi înscăunat în fruntea Guvernului devin tot mai vizibile.
Tot în acel an a început „formarea” unei noi majorităţi parlamentare, cu participarea comuniştilor deghizaţi în democraţi.
Am reamintit doar câteva dintre evenimentele cruciale care ar fi determinat oficialii europeni să nu-şi mai consume energia şi resursele cu vizite la nivel înalt efectuate în R. Moldova. De ce s-ar supăra azi Iurie Leancă pe diminuarea dialogului, dacă chiar el personal a participat, direct sau indirect, la aceste evenimente fatale pentru relaţia R. Moldova-UE?
Noroc că, şi în 2015, la fel ca şi în alţi ani, veni Crăciunul…
