Niciun dosar despre corupţie, abuz în serviciu, spălare de bani

Zilele trecute am fost la o şedinţă a CSM. Da, în ultimul timp CSM şi-a permis un limbaj dur cu unii jurnalişti, doar că pe jurnaliştii care monitorizează justiţia asta nu îi opreşte. Era anunţată o discuţie cu privire la accesul la bazele de date ale instanţelor, adică la hotărârile judiciare, şi nu puteam să ignorăm această chestiune.

La şedinţă, exponenţii şi simpatizanţii modelului de limitare a accesului la hotărârile judiciare şi-au exprimat îngrijorările că jurnaliştii, având acces la hotărârile judiciare, ar putea să cauzeze traume cetăţenilor ajunşi în instanţă cu probleme sensibile: implanturi mamare, divorţuri, partajări de averi, copii rezultaţi din adultere.
La şedinţă au participat doar reporteri de la Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Ziarul de Gardă. Niciodată aceştia nu au scris despre implanturi mamare, copii rezultaţi din adultere şi alte evenimente ce ţin de viaţa privată a oamenilor de rând, pentru că pe reporterii de la aceste instituţii îi interesează corupţia, afacerile, veniturile, firmele şi dosarele demnitarilor. Pentru că acesta este interesul public pe care îl deservesc jurnaliştii de investigaţie.

Poate că există jurnalişti care ar dori să citească sute de pagini de dosare judiciare, ca să găsească pe acolo identitatea unui copil din flori, dar de vreme ce nu a existat până acum nicio solicitare publică din partea acestora ca să li se deschidă bazele de date pentru aşa ceva, considerăm că ei poate nu există sau poate s-au resemnat.

Dar ce facem cu jurnaliştii care doresc în continuare să scrie argumentat despre corupţie într-un stat foarte corupt, care se numeşte R. Moldova? Baza de date a instanţelor judiciare  avea un motor de căutare pertinent, creat cu susţinerea financiară a partenerilor externi, care au donat tot ce era nevoie pentru o reformă bună a justiţiei. Ministerul Justiţiei a acceptat aceste donaţii, primind echipamente, reparaţii în judecătorii, sisteme informaţionale, le-a primit pe toate, le-a luat în folosinţă, şi după încheierea proiectului de asistenţă, din senin, a închis accesul la dosare la începutul anului 2017.

Avocaţii, jurnaliştii, cetăţenii s-au pomenit limitaţi în accesul la informaţie, fără să fie anunţaţi sau întrebaţi. După lungi săptămâni de proteste, comunicări şi tratative, Ministerul Justiţiei a refăcut un motor de căutare, de uns ochii. Ca să poţi citi o hotărâre judiciară, trebuie să ştii numărul dosarului. Dacă nu ştii numărul (nici măcar cei 8000 de deţinuţi nu îşi cunosc cu toţii numărul dosarului propriu), trebuie să ştii data pronunţării hotărârii. Dacă nu le ştii, nu poţi afla nimic despre dosarele corupţilor.

Da, mai este un modul de căutare, după ”tematica dosarului”. Dar nu este nicăieri afişat un glosar de teme. Deschid pagina Curţii de Apel Chişinău, instanţa care examinează majoritatea dosarelor importante legate de persoane publice. Caut printre hotărârile instanței dosare în baza noţiunii de ”corupţie”, ”abuz în serviciu”, ”spălare de bani”, ”trafic de influenţă”, ”evaziune fiscală”. Nu există niciun rezultat. Introduc în căsuţa de căutare ”miliardul”, dar nu există nicio hotărâre judiciară care ar conţine aceste noţiuni. Deschid şi celelalte pagini ale celorlalte instanţe, dau la căutare aceleaşi teme ale dosarelor. Nu găsesc nimic. Reiese că nici ”corupţia”, nici ”abuzul în serviciu”, ”spălarea de bani”, ”traficul de influenţă”, ”evaziunea fiscală” sau recuperarea ”miliardului” nu sunt teme ale dosarelor judiciare. Cu mare greu, am găsit 6 dosare de luare sau dare de mită. Şase dosare în doi ani, într-un stat atât de corupt. În unul, persoana a fost achitată. Probabil se va întâmpla şi în celelalte 5.

Marţi, 8 august 2017, Ministerul Justiţiei a remis un comunicat cu titlul ”Vladimir Cebotari: Va creşte responsabilitatea judecătorilor în actul de justiţie”, în care se vorbeşte despre noul program de reformare a justiţiei, de circa 5 milioane de dolari, intitulat ”Pentru Justiţie Transparentă”. Milioanele sunt donate de USAID. Săptămâna trecută, într-un interviu pentru ZdG, Karen R.Hilliard a declarat că proiectul vizează transparenţa, dar şi accesul la informaţie pentru cetăţeni. Sperăm că din 5 milioane de dolari se vor găsi câţiva lei pentru cineva care să schimbe motorul de căutare al instanţelor, astfel încât jurnaliştii şi cetăţenii să găsească rapid dosarele despre corupţie. Şi mai sperăm că cele 5 milioane vor fi de ajuns ca să motiveze judecătorii să judece pe bune persoane publice acuzate de corupţie, spălare de bani, abuz în serviciu, trafic de influenţă.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *