„Протокольная запись” scoate dosarele pe masă
Un document în limba rusă, fără cel puţin o traducere adecvată în limba română, de stat, a fost semnat pe 16 septembrie între un înalt oficial de stat de la Chişinău şi un autoproclamat demnitar de la Tiraspol. Evenimentul s-a produs la sediul unei Misiuni internaţionale, OSCE, în prezenţa mai multor participanţi la negocieri. Documentul semnat se cheamă „протокольная запись” („înscriere protocolară”). În textul însoţitor al documentului se spune că “reprezentanţii politici pentru reglementarea conflictului transnistrean, Eugen Carpov şi Nina Ştanski, au semnat o înscriere protocolară care prevede schimbul de informaţii, sistematizarea şi examinarea unor dosare penale intentate la Chişinău şi Tiraspol, inclusiv perspectiva acestora”.
Documentul semnat marţi nu oferă detalii despre potenţialii beneficiari ai acestei înţelegeri “protocolare” Carpov-Ştanski, dar nici despre posibilele riscuri ce s-ar putea produce din cauza accesului “reciproc” la dosarele penale aflate în instanţele judiciare de la Chişinău şi Tiraspol. Este stipulat doar că toate procedurile incluse în document urmează să fie efectuate timp de o lună, mai întâi fiind inventariate cauzele intentate pe numele unor factori de decizie şi ale unor colaboratori ai organelor de drept de pe ambele maluri ale Nistrului.
Am încercat să aflăm mai multe de la Biroul de Reintegrare. Cel puţin am fi vrut să înţelegem ce evenimente au cauzat semnarea unui astfel de document în ziua de marţi, 16 septembrie. La ce fel de dosare se referă această “înţelegere amiabilă”? Cine va răspunde de consecinţe şi dacă nu cumva dosarele deschise ar putea genera alte probleme, mult mai dificile decât cele de până acum?
La Biroul de Reintegrare – funţionari ocupaţi cu vizita lui Jean-Claude Mignon. Totuşi, chiar dacă nu de la cel mai înalt nivel, aflăm că reprezentanţii politici, anume astfel i se spune lui Eugen Carpov şi Ninei Ştanski, s-au înţeles ca “specialiştii să analizeze dosarele penale intentate pe ambele maluri ale Nistrului, să le actualizeze şi să le contabilizeze”. Potrivit responsabililor din cadrul Biroului de Reintegrare, iniţiativa “dosarele pe masă” a fost propusă de reprezentanţii administraţiei de la Tiraspol, pe motiv că, doar în acest fel, părţile ar putea avansa în dialogul despre libera circulaţie. Dacă într-adevăr e aşa, de ce în document nu se spune niciun cuvânt despre perspectivele circulaţiei libere?
Ieri dimineaţă, Promo-LEX a încercat să explice ceea ce nu au explicat demnitarii de stat. Asociaţia s-a declarat îngrijorată de efectele acestei “înscrieri protocolare” asupra siguranţei şi securităţii persoanei. Şi subiectul legat de identificarea unor “mecanisme de rezolvare a acestor dosare penale” este calificat de Promo-LEX drept unul periculos. În comunicatul asociaţiei se face trimitere la Codul Penal al R. Moldova (art. 303) care prevede că “este pasibil sancţionării amestecul sub orice formă la înfăptuirea justiţiei şi la urmărirea penală”, singurul mecanism legal de soluţionare a cazurilor penale fiind inclus în Codul de Procedură Penală al R. Moldova. Admitem că Ştanski şi echipa sa cunosc mai puţin sau deloc prevederile acestui cod. S-ar putea nici să nu-i intereseze o lege pe care ei nu au de gând să o respecte. Dar cât de bine intenţionaţi în acest caz sunt demnitarii de la Chişinău, pentru care Codul de Procedură Penală ar trebui să fie unul familiar?
Promo-LEX aminteşte şi despre o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), din 10 aprilie 2012, în care se spune că sunt inacceptabile orice fel de colaborări, conlucrări în aspect juridic şi propuneri de soluţii juridice cu structurile din regiunea transnistreană. Să nu fi cunoscut nimic grupul de experţi de la Chişinău despre această hotărâre a CSM? Sau, să nu vi citit niciun membru al grupului de experţi circulara procurorului general, emisă la 4 iunie 2013, în care se califică drept inadmisibile, până la soluţionarea diferendului transnistrean, toate cazurile de colaborare şi schimb de informaţii pe diferite probleme între subdiviziunile teritoriale ale autorităţilor publice din R. Moldova şi pretinsele structuri transnistrene.
Mai mult ca atât, spune Promo-LEX, toate cazurile penale pornite de organele de drept pe marginea invocărilor de ilegalitate în acţiunile aşa zişilor reprezentanţi ai “organelor de drept” din regiunea transnistreană sunt întemeiate pe plângeri ale unor persoane, iar oferirea informaţiei despre aceste persoane către structurile ilegale din stânga Nistrului ar putea provoca noi persecutări ale acestora de către regimul de la Tiraspol.
Promo-LEX cere Guvernului şi Biroului pentru Reintegrare să denunţe, în regim de urgenţă, prevederile “înscrierii protocolare”, semnate de Eugen Carpov. În acelaşi context, experţii susţin că semnarea acestui act protocolar ar fi un exemplu vizibil de lipsă a memoriei instituţionale în cadrul grupurilor de experţi abilitaţi cu negocierea problemei transnistrene. Fără memorie instituţioanlă, însă, ne-am putea pomeni cu toţii sub jurisdicţia rmn…
