De la stradă la Telegram: manualul Kremlinului pentru parlamentarele din R. Moldova
Niciodată nu s-a mai văzut așa ceva și, totuși, iarăși… Această calchiere a expresiei ruse „никогда такого не было, и вот опять” redă cu exactitate tacticile utilizate de partidele pro-Kremlin în ajunul alegerilor parlamentare, care se vor desfășura la 28 septembrie 2025.
De la discursuri și mitinguri la manipulări digitale și finanțări opace – aceste tactici nu s-au născut astăzi, fiind demonstrate în investigațiile ZdG de-a lungul anilor: 2022, 2024, dar și recent, 2025, când aceste mecanisme au luat amploare mai ales în spațiul online, folosind tehnologiile digitale.
Investigația sub acoperire „Armata digitală a Kremlinului” documentează mecanismul prin care grupuri de activiști sunt transformați în instrumente de propagandă online. Reporterele infiltrate descriu cum „se plătește direct de la Moscova” pentru crearea și amplificarea narațiunilor antieuropene prin conturi false și rețele de Telegram coordonate centralizat.
Aceste tactici însă nu sunt izolate. ZdG a documentat anterior cum protestele organizate de partidele afiliate lui Ilan Șor au fost alimentate prin plăți directe către participanți, inclusiv prin transport gratuit și compensații financiare. Scopul fiind nu exprimarea unei nemulțumiri reale, ci crearea unui spectacol public menit să transmită imaginea unei „opoziții populare” masive.
În paralel, faptele documentate de presa internațională, dar și de cea națională, indică o ofensivă politică amplă: pro-rușii s-au consolidat în blocuri electorale, iar oligarhii fugari (Șor) au folosit bani și promisiuni pentru a mobiliza oamenii. În acest sens, Agenția Reuters a relatat despre formarea blocului pro-rus și despre ofertele concrete de plată pentru protestatari, factori ce transformă „protestul” într-un instrument electoral.
De ce contează acest fapt? Pentru că instrumentele digitale și banii netransparenți știrbesc încrederea în instituțiile statului: când platformele sunt inundate de conturi false, când clipurile, memele și poveștile inventate rulează pe repeat, cetățeanul obține o realitate fabricată – nu una verificată.
Când aceleași structuri susțin mitul că „alegerile sunt oricum furate” sau că „pro-europenii sunt dușmani”, legitimitatea procesului democratic scade. În acest colaj de manipulare, protestele plătite – fie în stradă, fie online – devin dovezi ale narațiunii de victimă, conform căreia, dacă oamenii ies în stradă, atunci guvernul este corupt.
Astfel, situația din jurul parlamentarelor din R. Moldova face parte dintr-un anumit tipar: infiltrare digitală, dezinformare, cumpărarea protestatarilor. Acest mecanism însă are mai multe etape:
- Producerea narațiunii – se realizează la nivel central, în rețele de comunicare ce elaborează mesaje standard: „UE aduce sărăcie”, „Occidentul distruge valorile tradiționale”, „Ne iau limba și ne denaturează istoria”, „Ministerul Educației implementează în școli ghiduri despre LGBT”.
- Distribuția digitală – se face prin troli, conturi false, grupuri de Telegram și Facebook, platforme pe care mesajele sunt repetate și amplificate până devin „virale”.
- Confirmarea vizuală – are loc prin proteste regizate, unde oamenii plătiți, unii dintre ei costumați în personaje din desene animate mai lesne de memorat, își „declară nemulțumirile”.
- Victimizarea – atunci când partidele sunt sancționate pentru finanțare ilegală, acestea se declară persecutate pentru așa-numitul „adevăr”, fără însă a face transparente sursele lor financiare.
În acest context, „armata digitală” nu este doar un fenomen virtual. Ea se intersectează cu realitatea electorală prin trei canale: mobilizarea străzii, intoxicarea informațională și crearea unui sentiment de criză permanentă.
Când oamenii aud simultan că „alegerile vor fi furate”, că „diaspora nu are dreptul să decidă” sau că „guvernul vrea să scoată biserica din viața oamenilor”, încrederea în procesul democratic este erodată.
Nu întâmplător, campaniile de dezinformare merg mână în mână cu implicarea fețelor bisericești și cu discursurile conspiraționiste despre UE.
De exemplu, canalul de Telegram „Sare și Lumină”, creat în 2024, strecoară, printre rugăciuni, felicitări și povețe duhovnicești, postări cu tentă politică: despre limbă, despre familia tradițională vs. comunitatea LGBT, despre istorie – toate narațiuni operate de pro-rușii din R. Moldova.
Între timp, mai multe canale de Telegram ale unor eparhii din țară preiau aceste postări. Recent, însă, Comisia Electorală Centrală a atras atenția asupra implicării cultelor religioase în campanie, subliniind că „folosirea lăcașelor de cult în scopuri politice poate afecta încrederea publică în instituțiile democratice și contravine atât spiritului legii, cât și principiilor morale”.
Prin aceste și alte tehnici, Rusia continuă eforturile de a-și recâștiga influența asupra R. Moldova. Deci, bătălia pentru R. Moldova în această toamnă nu se va da doar la urne, ci și pe terenul percepției colective.
Iar ceea ce arată investigațiile ZdG, dar și ale presei internaționale, este limpede: banii, trolii, inclusiv în sutane, și protestele regizate nu sunt simple episoade de campanie, ci elemente ale unui plan coordonat de Moscova.
