Un șef de stat a vorbit timp de 7 minute cu un psihopat
Marți, Ucraina a fost pe jar. O persoană cu dereglări psihice luase ostatici pasagerii unui autocar, în centrul orașului Luțk. 13 la număr. Ore în șir, forțele de ordine, însoțite de psihologi și specialiști în comunicare, au încercat să-l convingă pe bărbat să elibereze persoanele blocate în autobuz. Fără succes.
Așa cum timpul trecea, iar bărbatul amenința cu asasinarea pasagerilor autocarului, în negocieri s-a implicat șeful statului ucrainean, Vladimir Zelenski. Timp de 7 minute, cât au discutat, Zelenski a reușit să-l convingă să elibereze cel puțin o parte din ostatici. Trei au și fost eliberați, în schimb, președintele Ucrainei a acceptat să îndeplinească revendicarea teroristului. Astfel, pe Facebook a apărut mesajul rostit de Zelenscki: „Filmul „Pământenii” din anul 2005. Să-l vizioneze toți” („Фильм „Земляне” 2005 года. Смотреть всем”)… Șeful statului ucrainean nu a ezitat deloc atunci când i s-a cerut să facă acest lucru bizar, la prima vedere fără sens. El a pronunțat cele cerute de terorist și le-a postat pe rețele… Mai târziu, a devenit clar că acesta le-a cerut unor înalți demnitari să posteze secvențe video în care ei ar recunoaște că sunt „teroriști protejați de lege”.
După reținerea lui Maxim Krivosh, căci despre el este vorba, presa din Ucraina a scris că acesta ar fi fost de câteva ori condamnat și că, în prezent, ar avea probleme grave de sănătate mintală. Această situație nu i-a încurcat lui Zelenski să comunice cu el de la egal la egal. A doua zi după incident, potrivit Hromadske, într-o conferință video, Zelenski a explicat de ce a insistat chiar el să negocieze eliberarea ostaticilor: „Noi nu luptăm pentru ratinguri. Noi luptăm pentru viață. Pentru mine, aceasta e valoarea cea mai de preț”.
Că viața e cea mai de preț valoare ar trebui să o înțeleagă, probabil, și președintele de la noi pentru care pandemia cauzată de COVID-19 înseamnă, pur și simplu, o problemă trecătoare. Șeful statului R. Moldova a intrat atât de ferm în campania electorală prezidențială, încât bolnavii și morții de COVID-19 nu-l mai interesează. Ieri, bunăoară, a vizitat o întreprindere de producere a măștilor. De când, de competența unui șef de stat ține deblocarea exportului de măști, promisă celor de la întreprindere? Tot ieri, a avut o întrevedere cu colegul său de partid, Ion Ceban, acum primar general de Chișinău. „Am apreciat demontarea și evacuarea panourilor publicitare instalate ilegal, evacuarea automobilelor abandonate pe străzile capitalei, lansarea lucrărilor de curățare a albiei râului Bâc, proiectele din infrastructură și amenajare a spațiilor publice”, povestește Dodon, precizând că s-a interesat și de reabilitarea drumurilor și a trotuarelor din oraș. Cine poate demonstra că și această întrevedere, și discuțiile din cadrul ei, nu fac parte din aceeași campanie prezidențială?
Ce a urmat ieri în viața președintelui e și mai vădit că, deși nu a anunțat oficial că se va înscrie în cursă, pentru el cursa a început demult, toate acțiunile din cadrul acestei campanii electorale fiind realizate din banii statului, făcându-se uz de funcția pe care o deține. Deci, ieri, Igor Dodon a împărțit ordine și medalii „unui grup de militari din cadrul Armatei Naţionale, medici care activează în cadrul Spitalului Clinic Militar Central și Centrului Consultativ Diagnostic al Ministerului Apărării, precum și unor militari în rezervă, în conformitate cu decretele semnate anterior”. Și asta s-a întâmplat după ce, pe 17 iulie, au fost decorați membrii altui grup, format din colaboratori ai structurilor de forță. Așa cum, pe site-ul Președinției, la rubrica DECRETE, ultimele postări au fost făcute în 2017, nu am reușit să aflăm cine anume sunt cei decorați. Oricum, cu siguranță, din aceste liste lipsesc lucrătorii medicali decedați de COVID-19, după ce au încercat să salveze viețile pacienților lor… Nu e despre viață? Oare ei nu merită? Sau, dacă nu vor mai participa la alegeri, numele și memoria lor nu mai contează?
