Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Președinte cu statul mort în…

Președinte cu statul mort în pungă

— Iar umblați cu „kuliocele”?
— Eu nu știu cât Costea mi-a dat.
— Dați-i lui Costea și el mâine o să-i dea lui Cornel, pentru că eu mâine, la 5, zbor și el luni trebuie să dea salariul. Ei între dânșii s-or lămuri.

Acest dialog a fost filmat mai demult, dar a fost emis la 18 mai 2020. În video vorbesc doi oameni de stat, unul – președinte al R.Moldova, celălalt nu știm exact ce funcție deținea la momentul filmării, dar a deținut și funcția de deputat, ba chiar a condus Legislativul într-o perioadă, dar a condus și un partid care a fost la guvernare și a luat decizii privind banii publici. „Costea” ar putea fi ex-deputatul Constantin Botnari, iar „Cornel” ar putea fi Corneliu Furculiță, deputat. Dar nu putem afirma asta cu certitudine, e nevoie de o investigație făcută de organele abilitate care să vină cu un verdict clar care, probabil, ar arunca clasa politică în aer.

Luni, 18 mai 2020, când acest video a fost făcut public, clasa politică din R.Moldova nu a sărit, a făcut doar câteva bule de aer. Poate pentru că nu prea mai avem clasă politică, poate pentru că nu prea mai avem aer. Presa a scris, oamenii s-au întrebat, dar cei trei bărbați de stat cu punga, Igor Dodon, Vlad Plahotniuc și Serghei Iaralov, au ignorat sau s-au prefăcut că ignoră evenimentul.

Ce a făcut președintele R.Moldova la 18 mai? Oficial, s-a întâlnit cu premierul și cu președinta Parlamentului, apoi a discutat la distanță cu președintele altui stat obscur, Azerbaidjan. Pe pagina sa oficială nu există cel puțin o aluzie la video cu punga și la vreo versiune a sa. Dar organe de drept există? Instituții anti-corupție, plătite din bani publici ca să urmărească actele de corupție și să bată alarma, să facă anchete și să ceară justiție, există?

Ieri, 20 mai, procurorii au cerut în instanța de judecată 35 de ani de detenție pentru președintele statului, aflat sub anchetă. Nu, nu la Chișinău, la Seul, în Coreea de Sud. Ex-președinta Park Geun-hye a fost investigată pentru luare de mită, iar acum, pe lângă cei 35 de ani de detenție, se solicită și confiscarea averilor.

La Chișinău, avem un șir lung de instituții care ar trebui să bată alarma în cazul unei suspiciuni de corupție la nivel înalt. Ce au făcut ele în legătură cu acest caz? Procuratura anticorupție? Zero. Ministerul Justiției? Nimic. CNA? A făcut ceva. S-a ocupat de doi polițiști care au fost denunțați de către un șofer. Foarte bine. Dar foarte puțin.

În timp ce autoritățile publice, plătite din bani publici, se luptă cu corupția persoanelor publice, plătite și acestea din bani publici, nu au făcut nimic ca să elucideze problema pungii comune a lui Dodon și Plahotniuc. Singurii care au făcut un efort să atragă atenția publicului au fost niște lideri politici compromiși. Primul a ieșit Renato Usatâi să protesteze în fața Președinției, cel care deunăzi mituia medicii veniți din România. Următorii au fost exponenții lui Șor, liderul de partid anchetat, condamnat, fugit de pedeapsă.

Dacă privim din nou acest video, scena amintește foarte mult de anii “90, când grupurile interlope decideau starea democrației, împărțind între ei zonele de influență, inclusiv instituțiile politice și administrative. De ce să vorbim la trecut despre grupările interlope, dacă atât președinția, cât și organele responsabile de combaterea corupției își ignoră misiunea înscrisă în lege?

Și ce era, totuși, în punga neagră? Poate în următorul fragment video lansat de Vlad Plahotniuc, videotecar-șef, va fi mai clar. Acum cea mai plauzibilă versiune e că erau bani, reieșind și din dialog. Totuși, am rămas cu sentimentul că în punga ceea neagră era însuși statul R.Moldova, sufocat demult în polietilena neagră, cu instituții anti-corupție și pro-transparență strivite din fașă, cu democrația și dezvoltarea legate la gură. Dacă poporul ar gândi liber, ar rupe punga tăcerii.