Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Nicolae Cuşchevici: Curtea din ograda…

Nicolae Cuşchevici: Curtea din ograda politică

După cum şi era de aşteptat, la începutul săptămânii curente, Curtea Constituţională (CC) a anulat decretul preşedintelui interimar Mihai Ghimpu prin care ziua de 28 iunie 1940 a fost declarată „Zi a ocupaţiei sovietice”.
Însă, chiar dacă a fost anulat, decretul lui Ghimpu şi-a atins ţinta şi faptul că CC l-a declarat ilegal nu a făcut decât să-i amplifice importanţa. Or, consemarea în conştiinţa societăţii moldoveneşti, aflată în hibernare, a unui fapt istoric renegat de fostele guvernări, nu poate fi anulată de nicio curte.

Chiar dacă, potrivit sondajelor de opinie, circa jumătate din respondenţi îşi doresc refacerea URSS, acest lucru nu schimbă prin nimic realitatea istorică. Caraghioşi sunt şi politicienii care, în replică la decretul lui Ghimpu, afirmau că cetăţenii nu consideră perioada 1940—1991 drept una de ocupaţie. Ca să vezi, în acest caz, lor le pasă de opinia cetăţenilor. Dar de ce nu se simt deranjaţi atunci când, potrivit aceloraşi sondaje, intervievaţii cred că ţara nu este guvernată de voinţa poporului? Faptul că sondajele de opinie îi reflectă pe cetăţeni drept nişte indivizi care nu ştiu cu siguranţă ce vor şi ce să creadă (de exemplu, peste 50% din respondenţi cred că R. Moldova ar trebui să aibă doar o singură limbă de stat, în timp ce, cam tot atâţia, ar fi de acord ca rusei să-i fie acordat statutul de a doua limbă de stat – situaţii similare fiind numeroase în sondajele de opinie) poate fi înţeles prin simplul fapt că trăiesc în R. Moldova, dar faptul că politicienii nu au o opinie argumentată faţă de un eveniment concret, ascunzându-se în spatele celor pe care ar trebui să-i protejeze, este de neiertat.

„Moldova se confruntă cu multiple probleme […] şi, dacă păstrăm responsabilitatea în faţa oamenilor, ar trebui să ne preocupe sărăcia, drumurile, educaţia, sistemul de sănătate, etc.”, declara Marian Lupu, într-un comunicat PD. Lupu, ca un vechi comunist ce este, chiar nu putea să declare altceva. Să-mi fie iertată îndrăzneala, dle Lupu, dar noi asistăm aproape două decenii la un spectacol în care clasa politică e tot preocupată de problemele noastre materiale, ignorându-le pe cele spirituale. Şi, într-atât de preocupată era, încât nu reuşea să se dezocupe ca să mai şi facă ceva.

Din păcate (sau poate din fericire), astfel de persoane care trăiesc încă în perioada în care s-au născut sunt destule. Dar, chiar dacă cred cu toată fiinţa lor că, în 1940, URSS n-a ocupat Basarabia, atunci, dacă au cel puţin un dram de discernământ, ar trebui să se întrebe: — Ce fel de independenţă am obţinut dacă nu am fost ocupaţi? Pentru că, dacă lucrurile stau aşa cum cred ei, atunci Declaraţia de Suveranitate şi cea de Independenţă nu sunt decât nişte simple hârtii, Marea Adunare Naţională din ‘89 nu a fost decât o adunătură de oameni, iar Voronin a fost al zecelea preşedinte al Moldovei.

Nicolae Cuşchevici,
n.cuschevici.zdg@gmail.com