EDITORIAL Așteptăm să vină războiul?
În toți anii de după 1992, Moscova s-a comportat în R. Moldova ca pe un teritoriu ocupat. Rusia și-a păstrat trupele și munițiile la Nistru și e gata să redeclanșeze războiul în orice moment va decide s-o facă. Ce garanții avem că nu se va întâmpla? Acordul semnat de Snegur și Elțin în 1992 la Moscova? Dar acesta nu e un acord de neagresiune. Nici măcar de pace. E un acord de încetare a focului, care…
De la o zi la alta își face loc tot mai aproape de noi un nou război dintre Rusia și Ucraina, un război care a alertat întreg continentul european și forurile euro-atlantice și despre care la Chișinău mai mult se tace decât se vorbește. Este o amenințare doar pentru Ucraina? Nu și pentru noi? Există, avem cumva niște înțelegeri cu Moscova că nu vom cădea și noi pradă noii invazii militare a Rusiei în Ucraina? Avem siguranța?
Războaiele nu știu de limite și nu țin cont nici de granițe. Ele nu au ochi să vadă, nici urechi să audă, nici minte să raționeze asupra acordurilor sau tratatelor internaționale. Ele știu să facă un singur lucru: să omoare. Și asta fac. Au făcut-o (în raport cu noi) în 1992 la Nistru, o fac de 7 ani în Ucraina. În 2014, Rusia intervenea în forță în Ucraina vecină, îi lua Crimeea și se fortifica în Donbas (după același arhicunoscut deja scenariu transnistrean). Sunt șapte ani (mai mult decât războiul doi mondial) de când Ucraina încearcă, pe căi politice, să își restabilească drepturile asupra Crimeii și Donbasului și de șapte ani Rusia continuă s-o șantajeze și s-o amenințe cu noi agresiuni militare, de data asta la o scară mult mai largă decât în 2014. Potrivit Kievului, Rusia are concentrați zeci de mii de militari și echipamente grele în apropierea graniței lor comune încă după exercițiile militare de la începutul acestui an. Mai nou, potrivit acelorași surse oficiale ucrainene, Rusia a mobilizat de-a lungul graniței cu Ucraina trupe menite să susțină o invazie rapidă și imediată, cuprinzând întreg teritoriul Ucrainei.
Riscurile pentru independența Ucrainei sunt destul de mari. Kievul oficial exprimă neliniști și temeri de o posibilă invazie, ținând cont de faptul că Rusia deja e prezentă în Ucraina – la Marea Neagră în Crimeea și în Donbasul secesionist. Situația de la granița ruso-ucraineană și mișcările de trupe rusești trezesc îngrijorări și în cercurile occidentale, care recunosc că la granița cu Ucraina „Rusia se poziționează astfel încât să poată lansa un atac într-un termen foarte scurt”. Un înalt oficial al administrației americane a declarat pentru CNN că SUA „au văzut și alte trupe rusești adăugate în regiunea de graniță în ultimele zile” și că Rusia încearcă să „pregătească scena pentru a fi gata să desfășoare o operațiune la scară destul de mare” în Ucraina, pentru a determina Kievul să se retragă de pe orbita vest-europeană și a NATO. „Nu știm dacă președintele Putin a luat decizia de a invada Ucraina. Știm că își pune în aplicare capacitatea de a putea face acest lucru în scurt timp, dacă decide acest lucru… Trebuie să ne pregătim pentru toate situațiile”, a declarat săptămâna trecută, potrivit Europei Libere (România), secretarul de stat al SUA Antony Blinken la un briefing cu presa din Lituania. Rusia neagă, în mod obișnuit, că ar avea intenția de a agresa Ucraina, dar cere Occidentului garanții că nu va permite Ucrainei să adere la NATO.
„Dacă NATO va refuza să discute această temă, bineînțeles că vom lua măsuri pentru a ne asigura că securitatea, suveranitatea și integritatea noastră teritorială nu depind de nimeni altcineva”, a declarat săptămâna trecută ministrul rus de externe Serghei Lavrov, în ajunul convorbirii telefonice dintre președinții american și rus, Joe Biden şi Vladimir Putin. Nu știm dacă SUA și-au asumat vreo obligație vizavi de admiterea sau neadmiterea Ucrainei în NATO. Știm însă, din presa americană, că Biden l-a avertizat pe Putin „că dacă intră în Ucraina, consecinţele economice pentru țara sa vor fi devastatoare”, la care Putin i-a declarat lui Biden că „responsabilitatea pentru situația în problema Ucrainei nu trebuie transferată pe umerii Rusiei, deoarece NATO este cea care face încercări periculoase de a cuceri teritoriul ucrainean și de a dezvolta potențialul militar la granițele rusești”.
Trebuie să înțelegem, așadar, că Moscova și Washingtonul nu au ajuns la un numitor comun în privința Ucrainei. Biden și Putin au făcut un schimb de opinii și și-au spus ce au avut de spus. Problema rămâne. Și tensiunile în relațiile dintre părți. Și riscurile unei invazii militare rusești în Ucraina. Potrivit serviciilor speciale americane, în cazul în care Putin va decide să atace Ucraina, Rusia are patru planuri de atac, unul dintre care ar urmări invadarea regiunii Odesa. Este planul cel mai riscant pentru R. Moldova. Ocuparea regiunii Odesa va readuce Rusia la Prut și Dunăre, cu acces nemijlocit la frontierele cu România și R. Moldova și o posibilă resetare a scenariului din 1990: rebeliunea de la Comrat, crearea RSS Găgăuze și reanimarea ideii de creare a celei de-a doua enclave rusești, după Transnistria.
„Dacă trupele rusești ar ataca Ucraina, ele ar putea intra şi pe teritoriul R. Moldova, iar această situaţie va lovi România la fel de tare”. Este declarația deputatului Radei ucrainene, Oleh Dunda, într-un interviu pentru „Libertatea”. Posibil? De ce nu? În toți anii de după 1992, Moscova s-a comportat în R. Moldova ca pe un teritoriu ocupat. Luptele la Nistru s-au încheiat, războiul – nu. Rusia și-a păstrat trupele și munițiile și e gata să redeclanșeze războiul în orice moment va decide s-o facă. Și, de data asta, puțin probabil ca lucrurile să se termine doar cu ocuparea Transnistriei. Rusia va vrea să meargă până la capăt. Ce garanții avem că nu se va întâmpla? Acordul semnat de Snegur și Elțin în 1992 la Moscova? Dar acesta nu e un acord de neagresiune. Nici măcar de pace. E un acord de încetare a focului, care poate deveni nul în orice moment.
Luni, la Bruxelles, situația în problema Ucrainei a fost abordată la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe (CAE), la care ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a reiterat îngrijorarea cu privire la situația de securitate din proximitatea Ucrainei și de la Marea Neagră și a subliniat nevoia pregătirii unei reacții adecvate din partea UE, care trebuie să rămână unită și fermă. Îngrijorările Chișinăului unde sunt exprimate? În ce mod? De cine? Sau așteptăm războiul?
