EDITORIAL Armistițiu de Paști pentru Ucraina
Prim-ministra Natalia Gavrilița declara luni, în cadrul unei emisiuni TV, că nu „dețin(e) informații care ar da de înțeles că există riscul implicării în război a regiunii transnistrene”, deși tot ea recunoștea, în aceeași emisiune, și acuza GOTR de racolarea rezerviștilor din regiunea transnistreană. Bine, dar ce este racolarea rezerviștilor, dacă nu „pregătiri de război”?
Nu vom avea pace nici de Paști. Și nu numai în Ucraina, pentru că războiul lui Putin este o amenințare pentru toată lumea, nu numai pentru Ucraina.
În săptămâna Floriilor, când lumea așteaptă intrarea Domnului Nostru, Iisus Hristos în Ierusalim, Rusia se pregătește să intre și ea cu noi trupe și lupte în Donbas, să atace Odesa și Nicolaevul, să desfigureze în totalitate Mariupolul și să efectueze o nouă ofensivă asupra Kievului.
Duminica trecută, la Roma, Papa Francisc, pentru a câta oară în cele 50 de zile de război, denunța în fața miilor de credincioși adunați în Piața Sfântul Petru de la Vatican „nebunia războiului”, făcând apel la un armistițiu de Paşti între Rusia şi Ucraina, care să ducă la negocieri de pace.
„Nimic nu este imposibil pentru Dumnezeu, nici măcar să pună capăt unui război al cărui sfârșit nu se întrevede, un război care în fiecare zi înfățișează ochilor noștri masacre odioase și cruzimi groaznice comise împotriva civililor lipsiți de apărare… Să coborâm armele, să începem un armistițiu de Paști, dar nu pentru a reîncărca armele și a relua lupta, nu. Un armistițiu pentru a obține pacea, printr-o negociere adevărată, dispusă chiar să facă unele sacrificii pentru binele poporului”, cuvânta Papa.
Iar marți, o delegație internațională de lideri religioși, aparținând mai multor confesiuni, au vizitat Ucraina, în semn de solidaritate cu lumea afectată de război. Delegația a reunit călugări, rabini, clerici musulmani, budiști, hinduși, episcopi, solidarizați cu toții în jurul ideii și rugăciunilor de pace pentru Ucraina. Cine dintre cei care ar trebui să-i audă i-a auzit? Unde sunt „făcătorii de pace”?
În aceeași duminică în care Papa Francisc făcea, la Roma, apel la un armistițiu de Paști, în catedrala Armatei Roșii din Moscova, cu participarea patriarhului Kirill, capul Bisericii Ortodoxe Ruse, era oficiată o slujbă pentru soldații ruși, cărora Kirill le-a vorbit despre Rusia că este o țară „iubitoare de pace” care a suferit mult din cauza războiului și le-a cerut „să-și apere țara” (?!) „așa cum numai rușii o pot face” (?!).
Care „țară”, „Preafericite”, că Kievul e în altă parte, și Donbasul, și Hersonul, și Mariupolul, și Odesa, și Harkovul, și Lvovul… Să fi încurcat Întâistătătorul, la cei 75 de ani, geografiile? La începutul războiului, mai multă lume era convinsă că patriarhul Kirill ar fi singura autoritate care ar avea puterea de a-l opri pe Vladimir Putin în războiul său împotriva Ucrainei. La prima sa declarație publică însă, despre războiul din Ucraina, Kirill s-a arătat a fi un soldățel și complice al lui Putin la crimele războiului din Ucraina, care a scindat nu doar societatea, ci și Biserica Rusă.
Chiar și după 50 de zile de la lansarea agresiunii ruse în Ucraina, războiul continuă, Putin nu se lasă convins să facă pace, iar generalii săi sunt în pregătiri de noi acțiuni de luptă. Donbasul și Mariupolul sunt trecute pe prima linie de foc, se fac regrupări pe flancurile de est și sud și se pune la cale reluarea unei ofensive masive asupra Kievului. Ucraina se pregătește să reziste. Două lucruri cere președintele Zelensky Occidentului: sancțiuni pentru Rusia și arme pentru Ucraina.
Rusia va încerca în faza a doua a războiului, potrivit Statului Major ucrainean, să destabilizeze situația și să provoace un conflict la granițele Ucrainei cu R. Moldova, pe segmentul transnistrean. Săptămâna trecută, Kievul a avertizat din nou că „există posibilitatea ca Rusia să desfășoare acțiuni militare provocatoare în regiunea transnistreană pentru a acuza Kievul de agresiune” împotriva R. Moldova, iar Ministerul britanic al Apărării făcea publică informația conform căreia comandamentul Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) din regiunea transnistreană caută să își mărească numărul de trupe, prin recrutarea rezerviștilor din stânga Nistrului. Se pregătește Tiraspolul de război? Dacă „da”, cu cine? Tiraspolul respinge „declarațiile Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei” ca fiind „nefondate” și susține că pe partea transnistreană a R. Moldova „nu se efectuează pregătiri militare sau măsuri speciale care să provoace sau să amenințe Ucraina”. Și autoritățile de la Chișinău au susținut de mai multe ori, de la începutul războiului în Ucraina, că nu ar exista „momentan indici” că în regiunea transnistreană se fac pregătiri de război. Ultima declarație în acest sens vine din partea prim-ministrei N. Gavrilița și a fost făcută luni, în cadrul unei emisiuni TV: „Nu dețin informații care ar da de înțeles că există riscul implicării în război a regiunii transnistrene”, spunea Gavrilița, deși tot ea recunoștea și acuza, în aceeași emisiune, GOTR de racolarea moldovenilor. Și-atunci ce este racolarea rezerviștilor, dacă nu „pregătiri de război”? Mai ales că Kievul spune și de ce sunt racolați: pentru a-i trimite pe front în sudul Ucrainei. Un convoi militar de 13 km, printre care și rezerviști moldoveni, a și plecat încă sâmbătă spre sudul Ucrainei.
Rusia s-ar putea să nu implice încă în război trupele sale din regiunea transnistreană, așa cum declară Kievul, dar asta nu înseamnă că acest lucru nu se poate întâmpla, că ar fi exclus. Să ne amintim că, aproape un an, Moscova a stat cu trupele gata de atac la granița cu Ucraina și tot atâta timp a negat că are în plan să atace Ucraina, ca, până la urmă, s-o facă. Armatele nu sunt element de decor. Și nici nu sunt ținute pentru paradă. Ele costă și costă enorm și când a sunat goarna, mâna pe armă și înainte. Numai că trupele din regiunea transnistreană nu sunt pentru Ucraina. Pentru atac de la distanță, poate că „da”. Dar nu mai mult. Rusia nu va lăsa niciodată regiunea transnistreană militar descoperită pentru mai multă vreme. Dar nici nu va folosi trupele din regiune pentru a ataca R. Moldova. Moscova a greșit în 1992 și nu va vrea să mai greșească a doua oară. Dar despre asta mai vorbim.
