Cât de gravă este criza energetică în care se află R. Moldova și cum economiile consumatorilor casnici ne pot ajuta să o depășim

Din ziua de 10 octombrie curent, criza energetică în R. Moldova a căpătat un nou apogeu, tradusă printr-un deficit tot mai mare de energie electrică, ca urmare a sistării exporturilor din Ucraina, grav afectată de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice. Cu livrările de energie electrică reduse la 27% și cu o regiune separatistă, care la rândul ei a tăiat din curentul electric livrat pe malul drept al Nistrului, țara noastră a ajuns în pragul unei crize de proporții, evitată doar prin intervenția României și conectarea la sistemul ENTSO-E.

• Diplomația cetățenească: De ce contează activitățile de advocacy?

Chiar și așa, apelurile constante ale autorităților și experților către populație și agenții economici de a economisi, par de multe ori a fi un strigăt în deșert, din moment ce deficitul zilnic de electricitate se menține în continuare. Una din cauzele acestei situații este faptul că nu toți conștientizează cum arată, în detalii, această criză și cât de mare este impactul unui efort comun la reducerea consumului și a facturii pe țară. În cele ce urmează, vă prezentăm câteva cifre în acest sens:

• 80% – cam atât reprezintă ponderea importurilor de energie electrică în țara noastră, care în ultima perioadă vin doar din România, după ce un contract nou cu Centrala de la Cuciurgan nu a putut fi încheiat, iar infrastructura energetică a Ucrainei e atât de grav avariată de bombardamentele rusești, încât țara s-a transformat dintr-un exportator net într-un importator net, cu o penurie de curent.
• 820 MW – atât reprezintă maximul consumului zilnic total al Republicii Moldova, care de multe ori este în jurul cifrei de 750 MW, după cum arată datele Moldelectrica. În același timp, între 400 – 600 de MW sunt importați de peste Prut, procurați zilnic de pe bursa OPCOM (piața spot) și de la unii furnizori minori din România. Totodată, alți circa 215 MW sunt generați zilnic de pe piața internă, de producători precum Termoelectrica, CET-urile din capitală și de la Bălți, precum și puținele surse de energie regenerabilă, acoperă maxim până la 45% din consumul intern, iar asta doar în zilele cele mai reci.
• 50% – reprezintă energia electrică consumată de gospodăriile individuale în Republica Moldova, conform balanței energetice a Biroului Național de Statistică (BNS), ediția 2021.
• 351 euro – este cel mai mare preț plătit de țara noastră pentru a procura energia electrică necesară mai ales în orele de vârf și orele de seară, după cum ne-a informat vicepremierul Andrei Spînu. Prețuri similare se mențin și în orele dimineții (140 – 274 euro MW/h), iar cel mai mare este cel prevăzut pentru energia de avarie. Cea mai ieftină energie procurată este noaptea, când prețul maxim ajunge la 107 euro MW/h. Prețul mediu plătit de țara noastră până în prezent este de 180 euro MW/h. 
• 7,6 lei – este prețul electricității procurate prin contractele de avarie, la care țara noastră apelează pentru a reduce deficitul de energie electrică neacoperit. Conform estimărilor USAID Moldova, un kilowat procurat în baza contractelor bilaterale cu România costă în medie 1,76 lei, în timp ce un kilowat produs de centralele electrice cu termoficare din țară, costă în jur de 4,5 lei.
• 119% – cu atât a crescut prețul pentru un kWh destinat consumatorilor casnici și non-casnici din luna aprilie și până în noiembrie a anului curent, deserviți de Premier Energy. Ceva mai mică, majorarea a fost de circa 91% în cazul consumatorilor din nordul țării sau de la 2,51 lei în aprilie la 4,81 lei, conform noului tarif aprobat în noiembrie.

Cifrele care arată că e posibilă economia

Efortul comun, adică cel care va produce diferența așteptată de noi toți, în cazul de față, reducerea sau chiar eliminarea deficitului de energie electrică înregistrat zilnic și care este acoperit la prețuri mari, va deveni realitate atunci când va fi aplicat la scară largă. Și deși pare imposibil, vedem prin aceste date, că e posibil să economisim:

• 14,25% – cu atât a fost redus consumul de electricitate în luna octombrie, odată cu intensificarea crizei energetice și începutul valului de scumpiri. În același timp, cu 57% a fost redus consumul la gazele naturale, potrivit cifrelor anunțate de vicepremierul Andrei Spînu.
• 200.000 euro – atât valorează reducerea cu 6,4% a consumului de curent electric în orele de vârf, mai exact fiind vorba de o scădere cu 53,5 MW sau de la maximul de 817,5 MW la 764 MW. Reducerea a fost înregistrată pentru două săptămâni la rând, fapt ce a permis economii de circa 400.000 de euro, potrivit calculelor economistului Veaceslav Ioniță. Reducerea timp de o lună a consumului de electricitate cu doar 1% ar permite, potrivit USAID Moldova, să economisim circa 1,8 milioane euro sau 60.000 de euro pe zi.
• 30% – din energia electrică consumată în cadrul unei locuințe este utilizată pentru iluminarea acesteia. O măsură de reducere a acestei proporții este adaptarea gradului de iluminare la propriile nevoi, instalarea unui corp de iluminat cu senzori de mișcare și utilizarea becului LED, care consumă de până la cinci ori mai puțin, conform portalului controlezfactura.gov.md.
• 10% – reprezintă consumul lunar maxim al încărcătoarelor și electrocasnicelor atunci când se află în regim de standby. Spre exemplu un încărcător consumă până la 5 wați pe oră, iar utilizarea pentru o încărcare duce la un consum de 0,15 kWh. Respectiv, optimizarea consumului acestora va putea fi realizată în cazul în care aceste aparate vor fi deconectate complet.

În această ordine de idei, fiecare bec stins când nu e necesar, fiecare electrocasnic scos din priză atunci când nu e folosit sau fiecare scară urcată în loc de utilizarea liftului – măsuri implementate casă cu casă, stradă cu stradă și sector cu sector, pot reduce semnificativ consumul de electricitate, fără ca stilul nostru de viață să fie grav afectat. Aceasta este posibil doar atunci când fiecare dintre noi se responsabilizează în acest sens și înțelege clar cum aportul său contează.

Acest articol este scris de către Cristian Bolotnicov, jurnalist AGORA și Iurie Barbaroș, manager de proiecte, EchoChain Moldova pentru proiectul Democrația la Raport, implementat de Fundația Noroc Olanda, împreună cu partenerii săi din Moldova: MentorMe și Comunitatea Plus, cu suportul Fundației Konrad Adenauer Republica Moldova.