Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Alegătorii — ostaticii unui scrutin…

Alegătorii — ostaticii unui scrutin corupt

Ei stau liniștiți. Nu fac declarații politice, nu caută și nu găsesc neajunsuri în felul în care funcționează CEC, MAEIE sau alte instituții ale statului, abilitate cu organizarea și desfășurarea scrutinelor electorale. Sondajele par a le fi favorabile, iar condițiile dificile, în care are loc această campanie, sunt ca o apă puternică, la moara lor. Cei care și-au dorit cel mai mult alegeri prezidențiale în condiții de pandemie, știu de ce au făcut-o. Într-o societate sărăcită, lehămetită, bolnavă de COVID-19, alegerile devin niște acte mai mult formale, controlate îndeaproape de cei care au deja puterea în mâini. Astfel, ei nu au nevoie de nimic altceva decât ca să treacă timpul, după care puterea ar perpetua neîntrerupt în mâinile lor.

În aceste condiții, orice declarație a oponenților politici rămâne fără răspuns, crezând că așa reușesc să facă mai puțin auzite vocile lor. Fără răspuns rămân și declarațiile partenerilor de dezvoltare, care, de la o zi la alta, se arată tot mai îngrijorați de contextul și de evoluțiile electorale din R. Moldova.

Ați urmărit vreo replică, vreo declarație oficială pe marginea acuzațiilor grave, aduse de OSCE, care a avertizat autoritățile R. Moldova despre potențialul sporit de cumpărare a voturilor, despre abuzuri comise în raport cu resursele de stat, despre riscurile cu care se confruntă mass-media controlată politic, despre lipsa de transparență în finanțarea campaniei, precum și despre riscul manipulării sau suprimării alegătorilor din Transnistria și din diasporă? Aceste constatări au fost făcute de OSCE imediat după alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Atunci, responsabili din cadrul acestei organizații au precizat că „oficialii R. Moldova mai au încă timp să abordeze aceste preocupări, pentru a se asigura că cetățenii pot vota liber și în siguranță în ziua alegerilor”. Ajunși în pragul unei noi campanii electorale, cât de atente și receptive au fost autoritățile la aceste recomandări?

În august, curent, Ambasadorul Franței în R. Moldova, Pascal Le Deunff, în cadrul unei întrevederi cu președintele CEC, Dorin Cimili, atenționa că „toate recomandările făcute de observatorii internaționali după alegerile legislative din 24 februarie 2019 trebuie luate pe deplin în seamă, în special în vederea luptei împotriva utilizării abuzive a resurselor administrative, finanțării ilegale a campaniei electorale, presiunilor asupra angajaților publici și a cumpărării voturilor”.

Ce a răspuns președintele CEC la acest demers? Nimic. Or, din comunicatul de presă al instituției aflăm că, în cadrul întrevederii, „principalele subiecte de discuție au vizat aspecte privind constituirea secțiilor de votare pentru cetățenii R. Moldova cu drept de vot care în ziua alegerilor se vor afla pe teritoriul Franței, precum și suportul pe care îl pot oferi autoritățile franceze în vederea bunei organizări a scrutinului”. Niciun cuvânt despre evitarea coruperii alegătorilor și a oricăror altfel de abuzuri, admise de autorități în scrutin.

Acum câteva zile, Ambasadorul UE în R. Moldova, Peter Michalko, declara, într-un interviu pentru Europa Liberă, că „sunt riscuri ca alegerile să nu fie considerate libere și corecte, deci este important ca autoritățile să facă totul ca să fie prevenite aceste probleme”, insistând asupra unor modificări ale Codului Electoral, modificări ce ar sancționa minciuna mediatică, discursul de ură, implicarea politică a bisericii în scrutin, transportarea organizată a alegătorilor la secțiile de votare, etc. Cât de receptive sunt autoritățile la aceste atenționări ale înaltului oficial european?

La 16 septembrie, într-un Editorial prilejuit de încheierea a doi ani de mandat, Ambasadorul SUA în R. Moldova, Dereck J. Hogan, se referea la importanța alegerilor din 1 noiembrie, spunând că votul din acea zi este unul „important pentru viitorul R. Moldova, un test vital pentru instituțiile R. Moldova. Liderii R. Moldova au oportunitatea și obligațiunea asigurării unui proces electoral liber și onest care să respecte voința poporului”. Cine să audă? Și dacă toate aceste avertizări rămân neauzite, alegătorii ajung ostaticii unui scrutin corupt?